UE pe înțelesul mEU Parlamentul European – peste 70 de ani de construcție a democrației europene

Libertate, demnitate umană, stat de drept, democrație – valorile pe care se construiește Uniunea Europeană (UE), sunt mai mult decât niște simple noțiuni abstracte. Aceste principii sunt puse în practică în fiecare zi prin activitatea celor peste 60 de mii de funcționari publici europeni din instituțiile și organismele UE. Aceștia pun umărul la dezvoltarea unei comunități europene în care aspirațiile de pace și bunăstare să devină realitatea cetățenilor și cetățenelor din cele 27 de state membre. 

Am auzit despre Consiliul European în contextul deciziilor istorice de oferire a statutului de țară-candidată la aderare pentru Moldova, dar și de lansare a negocierilor. Comisia Europeană a intrat din nou în vizorul agricultorilor moldoveni recent, când a decis reînnoirea suspendării taxelor asupra importurilor a 7 produse moldovenești (struguri de masă, mere, cireșe, prune, tomate, usturoi, suc de struguri). Președinția prin rotație a statelor membre e ceea prin ce se remarcă Consiliul Uniunii Europene (în prima jumătate a lui 2024 aceasta revenindu-i Belgiei), iar despre activitatea Băncii Centrale Europene cunoaștem prin prisma monedei euro.

Din arhitectura instituțională a UE mai fac parte Curtea de Justiție a Uniunii Europene,  Curtea de Conturi Europeană, dar și alte agenții și organisme care sprijină UE în realizarea sarcinilor sale. În următoarele săptămâni, ne propunem să aducem cele 7 instituții UE mai aproape de cititorii Ziarului de Gardă. Pornim să explorăm cum sunt organizate procesele de luare a deciziilor în Uniunea Europeană din orășelul francez Strasbourg, acolo unde își are sediul central Parlamentul European (PE).

Parlamentul European – din 1952 și până la alegerile din 6-9 iunie 2024

În articolul precedent din rubrica noastră am pomenit despre Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) drept precursoare a UE. Una dintre instituțiile CECO a fost Adunarea Parlamentară, unde 78 de parlamentari din cele 6 state membre se întâlneau pentru a se consulta pe subiecte de interes. Din 1958, odată cu crearea Comunității Economice Europene și a EURATOM, aceasta este redenumită în Adunarea Europeană Parlamentară, iar numărul membrilor săi crește la 142. Din 1962, aceasta devine Parlamentul European, așa cum îl cunoaștem astăzi. 

Parlamentul European este instituția care reflectă direct modul în care UE reacționează și se adaptează la schimbările de pe continentul european. În cei peste 70 de ani de activitate, tratatele UE reușesc să împuternicească PE în scopul fortificării democrației europene.

Ce sunt tratatele Uniunii Europene? Tratatele UE reprezintă acorduri obligatorii adoptate între toate statele membre ale UE, prin care sunt setate obiectivele comune, domeniile de cooperare, modalitățile de luare a deciziilor în cadrul UE. Uniunea nu poate acționa în afara regulilor care derivă din tratate.

Odată cu adoptarea Tratatului de la Luxemburg (1970) și a Tratatului de la Bruxelles (1975), PE capătă și funcția bugetară. În prezent, instituția aprobă cadrul financiar multianual (buget pe termen lung) și stabilește bugetul UE (alături de Consiliu). Funcția legislativă este consolidată prin adoptarea Actului Unic European (1986), Tratatului Uniunii Europene (1992), Tratatului de la Amsterdam (1997) și a celui de la Lisabona (2007). Astăzi, PE este colegiuitor alături de Consiliu, adică aceste instituții decid asupra legislației UE. PE devine responsabil inclusiv pentru alegerea președintelui Comisiei Europene și a celor 27 de comisari. În acest mod, se asigură controlul și echilibrul democratic între instituții, parte a rolului său de supervizare. 

Deputații din statele membre devin automat europarlamentari? La începuturi, deputații PE aveau un mandat dublu, fiind și membri ai parlamentelor naționale. Acest lucru însă se schimbă în anii ’70 când survine propunerea curajoasă de a alege prin vot direct membrii PE. Din iunie 1979, atunci când au loc primele alegeri, PE devine prima adunare supranațională aleasă prin vot direct. 405 deputați europeni au fost votați de cetățenii din cele 9 state membre, iar Simone Veil a devenit prima Președintă a PE.

Parlamentul European este format din 705 membri (în continuare MEPs). Alegerile pentru PE au loc o dată la 5 ani. În perioada 6-9 iunie 2024, cetățenii UE care au atins vârsta de 18 ani (în Grecia – 17, iar în Belgia, Germania, Malta și Austria – 16) sunt așteptați la urnele de vot pentru a alege viitorul Europei. În urma acestora, numărul MEPs va crește la 720, dintre care 33 vor veni din România. La scrutin vor putea vota și cetățenii R. Moldova care dețin pașaport românesc.

