Interviu: „De fiecare dată când vezi că lucrurile merg prost, trebuie să te gândești pentru cine ți-ai dat votul și de ce ai făcut asta”

Interviu cu Ion Bulgac, liceanul de la „Ion Creangă” a cărui discurs a emoționat R. Moldova

În discursul său de absolvire a liceului, Ion Bulgac a făcut referire în special la drama migrației tinerilor din R. Moldova. „Nu vă putem reda ce șoc trăim noi astăzi, înțelegând că peste trei luni, oamenii pe care îi numim cei mai buni prieteni vor fi despărțiți de sute și mii de kilometri depărtare, încercând să-și facă o viață mai bună. Ceea ce astăzi se numește clasa 12-B, peste trei luni va deveni diasporă”, spunea el. La scurt timp, fragmentul video a devenit viral.

Noi l-am găsit pe Ion și l-am întrebat despre sistemul de învățământ din R. Moldova, activism civic și cum a fost să meargă la vot pentru prima dată, într-un sistem electoral schimbat recent.

— Despre ce este discursul tău și al colegilor tăi, de fapt? Cum ați lucrat la el?

— Eu sunt fan Vama Veche, iar „Scrisoarea pentru liceeni”, din care ne-am inspirat, e un text despre care eu cred că fiecare ar trebui să-l audă, când e la școală. Poate ar trebui să fie inclus și în program, copiii să-l asculte cumva odată dimineața. Ar fi genial. Prin februarie, am văzut celălalt videoclip din care m-am inspirat. Știind că vine 31 mai, m-am gândit că ar fi frumos să facem și noi ceva similar. Acestea sunt genul de discursuri în care se spun lucruri importante, pe care oamenii nu mereu vor să le pronunțe și care, chiar poate șochează puțin, odată ce sunt scoase la suprafață, pentru că arată că noi așa trăim, de fapt. Ne-am gândit că anume acesta e modul în care am vrea să ieșim din școală – lăsând ceva elevilor care vin după noi. În discurs sunt două părți – prima, în care am vorbit despre drama despărțirii de școală și a ceea ce facem după, și a doua – motivațională, în care ne-am inspirat din sursele menționate mai devreme.

— În opinia ta, de ce discursul a fost atât de apreciat de diaspora?

— Cred că oamenii s-au regăsit în el. Ceea ce s-a spus despre diaspora e o realitate. De fapt, acolo în raport cu diaspora sunt două interpretări. Ceea ce am avut noi în primul rând în vedere, a fost că pleacă material intelectual din R. Moldova, pentru că majoritatea colegilor mei nu pleacă la muncă, ei pleacă să-și facă studiile peste hotare. Respectiv, obținând o diplomă europeană e puțin probabil că ei vor vrea să renunțe la salariul de acolo și să revină aici. Aceasta este partea care ține de actualitate, e o problemă a noastră care a fost contrapusă și cu realitatea celeilalte diaspore, care a plecat de mulți ani de aici. E o chestie care îi doare pe oameni, mai ales pe cei din generația părinților mei, care au copii de vârsta mea și fie sunt nevoiți să-și aducă copiii în Germania, Italia sau unde-s ei, fie, chiar dacă au rămas aici, au ajuns să fie dezamăgiți de statul în care trăiesc. Probabil acesta este motivul din care discursul a ajuns atât de aproape de diaspora.

— Spuneai că mai mult de jumătate din colegii tăi aleg să plece peste hotare. De ce nu vor să rămână aici?

— E o chestiune complexă – ține de alegerea fiecăruia, care nu poate fi restricționată cumva. E dreptul fiecăruia să plece. Unii argumentează prin calitatea studiilor de peste hotare. Apoi, sunt oportunitățile care ți se deschid după studii, altele decât cele de aici. Mulți sunt pur și simpli dezamăgiți de situația în care trăiesc și de asta vor să plece. Și, mai sunt alții care pleacă pur și simplu pentru că vor să schimbe anturajul. Cauzele sunt diferite și țin de fiecare persoană în parte.

— Și tu nu te-ai gândit să pleci la studii peste hotare?

