UE pe înțelesul mEU Ce putem învăța din Standardele Europene pentru Educație?
În acest articol nu v-aș putea povesti despre un singur sistem educațional european, pentru că gestionarea domeniului educației este în mare partea responsabilitatea națională a statelor membre ale Uniunii Europene. Acest fapt este reglementat în articolul șase al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. Respectiv, țările UE au sisteme de educație diferite, bazându-se pe propria limbă și propriile realități, iar ceea ce fac instituțiile europene este să seteze tonul prin politici, directive, legi sau alte mecanisme. În cele ce urmează, vom explora Spațiul European al Educației și principalele inițiative ale Uniunii Europene în acest domeniu, dar vom încerca să ne și inspirăm din exemplele unor țări și tineri.
Uniunea Europeană, fiind o regiune cu mobilitate și colaborare transfrontalieră intensă, are nevoie ca sistemele de educație din statele membre să fie aliniate și comparabile. Sub umbrela spațiului european al educației, UE își propune să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre și să permită tuturor cetățenilor săi accesul la cea mai bună educație și formare. Inițiative precum Cadrul european al calificărilor și Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS) oferă flexibilitate și ușurează procesul de recunoaștere a diplomelor oferite de statele membre. Spre exemplu, Cadrul european al calificărilor este un instrument ce permite compararea tuturor tipurilor și nivelurilor de calificări ale diferitor țări și instituții ale UE.
O altă particularitate a sistemului european de educație sunt programele de mobilitate academică Erasmus+. Programul îți oferă posibilitatea de a învăța cel puțin un semestru într-o universitate parteneră din altă țară și o bursă lunară pe parcursul schimbului de experiență. Omogenizarea standardelor de educație prin instrumente precum sistemul ECTS facilitează mobilitatea în scopul învățării în întreaga Europă. Studenții Erasmus+ sunt mai puțin predispuși la șomaj pe termen lung și până la cinci ani după absolvire, rata șomajului este cu 23% mai mică. R. Moldova are statut de țară terță, care nu este asociată cu programul Erasmus+, ceea ce înseamnă că avem acces la doar o parte mică din oportunitățile acestui program.
Domeniul educației cuprinde mai multe etape și forme de învățare, iar în țările Uniunii Europene observăm o descentralizare a atenției de la studiile universitare. Una din alternativele oferite, foarte populară și atractivă, este învățământul dual. Acesta este o formă de organizare a învățământului profesional tehnic, în cadrul căruia instruirea teoretică se realizează în instituția de învățământ profesional tehnic, iar cea practică – la un agent economic. Avantajul acestui sistem este rata ridicată de încadrare în câmpul muncii a tinerilor datorită competențelor practice dobândite. Companiile și agenții economici sunt parte a creării curriculumului de învățare, care corespunde nevoilor pe piața muncii. Germania este cel mai grăitor exemplu în acest sens, cu un sistem dual de învățare foarte popular și dezvoltat, implementat de decenii, care contribuie la faptul că țara are cea mai mică rată a șomajului în rândurile tinerilor din țările UE – de aproximativ 7%, iar 20% din companii oferă instruire duală. Din 2014, învățământul dual prinde contur și în Moldova, acesta oferind o alternativă studiilor profesionale tehnice clasice.
O serie de colegii, centre de excelență și școli profesionale, dar și agenți economici naționali și internaționali, sunt parte a implementării principiilor învățământului dual în R. Moldova. Profesii precum brutar/ă, mecanic/ă auto, frizer/ă, cofetar/ă, viticultor/oare și multe altele pot fi studiate și practicate în companii în cadrul sistemului dual. Descoperiți mai multe despre oferta învățământului dual în Moldova pe site-ul ipt.dual.md. În raportul Comisiei Europene cu privire la cererea R. Moldova de aderare la Uniunea Europeană este indicat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a corela mai bine oferta de educație și formare profesională cu nevoile pieței muncii, iar dezvoltarea învățământului dual ne poate ajuta în acest sens.
Pentru a ridica nivelul de competitivitate, atractivitate și reputație a sistemului educațional din Moldova, mai mult ca orice, sunt necesare investițiile financiare. Deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova cu UE înseamnă că țara noastră își va alinia legislația educațională la standardele europene, iar fondurile de preaderare și aderare ne vor ajuta să investim în modernizarea infrastructurii și în creșterea calității educaționale.
