Baloane de 15 lei: Afacere sau binefacere?

Sunt tineri aflaţi la limita majoratului. Îi vezi umblând în grupuri sau individual, cu baloane verzi, roşii, galbene, albastre sau albe în mâini. De obicei, îi întâlneşti în faţa magazinului central „Unic”, în faţa centrului comercial „Gemeni”, în Grădina Pubică „Ştefan Cel Mare şi Sfânt” sau, pur şi simplu, pe străzile din centrul capitalei. Se apropie de trecători, având un discurs similar, rostit foarte repede: „Suntem de la Asociaţia „Lumina spre Existenţă”. Puteţi dona oricât pentru copiii cu probleme. Dacă daţi 15 lei, primiţi şi un balon cu însemnele asociaţiei”. De obicei, numeroşi trecători cumpără baloane sau lasă câţiva lei „pentru copiii cu probleme”. Ajung, însă, cu-adevărat aceşti bani la copii?

Dacă insişti, persoana care te acostează îţi oferă şi câteva detalii. „Asociaţia se află pe str. Bălţi nr. 2, iar orfelinatul în care ajung banii – pe str. Cosmescu. Banii ajung 100% la copii”, m-a asigurat un băiat, pe care l-am întâlnit pe str. Puşkin, în apropiere de bd Ştefan Cel Mare şi Sfânt.

Voluntariat pe bani?

O simplă căutare pe google.com nu îţi oferă prea multe detalii despre Asociaţia „Lumina spre Existenţă”. Site-ul asociaţiei, www.lumina-spre-existenta.md, este încă în construcţie.

În Registrul de Stat al Organizaţiilor necomerciale, este menţionat că Asociaţia Obştească „Lumina spre Existenţă” a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei pe 10 august 2011, iar certificatul de înregistrare i-a fost acordat de către ministrul Oleg Efrim pe 15 august. Cu sediul în Chişinău, asociaţia îşi declară scopul de „ajutorare a copiilor cu probleme de sănătate şi a celor malformaţi, copiii străzii şi a celor din centrele de plasament”. Domeniile de interes ale asociaţiei sunt „Filantropia, asociaţii pentru susţinerea copiilor, caritate şi asistenţă socială”. Preşedinţia organizaţiei este deţinută de Valentina Miron.

La doar 4 zile de la obţinerea certificatului de înregistrare, pe site-ul vacansii.md apare un anunţ postat de asociaţie, cu privire la recrutarea de persoane. Cu titlul „doar 3 ore pe zi” în mesaj este specificat faptul că Asociaţia „Lumina spre existenţă” caută persoane „comunicabile, competente, energice, cu spirit de echipă şi dornice de muncă, responsabile, cu vârsta de 17-23 de ani, pentru obţinerea unui profit de 2000-2500 lei cu efort minim”. Mai jos, este indicat un număr de telefon şi o adresă de e-mail la care doritorii pot apela. În anunţ e specificat faptul că orarul de lucru e flexibil, iar studiile sau experienţa nu sunt obligatorii.

În 3 luni: un televizor, şervete şi torturi

Am telefonat la acel număr de telefon, pentru a ne integra în echipa Asociaţiei „Lumina spre Existenţă”. O tânără, pe un ton nu tocmai amabil, ne-a spus: „Nu mai avem nevoie” şi a închis, fără a ne oferi explicaţii. Ulterior, am aflat că am vorbit cu Valentina Miron, preşedinta Asociaţiei.

Pe str. Cosmescu, acolo unde ar trebui să ajungă banii colectaţi de asociaţie, se află Centrul de Plasament şi Reabilitare pentru Copii de vârstă fragedă. Maria Ţăruş, directoarea Centrului, ne-a spus că a avut primul contact cu reprezentanţii Asociaţiei „Lumina spre Existenţă” prin luna august, adică în perioada când asociaţia era înregistrată. „A venit la noi o domnişoară. Ne-a spus că sunt tineri şi vor să ajute copiii prin strângere de fonduri. Ne-a întrebat dacă nu suntem împotrivă să ne ajute. Dar cine poate fi împotrivă?”, ne spune Maria Ţăruş. Astfel, aceasta şi-a dat acordul. „Am fost mirată şi i-am spus despre asta şi acelei fete. Tinerii în ziua de azi nu se prea ocupă cu binefaceri. Au alte interese”. Valentina Miron, conducătoarea asociaţiei, i-a promis atunci că vor strânge fonduri şi îi vor ajuta pe copii. „Le-am spus că noi nu primim bani, iar ea ne-a răspuns că ne vor cumpăra ceva”. În urmă cu vreo 2 săptămâni, mai mulţi membri ai asociaţiei s-au prezentat la Centru. „Au adus un televizor, 100 de şervete, torturi şi baloane. Au venit la noi cu facturi”, a precizat Ţăruş. „Nu ştiu câţi bani strâng ei. E imposibil să le numeri banii”.

„Eu credeam că ei fac voluntariat”

După ce i-am spus directoarei despre anunţul plasat de asociaţie pe site-ul vacansii.md şi despre faptul că cei care vând baloane sunt plătiţi, aceasta s-a arătat dezamăgită. „Asta înseamnă deja altceva. Eu credeam că ei fac voluntariat. Nu vreau să profite cineva de noi, să fim folosiţi. Procedura prin care ei strâng banii e dubioasă. Credeam că ei vor scrie srisori pe la bănci, se vor adresa la întreprinderi ca să ceară bani. Nu credeam că vor vinde baloane. Banul e ochiul dracului şi ei trebuiau să fie corecţi, ca să nu apară suspiciuni”, a punctat Maria Ţăruş, care se gândeşte să renunţe la „colaborarea” cu această asociaţie.