— Am avut momente în care m-am gândit la asta. Totuși, e o relație de cauzalitate, care mă face să rămân acasă. În primul rând, e faptul că eu îmi văd viitorul legat de R. Moldova, pentru că sunt foarte atașat de casă, familie, țară. Pe lângă asta, vreau să lucrez în domeniul dreptului, demult am o pasiune pentru acesta, de mic priveam știrile și la 10 ani, puteam să vă explic de ce Parlamentul e organ legislativ și Guvernul – executiv și care e diferența dintre acestea. Mereu am fost pasionat de legi, de mecanismele prin care funcționează statul și dreptul, până la urmă, e un domeniu care te leagă de locul în care l-ai învățat. Prin urmare, dacă vreau să trăiesc aici, și facultatea asta o fac aici. Poate o să fac un Master peste hotare, asta rămâne de văzut. Dar, din considerentul că vreau să-mi construiesc viitorul aici, rămân la facultate tot în R.Moldova.

— Că tot ești absolvent în acest an, cum apreciezi sistemul de învățământ din R. Moldova? În opinia ta, ce ar trebui schimbat la el?

— Cred că cea mai mare tragedie în sistemul nostru de educație este plecarea profesorilor. În acești 12 ani de școală, eu am fost persoana care a căutat în această instituție un fel de instrument social, pe lângă cel educațional. Mereu am avut activități extrașcolare și inclusiv în clasa a 12-a, nu am considerat disciplinele școlare prioritare sută la sută, ci am pus accent pe alte activități, care sper că ulterior, în procesul meu de dezvoltare personală, mă vor ajuta mai mult decât dacă aș fi învățat exclusiv doar obiectele școlare. În acești ani încercam să mă implic mai mult în Senat, sau în alte activități. Am avut și profesori buni și din cei nu atât de buni, dar aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la formarea mea. Viața mea de elev nu a fost una deosebită de cea a celorlalți copii. După cum am zis și în discurs, a fost interesantă datorită prietenilor, relațiilor pe care le-am construit împreună cu ei, datorită activităților la care am participat.

— De altfel, te-ai implicat și în activități ale societății civile – în campania de informare înainte de alegeri a FreeMoldova, de exemplu. Ai apărut și într-un clip al lui Mani, care îndemna oamenii să meargă la vot… De ce este important ca tinerii să fie activi civic?

— Societatea civilă la noi, în general, e foarte pasivă, după părerea mea. În sistemul de valori după care trăiesc eu și care-mi doresc să fie implementat și în societatea noastră, oamenii ar trebui să lupte pentru a-și face dreptate, în momentul în care se întâmplă ceva care e împotriva intereselor lor. Până la urmă, statul trebuie să lucreze pentru cetățeni și guvernanții trebuie să fie slugile poporului, corect? Problema noastră e că cetățenii R.Moldova sunt oameni care acceptă repede realitatea și reușesc să se adapteze. Însă, într-un anumit punct, asta duce la aceea că guvernarea ajunge să-și permită excese. Se întâmplă multe chestii care lasă loc de dorit pentru mai bine la capitolul nivel de trai în țara noastră. De fiecare dată când eu am considerat că mișcările civice care au loc relaționează cu problemele cu care mă confrunt și despre care trebuie să vorbesc, am participat la manifestații și am îndemnat oamenii să se sensibilizeze în raport cu acestea.

— Dar ce crezi că poate schimba generația ta în R. Moldova?

— Eu cred și sper foarte mult că în R. Moldova este posibil să aibă loc o revoluție intelectuală și una a sistemului de valori în care trăim. Noi am fost bulversați de trecutul istoric, de influențele din Est și Vest, oamenii nici nu știu ce și cum să creadă. Sper foarte mult că anume generația mea va fi aceea care va accepta idei care vin din Vest și care ar trebui dezvoltate aici, cum ar fi toleranța și respectul reciproc. Sper mult ca generația mea să fie acea care se ține de cuvânt și se întoarce acasă, pentru a putea împreună să construim un stat mai puternic, mai frumos. Există state mici, care au demonstrat că se poate și atunci de ce nu am reuși și noi?

— Cum pot lupta tinerii cu corupția, despre care spunem că ne tot pune bețe-n roate?