Multe pagini de ziar ar putea fi umplute cu toate oportunitățile în domeniul educației din Uniunea Europeană, cu mecanismele care au creat un spațiu fluid, modern și incluziv de învățare. Aș mai putea aduce statistici, date sau cifre, dar odată ce vom trage linia, vom vedea că, în pofida faptului că R. Moldova alocă anual 5-6% din PIB pentru educație, avem un buget pentru sistemul de învățământ de douăsprezece ori mai mic decât cel al României. Ceea ce nu vom găsi în rapoarte și statistici sunt condițiile impecabile în cadrul instituțiilor de învățământ europene și da, aici vorbim despre toalete, săli dotate, inventar, infrastructură, securitate, care știm că, din păcate, nu e la același nivel și acasă. Va fi mare păcat, având o mamă profesoară care e fană fidelă a acestei rubrici, să nu menționez cadrele didactice, motorul sistemului educațional, care sunt în descreștere an de an și care trebuie să fie motivate, inclusiv financiar, pentru a continua să activeze în sistem.
Ceea ce ne poate oferi Uniunea Europeană ca partener este suportul în asigurarea minimului necesar prin investiții financiare și în paralel, în dezvoltarea sistemului educațional prin alinierea acestuia la standardele europene.
Mai jos sunt mărturiile a doi tovarăși de-ai mei de la Colegiul Tinerilor al Ziarului de Gardă, care își împărtășesc propria experiență de studii în Uniunea Europeană. Am observat că tinerii „fug” de rămășițele unui sistem învechit, care, din păcate, nu pot fi eliminate doar prin investiții europene, dar și prin schimbarea atitudinii față de învățare.
Ruxanda Tabuncic, Germania: „Curiozitatea m-a motivat sa merg să învăț într-o altă țară. Dorința mea a fost să încerc ceva nou, diferit, într-un mediu mai puțin familiar, care să mă provoace. Și cred că ceea ce am găsit în Germania mi-a plăcut foarte mult. Educația universitară este gratuită în Germania, cu multe programe oferite în limba engleză, lucru care o face atractivă în rândul studenților internaționali. Mediul universitar este unul foarte divers cultural, cu studenți din toate părțile lumii, iar asta te ajută să fii mai deschis/ă către lucruri noi. Un alt lucru ce mi-a atras atenția aici este lipsa ierarhiei și implicarea activă a studenților în procesul decizional.
Studenții sunt implicați plenar în procesul de îmbunătățire a curriculumului, iar feedbackul ce îl oferim profesorilor și profesoarelor este tratat cu seriozitate. Mai mult decât atât, celor mai buni studenți le este oferită posibilitatea încă din anul doi sa fie tutori la diferite module, ghidând generațiile noi de studenți, lucru pe care îl fac și eu. Cred cu fermitate că există foarte multe lucruri ce ar putea fi îmbunătățite în sistemul de educație din Moldova, iar experiențele țărilor europene sunt un exemplu extraordinar în acest sens. Integrarea în UE ne va aduce mai aproape de aceste standarde.”
Sabin Rufa, studii liceale, de licență și masterat în Marea Britanie, Franța și Belgia: „Studiile în Europa au greutatea și valoarea pe care o au nu datorită locației, ci a atitudinii față de studii. Am fost atât elev, cât și student acolo; am comparat experiența mea cu cea a prietenilor și cunoscuților de acasă. Am ajuns la câteva concluzii. Pentru cei care vor să învețe bine și cinstit acasă, asta rămâne o posibilitate – și ei merită același respect și considerație ca alți studenți de oriunde din lume. Dar ei sunt dezavantajați anume de „reputația” făcută de cei care primesc note dăruite sau plătite – corupția scade credibilitatea unei diplome locale.
Și viceversa – lipsa corupției în instituțiile academice europene este cea care dă greutate unei diplome câștigate pe merit peste hotare. După nivelul de integritate, avantajul unor studii peste hotare este cel al actualizării continue. Mă bucur să văd și la noi programe de licență și master tot mai inovative, care să facă cu ochiul angajatorilor și să dea putere de negociere unor tineri absolvenți în căutare de lucru. Vasăzică, nu e numaidecât să plecăm noi în Europa pentru ca să facem studii bune. Trebuie să aducem din Europa transparența, exigența și inovația. Și o să fie bine.”.
Laura Catărău, Tinerii de Gardă
