UE pe înțelesul mEU Alegerile europene. De ce să ieșim la vot și pe cine votăm?

În perioada 6-9 iunie vor avea loc alegerile europene. Acestea vor fi un exercițiu democratic la care pot participa peste 400 de milioane de oameni din întreaga Uniune Europeană și din diaspora de pe alte continente. Printre cetățenii Republicii Moldova se află peste 1.3 milioane de români care și-au redobândit cetățenia României și care au astfel dreptul și responsabilitatea civică de a participa la acest proces, istoric de altfel. Există și câteva mii de cetățeni etnici bulgari, dar și de alte etnii, care au obținut cetățenia unor state membre UE și care pot și sunt îndemnați să participe la acest scrutin.

De ce alegem Parlamentul European?

Pentru început, să vedem ce sunt aceste alegeri și de ce se organizează. Ele sunt organizate pentru a alege Membrii Parlamentului European (720 la număr pentru următorul ciclu electoral) – eurodeputații sau europarlamentarii – pentru un termen de 5 ani. La rândul lor, parlamentarii, deși vin din țările membre ale Uniunii Europene, reprezintă nu doar alegătorii de acasă, ci toți cetățenii europeni. Asta întrucât Parlamentul European (PE) este cel care are rolul de colegislator, alături de Consiliul Uniunii Europene – adică are un rol decisiv asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții în UE, de la sprijinirea economiei și lupta împotriva sărăciei până la schimbările climatice și securitate. Întrucât Parlamentul European este și singura instituție aleasă în mod direct, acesta joacă și rolul de verificare a cheltuielilor banilor publici – adică a tuturor plătitorilor de taxe din UE. Parlamentul aprobă bugetul Uniunii și monitorizează cheltuielile în cadrul acesteia. 

Poate un rol și mai important este alegerea Președintelui Comisiei Europene – adică a șefului executivului (echivalentul guvernului la nivel național). Tot PE aprobă și lista de sugestii pentru rolurile de Comisari europeni, iar după numirea tuturor în funcție, atât Președintele Comisiei, cât și Comisarii, pot fi direct trași la răspundere de către europarlamentari. Astfel, prin oferirea mandatului de către cetățeni, PE exercită aceste funcții legislative de control, dar și de promovare a valorilor europene și aducere în prim-plan a problemelor actuale în numele nostru, al alegătorilor. 

Un element important de menționat este că, odată ajunși în parlament, majoritatea membrilor partidelor naționale aleg să se asocieze unui grup parlamentar –   creștin-democraților din Partidul Popular European, social-democraților din Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților, liberalilor din Renew Europe (care este succesorul ALDE – Alianța Liberalilor și Democraților din Europa), național-conservatorilor și, parțial,  euroscepticilor Conservatori și Reformiști Europeni, Grupului Verzilor – Alianța Liberă Europeană, Grupului Identitate și Democrație (cel mai extrem de dreapta grup, membrii săi fiind adesea antimigrație, populiști și eurosceptici) și Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stângii Verzi Nordice (numită pe scurt „Stânga”) – alcătuită din eurodeputați adesea de stânga și stânga extremă, comuniști, susținători ai socialismului democratic sau slab eurosceptici. 

Spitzenkandidat

Ce sau cine este „Spitzenkandidat-ul”? Tradus literalmente din limba germană, acest cuvânt  înseamnă „Candidatul de top” sau „Candidatul cel mai bun”. În jargonul european, acest termen se referă la metoda partidelor europene (menționate mai sus) de a-și alege candidatul propriu la funcția de Președinte al Comisiei Europene. 

Păi, stai, parcă ai zis că acum alegem Parlamentul?! Așa este – dar această metodă presupune că partidul care ia cele mai multe voturi în urma alegerilor europene este considerat câștigător al alegerilor. Respectiv, „Spitzenkandidat-ul” este persoana pe care partidele europene au anunțat din timp că ar nominaliza-o la funcția de Președinte al Comisiei Europene. Desigur, funcționarea acestui mecanism nu e sută la sută garantată – nu este unul obligatoriu și, până la urmă, Președintele Comisiei și Comisarii sunt aleși drept rezultat al unui proces de negocieri, inclusiv cu ușile închise, în Consiliul European (adică al șefilor de stat). 

Totuși, noi, ca alegători, practic, avem încă un criteriu după care să judecăm ce partid susținem, în dependență de ce candidat au propus pentru a conduce executivul Uniunii Europene. Acum, cei nominalizați de 3 cele mai mari partide europene sunt Ursula von der Leyen (actuala Președintă a Comisiei) de la Partidul Popular European (PPE), Nicolas Schmit de la Partidul Socialiștilor Europeni – actualul Comisar pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale și Marie-Agnes Strack-Zimmermann de la Partidul Renew Europe – astăzi Președintă a Comitetului de Apărare al Bundestagului (Parlamentul german).