— Eu cred că deși noi suntem acea generația care nu a „gustat” corupția, avem încă multe de învățat în ce privește lupta cu aceasta. Spre exemplu, te-a oprit Poliția Rutieră, tu știi că ai încălcat și te gândești că știi de undeva despre cum te poți „înțelege” cu agentul. Eu nu am trecut prin asta, nu știu cum se face, dar în asemenea cazuri, eu cred că oamenilor de la noi nu le vine automat în cap faptul că ei sunt vinovați și că trebuie să suporte consecințele pentru încălcarea pe care au făcut-o. Oamenii caută din start să se eschiveze de la asta. Chiar în rând la medic, dacă trebuie să aștepți mult, ar fi o opțiune să dai 50 de lei, ca să treci mai repede și ar fi o altă opțiune să aștepți și apoi să mergi la administrație, unde să scrii o plângere despre acest timp de așteptare. Și dacă un singur om ar face așa – probabil nu ar schimba mult, dar dacă zi de zi la administrație ar ajunge plângeri, aceasta s-ar gândi la eficientizare. Eu, cel puțin, încerc să lupt cu aceste fenomene de care am zis mai sus. Ele vin din trecutul nostru istoric, din Est și trebuie de scăpat de aceste comportamente coruptibile, avem soluții mai bune.

— Spuneai că vrei să faci Facultatea de Drept. Sistemul de justiție în R. Moldova are multe lacune. Cum crezi, ar putea rezista eventualelor presiuni tinerii care vin acum în acest sistem?

— Ceea ce mă face pe mine să am speranțe este faptul că din ceea ce am comunicat cu unii dintre studenții la Drept, am văzut că ei sunt persoane integre, trăiesc în același sistem de valori ca și mine. Anume faptul că nu ești singurul Don Quijote care luptă cu morile de vânt și înțelegi că mai există oameni care știu că justiția vine de la termenul just, și că omul care are dreptate, trebuie să o primească și în instanță, iar cel care – nu, să fie pedepsit, te face să nu vrei să lași mâinile în jos. Lucrurile pot să se schimbe, dar asta cere multă voință din partea celor noi care vin în sistem. Eu cred că dacă vom lucra împreună cu oameni curați și onești, am putea spune că există o șansă ca lucrurile să se schimbe. Mai am patru ani de Licență, doi de Master și contez că, chiar și în această perioadă, lucrurile se vor îmbunătăți, cât de puțin.

— După facultate, te-ai gândit dacă ai vrea să te implici în politică?

— Eu aș spune că dacă tu nu o să-ți rezolvi problemele, nimeni nu va veni să o facă. Noi avem parteneri care ne pot ajuta, dar e nevoie de o echipă de oameni tineri și cu alte viziuni, care să fie complet aparte de sistemul politic actual. Pentru generația mea, e foarte greu să ai încredere în cineva. Noi vedem acest război mediatic din țară și cum oamenii se lasă manipulați și influențați, ajung să nu mai știe ce să creadă. Cine va schimba lucrurile, dacă nu noi? Oricum, despre implicarea în politică rămâne de văzut. E o chestiune rezervată viitorului. Ceea ce mă pune în gardă pe mine acum este lipsa transparenței, care e  legată și de corupție. Respectiv, corupția stagnează dezvoltarea noastră. Fiecare taxă care nu se plătește, prejudiciază bugetul de stat, fiecare punct în care statul e prejudiciat duce la pierderi economice, pe care trebuie să le astupe cumva și pune asta pe umerii cetățenilor. Ceea ce trebuie de înțeles aici e că în acest fel corupția afectează pe fiecare. Iar lupta cu corupția, până la urmă, este posibilă în punctul în care există o voință populară foarte puternică. Sigur, asta e dificil de implementat, pentru că înseamnă, pentru moment, să pui mai presus o idee în raport cu ceea ce te face cumva fericit imediat. Nu toată lumea e dispusă să facă asta.

— Te-ai referit la probleme legate de dezinformare. În ce măsură înșiși politicienii manipulează, din observațiile tale?