„Şi nouă ni s-au adresat nişte cunoscuţi, care ne-au spus că sunt în centrul oraşului persoane care vând baloane şi ne dau nouă banii. Noi i-am spus reprezentantei asociaţiei să nu folosească numele instituţiei noastre pentru colectarea de bani”, afirmă şi Eleonora Şincarenco, vicedirectoarea Centrului.

„Depinde de obrazul asociaţiei”

Pavel Budu, specialist principal în cadrul Direcţiei organizaţii necomerciale a MJ, cel care a înregistrat asociaţia, face referire la art. 188 din Codul Civil, care permite asociaţiilor necomerciale să desfăşoare activităţi comerciale sau de întreprinzător,  dacă banii care vin de pe urma acestora sunt utilizaţi în concordanţă cu scopurile staturare ale asociaţiei.

Întrebat cum poate fi verificată activitatea asociaţiei, sumele de bani donate de oameni sau cele care intră în posesia membrilor asociaţiei de pe urma comercializării baloanelor şi dacă toţi banii colectaţi de la oameni ajung la copiii cu probleme, Budu a spus că aceasta ar fi problema organelor de drept competente, inclusiv a Inspectoratului Fiscal. „Depinde şi de obrazul celor din asociaţie. Bănuiesc că au contabil. Noi nu monitorizăm situaţia financiară a ONG-urilor”, ne-a spus Budu, precizând că „doar instanţa de judecată” poate decide retragerea certificatului de înregistrare a asociaţiei respective.

„Nu mai plătim salarii. Se face voluntariat”

Valentina Miron, preşedinta Asociaţiei „Lumina spre Existenţă”, ne-a spus că în activitatea asociaţiei nu există ilegalităţi. „Site-ul va fi gata în câteva zile. Am fost la o casă de copii. Acum vrem să facem contract cu altă casă de copii. Cei care vând baloane nu primesc salarii. În declaraţiile persoanelor care vând baloane se spune clar că ele acceptă să facă voluntariat. Iniţial am vrut să-i remunerăm, dar când am aflat ce trebuie să facem pentru asta, le-am propus să facă voluntariat. La început, foarte mulţi doreau să facă parte din echipa noastră. Pe parcurs, când au văzut că nu îi vom remunera, o parte au renunţat. Acum suntem doar 4-5. Puţini sunt cei care vor să împartă baloane în frig, fără remunerare”, a precizat Miron.

„Noi ţinem contabilitatea. Puteţi suna la casa de copii să vedeţi ce donaţii şi când le-am făcut. În curând, pe site va fi plasat şi un filmuleţ de la casa de copii. Pe dvs. nimeni nu vă obligă să oferiţi sau să nu oferiţi bani. Trebuie să fie o manifestare din suflet, nu din obligaţie. Nu cred că voluntarii vă obligă să cumpăraţi baloane”, a punctat Miron. Ea ne-a spus că ideea de a ajuta copiii i-a venit deoarece are o cunoscută invalidă. „Mi-a fost jale, milă. Sunt multe asociaţii preocupate de acordarea de ajutor unor astfel de oameni. Mi-am zis: de ce să nu fac şi eu aşa ceva?”

Persoane care vând baloane în stradă şi-au contrazis, însă, şefa. Acestea ne-au spus că sunt remunerate, iar salariul lor este în funcţie de numărul de baloane pe care le vând.

Între legal şi ilegal

Antoniţa Fonari, secretarul general al Consiliului ONG-urilor din R. Moldova, e de părere că, pentru fiecare balon vândut, asociaţia trebuie să dea bon de plată, pentru că doar aşa se pot contabiliza banii. „Faptul că cei care vând baloane sunt plătiţi pentru asta este o altă problemă. Nu e normal. S-ar putea însă ca ei să nu facă asta cu rea intenţie, ci din lipsă de informaţie”, a conchis Fonari.

Juristul Vitalie Zamă afirmă că culpabilitatea asociaţiei este aproape imposibil de demonstrat. „Nu este o problemă că o parte din sursele acumulate sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor, cum ar fi producerea/procurarea baloanelor sau remunerearea muncii persoanelor implicate. Alta e situţia când mai multe „fonduri” sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor, decât pentru direcţionarea acestora scopului final, copiii defavorizaţi. Chiar şi în acest caz, nu putem vorbi de o acţiune criminală, ci mai degrabă de un management defectuos. Doar în cazul în care se va demonstra că din start fondatorii/administratorii activităţilor respective urmăreau scopul de înavuţire personală, putem vorbi despre escrocherie”, afirmă Zamă.

„Chiar dacă poate suna aberant, ideal ar fi să se elibereze un document ce atestă încasarea banilor. La modul practic, este dificil de eliberat atare documente în privinţa fiecărei donaţii strânse în stradă. Probabil asta şi determină apariţia unor astfel de acţiuni stradale”, conchide juristul.

UPDATE: [4 noiembrie 2011, 12.48 ] – Două asociaţii, acelaşi business — vânzarea baloanelor în scopuri caritabile