Pe cine votăm?

Conform majorității sondajelor, dintre cele care candidează în România, ar exista 3 forțe principale electorale cu șanse garantate de a intra în Parlamentul European. 

Alianța PSD-PNL

Pe locul întâi este alianța creată de Partidul Social-Democrat și Partidul Național-Liberal, majoritatea sondajelor acordându-i peste 40% (unele chiar peste 45%) din voturi. Lista candidaților a fost constituită prin alternarea candidaților din ambele partide, fiind deschisă de PSD. Liderii acestor două partide au argumentat formarea acestei alianțe prin dorința de a preveni creșterea extremismului în România și de a garanta menținerea stabilității. Cu toate acestea, unele voci ale experților spun că alianța respectivă, care este una foarte neobișnuită, partidele fiind opuse ideologic în multe privințe, poate, de fapt, avea efectul advers – de a demotiva electoratul să acorde votul unei liste comune. Printre prioritățile alianței este menționată și susținerea eurointegrării Republicii Moldova: „Frații noștri de peste Prut au un destin european și merită să îi sprijinim cu toată forța. […] Vom fi principalul avocat al aderării Republicii Moldova la UE, imediat ce îndeplinește condițiile cerute de Comisia Europeană. Credem în destinul european al românilor de peste Prut.”

Alianța pentru Unirea Românilor

Pe locul 2, conform majorității sondajelor, ar fi Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor –  AUR”. Studiile de opinie sugerează că acesta ar lua între 16 și 20% din voturile acordate. Deși nu este anti-european, AUR este un partid care a fost în repetate rânduri sceptic față de multe inițiative europene, cum ar fi susținerea necondiționată a Ucrainei ori diferite directive sau acte legislative, dar și față de procesul de integrare aprofundată, acesta identificându-se drept promotor al unei „Europe a națiunilor”. În programul său electoral este menționat și faptul că „AUR susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cea mai concretă cale în acest sens fiind unirea liber consimțită a celor două state românești.” Se adaugă și promisiunea de a acorda „o prioritate sporită reunificării pașnice cu Republica Moldova”  și de a „face toate demersurile necesare ca românii din Republica Moldova să aibă același statut precum cei din România.” 

Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD)

Blocul electoral și politic „Alianța Dreapta Unită” este constituit din 3 partide – Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei. Această alianță a fost creată în opoziție față de actuala coaliție de guvernare (PSD-PNL) și cu intenția de a participa împreună la alegerile din 2024 (europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare). USR este partid membru Renew Europe și este condus de Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii, PMP și FD fiind membre ale PPE. PMP este condus de europarlamentarul Eugen Tomac (născut în regiunea Ismail), fiind fondat și anterior condus de Traian Băsescu. FD este condus de Ludovic Orban, fost prim-ministru al României. Atât în programul PMP, cât și în programul comun pentru europarlamentare, regăsim angajamente pentru Unirea românilor în Uniunea Europeană. „Regăsirea tuturor românilor în interiorul acelorași granițe a devenit, odată cu deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, un obiectiv realizabil. Românii din R. Moldova au primit, după ani de incertitudine, o perspectivă europeană clară, odată cu angajamentul ferm al aderării la valorile și principiile fundamentale europene. Chișinăul beneficiază de o fereastră de oportunitate extraordinară pentru a se desprinde definitiv de Moscova și a se alătura României în lumea liberă”, se menționează în una dintre cele 12 priorități anunțate de Alianță. 

Sondajele arată că și Uniunea Democrată Maghiară din România ar putea lua cca 5% din voturi, iar partidul REPER, condus de fostul prim-ministru Dacian Cioloș, ar fi puțin sub limita pragului electoral. Acesta din urmă are și el drept una dintre priorități susținerea integrării R. Moldova în UE. 

Cam atât despre alegeri. Te îndemn să te documentezi și din alte surse credibile înainte de a ieși la vot. Și nu uita: de pe 6 până pe 9 iunie nu votezi doar pentru familia ta, satul, orașul sau țara ta. Votezi pentru un continent întreg. Ieși la vot și fii parte din istorie. 

În R. Moldova, alegerile vor fi desfășurate pe 9 iunie. Votarea începe la ora locală 07:00 și se încheie la ora 22:00. Alegătorii prezenți la sediul secției de votare la ora 22:00, precum și cei aflați în rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot,  pot să-și exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59. Pentru a vota, aveți nevoie de un document de identitate românesc valabil în ziua votării, cum ar fi pașaportul, cartea de identitate etc.