— Apropo, la ultimele alegeri, am avut multe dezbateri cu prietenii – era prima oară când mergeam la vot, și discutam despre atribuțiile deputaților. La un moment dat, cineva mi-a zis că a fost la o întâlnire cu un deputat, care i-a promis să repare toată strada Albișoara din Chișinău. I-am explicat că deputatul stă în Parlament și se ocupă de legi, nu repară străzi. E o problemă și faptul că oamenii sunt puțin informați, de asta am și participat la Caravana FreeMoldova – erau puncte în care noi încercam să le explicăm oamenilor despre dedesubturile a ceea ce li se spune. E aberant atunci când un candidat la deputăție afirmă că va repara un drum, pentru că asta nu ține de competența lui.

— Cum a fost colaborarea cu FreeMoldova și participarea la Caravană?

— A fost interesant și asta datorită faptului că au fost participanți interesanți. Pe de altă parte, unii oameni din diverse localități erau într-un fel de ceață –  lor dimineața la televizor cineva le spunea că e totul bine, iar tu veneai la amiază să le zici că nu e tocmai așa. E o mare problemă la noi lipsa de analiză mai profundă și de gândire critică.

— Cum ți s-au părut localitățile în care ai mers împreună cu echipa FreeMoldova?

— Ei bine, se știe că R. Moldova e un stat sărac, noi nu avem investiții străine, pentru că nu poți să ai încredere în sistemul actual. Pe de altă parte, e birocrația și corupția, care le pun bețe-n roate producătorilor locali. Asta se vede atunci când mergi în localități.

— Dar cum a fost să mergi pentru prima dată la vot?

— Am făcut parte, de fapt, și din Comisia de numărare a voturilor. Am vrut să văd deodată procesul electoral din interior. Ceea ce m-a bucurat e că, cel puțin la secția de votare la care am fost eu, totul a fost transparent. Mă rog, pot spune asta sigur doar despre secția la care am fost eu. A fost interesant să văd cum se numără voturile, care e opțiunea oamenilor – cineva a votat pe buletinul în rusă Partidul Național Liberal, de exemplu. În acel context, mă gândeam cât de trist e faptul că dintre toate, trebuie să alegi răul mai mic. Asta cred că e o altă tragedie a noastră – faptul că, la vot, ai de ales între a nu merge deloc și a lăsa oarecum să voteze pe altcineva în locul tău sau a alege răul cel mai mic.

— Cum ți s-a părut campania electorală?

— A fost una interesantă, din perspectiva faptului că s-a schimbat sistemul de vot. Trebuia să înțeleg cum lucrează acest sistem. Eu am votat pe circumscripția din sectorul Râșcani și am citit programul fiecărui candidat și, în opinia mea, toată lumea ar trebui să facă asta înainte de a merge la vot. Or, nu votăm simbolul – trandafir, stea sau frunză de marijuana, dar acțiunile care vor urma. M-am uitat și la dezbateri electorale, am ascultat ce au spus candidații și așa am încercat să clarific lucrurile pentru mine. De cealaltă parte, discutam recent cu altcineva și ne ziceam despre cum noi suntem foarte ușor influențați de probleme artificiale – limbă, istorie și geopolitică. Pe seama acestor subiecte, se dezbină societatea, care ajunge să scape din vedere problemele adevărate. Aceste probleme artificiale sunt adesea doar instrumente ale unor politicieni pentru a dezbina societatea, iar o societate dezbinată e ușor de manipulat. Oricum, de fiecare dată când vezi că lucrurile merg prost, trebuie să te gândești pentru cine ți-ai dat votul și de ce ai făcut asta. Oamenii sunt responsabili de votul lor.

— Cum vezi R. Moldova în viitorul apropiat?

— Eu sper că o să apară o nouă mișcare care să reprezinte mai bine interesele poporului. Eu sper că oamenii vor înțelege care e puterea lor și a tinerilor. Eu sper că bunelul meu va spune într-o zi că se duce să-i voteze pe acești tineri de 30 de ani, care sunt niște copii pentru el, ca să le dea șansa să încerce o schimbare. Eu sper că vom învăța să beneficiem de ajutorul pe care ni-l oferă partenerii internaționali. Eu sper că lucrurile se vor mișca din loc. Important e să nu uităm că toate acestea nu sunt posibile fără ca noi să dăm din coate, pentru că acolo sus, pe ei îi aranjează totul foarte bine, respectiv, trebuie să se zbată cei pentru care lucrurile nu sunt ok în starea lor actuală.

— Mulțumim.