De ce variază numărul deputaților din Parlamentul European? Numărul eurodeputaților este proporțional cu populația statului membru. Limita minimă de parlamentari  este 6, iar cea maximă – 96.

Parlamentarii, în funcție de preferințele lor politice, pot face parte dintr-unul din cele 7 grupuri politice ale PE. Grupul Partidului Popular European (PPE), de orientare creștin-democrată, reușește să fie cel mai numeros de la alegerile din 1999 până în prezent, fiind reprezentat de 176 de MEPs. Germanul Manfred Weber este președintele PPE. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (144 de MEPs) este al doilea ca mărime, fiind de orientare centru-stânga. Pe locul 3 este grupul centrist, pro-european „Renew Europe” (101 MEPs). Din PE fac parte și Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Grupul Identitate și Democrație, precum și Grupul Stângii – GUE/NGL. Unii deputați europeni aleg să nu se identifice cu niciun grup politic.

Partidele politice naționale pot deveni grupuri politice europene? De regulă, partidele politice naționale se pot asocia grupurilor politice europene. De exemplu, din Partidul Popular European pot face parte partidele politice naționale, având calitate de: membru (partide din statele membre ale UE),  membru asociat (partide din țările EFTA și țările candidate) sau observator. În cazul României, stat UE, Partidul Național Liberal, Partidul „Mișcarea Populară” și Uniunea Democrată Maghiară sunt membri ai PPE. Din R. Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, dar și Platforma Demnitate și Adevăr sunt membri asociați ai PPE.

Ședințele plenare ale PE au loc în Hemiciclu. Aici se decide soarta Europei prin votul MEPs. Europarlamentarii își iau locul în Hemiciclu în baza grupurilor politice din care fac parte. Oricine poate vizita Hemiciclul sau asista la o sesiune plenară, în spiritul transparenței UE.

PE se reunește lunar la Strasbourg pentru patru zile (luni-joi) în sesiune plenară. Aceste ședințe sunt completate de cele din sesiunile suplimentare de la Bruxelles. În cadrul ședințelor, principalele activități ale MEPs sunt dezbaterile și procedura de vot. Ședințele PE se desfășoară în cele 24 de limbi oficiale ale UE, adică putem asculta dezbaterile traduse și în română. Acestea sunt conduse de Președinta PE, Roberta Metsola, alături de 14 vicepreședinți.

Ședințele plenare sunt apogeul activității deputaților europeni. Propunerile examinate în Hemiciclu sunt discutate mai întâi în comisiile parlamentare. În prezent, deputații pot face parte din cele 20 de comisii permanente, din comisii temporare  specializate pe un anumit subiect sau din comisii de anchetă – examinează încălcarea dreptului european.

Actele asupra cărora se pronunță PE variază de la rapoarte legislative la documente   nelegislative (declarații și inițiative prin care se atrage atenția asupra unor teme de interes major) sau chestiuni bugetare. Acestea sunt discutate de către MEPs, care pot avea luări de cuvânt în cadrul plenului. Deputații pot veni cu amendamente, adică modificări ale rapoartelor, ca mai apoi, pe la mijlocul zilei, să fie desfășurată procedura de vot. 

Pentru ca votul să fie valabil, trebuie să fie prezenți ⅓ din deputați. Deciziile PE sunt adoptate prin majoritate absolută (mai mult de 50% din voturi) în aproape toate cazurile. Se votează prin ridicarea mâinii, vot electronic sau apel nominal – voturile se fac publice. După fiecare vot, deputații pot reveni cu analize și concluzii referitor la deciziile pe care și le-au asumat.

PE are un Secretariat General, cu sediul la Luxemburg și Bruxelles, organizat în 13 Direcții Generale, care asistă Președintele și MEPs în activitatea lor.

Pe lângă lucrul în beneficiul cetățenilor UE, PE are un rol important în întreaga lume datorită delegațiilor sale. Membrii PE pot fi antrenați în procese de dialog cu partenerii din țări terțe prin mecanisme de diplomație parlamentară (spre exemplu,  delegația PE în cadrul Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova și al Adunării Parlamentare Euronest).

Moldovenii în Parlamentul European? 

Fiecare cetățean al UE are dreptul de a candida la alegerile pentru PE. În perspectiva aderării R. Moldova la UE, atunci când vom deveni și noi cetățeni ai UE, vom putea și noi participa la alegerile pentru Parlamentul European și chiar candida.

Ce facem până atunci? În octombrie 2023, Președinta Metsola a sugerat posibilitatea de implicare a legiuitorilor moldoveni și ucraineni în calitate de observatori în PE. Aceștia ar putea participa la dezbateri, însă fără drept de vot. 

Alexandrina Garuța, Tinerii de Gardă