Pe cine avantajează „legea anti-propagandă” și cum va fi aplicată în practică. Experții media vs CCA
Din 12 ianuarie, odată cu publicarea „legii anti-propagandă” în Monitorul Oficial, posturile TV și radio din R. Moldova sunt obligate să elimine din grila lor de program toate emisiunile cu un conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. În cazul în care până la 12 februarie, radiodifuzorii nu se vor conforma noilor prevederi al Codului Audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) urmează să aplice sanțiuni graduale, de la amendă în valoare de 40 de mii de lei, până la retragerea licenței de activitate. În timp ce deputații democrați care au promovat proiectul susțin că acesta vine să răspundă recomandărilor structurilor europene de contracarare a propagandei și să transpună în practică constatările societății civile cu privire la pericolul manipulării și propagandei externe, experții de media afirmă că nicio țară europeană nu a adoptat restricții similare și că, de fapt, scopul guvernării este să-și promoveze imaginea de luptător împotriva propagandei externe, pentru a deplasa accentul de pe propaganda internă într-un an electoral.
Încă din 2006, Codul Audiovizualului prevede că emisiunile informative difuzate de canalele tv și radio din R. Moldova trebuie să respecte principiile echilibrului social-politic, echidistanţei şi obiectivităţii, prin plasarea unei informații verifice, fără deformarea sensului realităţii prin tertipuri de montaj, comentarii, mod de formulare sau titluri, iar în cazul subiectelor ce vizează situaţii de conflict, prin respectarea principiului de informare din mai multe surse.
Aceștia afirmă că modificările promovate într-un timp relativ scurt în două lecturi, 7 și 12 decembrie 2017, de majoritatea parlamentară nu rezolvă problema propagandei atât timp cât nu vor exista mecanisme reale de implementare.
„În vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră (Federația Rusă, Georgia, Grecia, Luxengurg, Olanda și Suedia)”, prevăd modificările Codului Audiovizualului.
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), consideră că proiectul respectiv, de fapt, a fost adoptat pentru a promova interesele personale ale liderului PDM.
„Acest proiect de lege, care a fost promovat într-un ritm rapid în două lecturi simultan și fără o procedură de dezbateri publice, așa cum prevede legislația, consider, corespunde mai mult intereselor personale ale dlui Plahotniuc, decât interesului public de a combate propaganda. Eu cred că măsurile adoptate de către Parlament, anume intrzicerea expresă în lege a retransmiterii emisiunilor de știri din țările care nu au ratificat Convenția, este un exces de zel. Nu există o altă țară în Uniunea Europeană care ar avea măsuri similare. Ucraina, care a adoptat aceste măsuri, este în cu totul altă situație decât R. Moldova, este, practic, într-un război, iar Rusia este agresor în raport cu Ucraina și atunci este justificată adoptarea acestor interdicții, din punctul meu de vedere”, explică Petru Macovei.
Expertul susține că ar fi fost mult mai democratic, eficient și euroconform dacă se lupta împotriva propagandei la fel cum fac țările cu democrație, cum ar fi țările baltice, unde nu există interdicție expresă, însă autoritatea de reglementare, cum ar fi CCA-ul în R. Moldova, monitorizează constant conținutul TV și apelează la instanța de judecată atunci când este nevoie. Respectiv, temporar sunt interzise anumite emisiuni. „Lucrul repsectiv are loc nu prin lege, ci printr-o hotărâre a instanței de judecată”, precizează directorul executiv al API.
„În R. Moldova, din păcate, CCA-ul nu este deloc activ în lupta împotriva propagandei externe și, la fel, nu este activ în lupta cu propaganda internă. Cred că adoptarea rapidă a acestei legi a survenit deoarece a trebuit să fie protejate anumite interese de afaceri ale liderului PDM și iată că, pe de o parte își asumă rolul de luptători cu propaganda externă. După părerea mea, propaganda internă este un pericol mult mai mare și nu există nicio acțiune pe plan intern de combatere a propagandei, pentru că este în avantajul politicienilor care dețin controlul majorității intituțiilor mediatice din țara noastră. Ei vor să se folosească de acest lucru și în campania din 2018, pentru manipularea opiniei publice, influențarea votului alegătorilor”, conchide Petru Macovei.
La rândul său, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, consideră că legislația actuală prevede sufieciente măsuri reglementare a conținutului mediatic care ajunge la cetățeni, care, dacă ar fi implementate, ar elimina multe probleme din domeniul mass-media.
„Se întâmplă că legislația este ajustată, sunt adoptate noi amendamente, care pe hârtie arată bine, dar în realitate, când trebuie implementate, CCA-ul spune sau că nu are competențE sau că nu are suficienți oameni care să monitorizeze. Așa se întâmplă că nu prea se respectă aceste prevederi. Acesta ar fi un caz care ar repeta acestă situație, pentru că apare fireasca întrebare: cine o să stea să monitorizeze întreg conținutul la toate emisiunile? Este dificil deocamdată de înțeles cum se va produce mecanismul implementării”, pune problema Nadine Gogu.
Aceasta susține că nu doar eminisunile informative și analitice conțin propagandă, dar și cele de divertisment, acest aspect însă nu este reglementat.
„Există multe filme documentare care conțin foartă multă propagandă și ele nu sunt vizate de prevederile respective. Anul trecut API-ul a monitorizat și a stabilit că la unele posturi care retransmit conținut din F. Rusă se difuzează filme documentare care mustesc de propagandă și manipulare. S-ar părea că tematica acestora este una generală, nu tocmai politică, dar, vorbind despre astrologie și alte lucruri, se țintește acolo unde se dorește. Cu divertismentul ce facem, cu filmele artistice? Am monitorizat anul trecut și filmele artistice, inclusiv serialele care vin de la Moscova. Acolo, la fel, sunt foarte bine incluse anumite lucruri”, constată directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Nadine Gogu explică că în pofida faptului că s-a evitat utilizarea expresă în lege a termenului „interzice”, articolul introdus în Codul Audiovizualului, impune anumite restricții care afectează dreptul la informație, ceea ce este contrar normelor internaționale. Directoarea CJI susține că în recomandările societății civile formulate anterior referitor la alte proiecte de lege a fost sugerat deputaților să nu interzică un anumit produs, ci să excludă difuzarea acestuia pe frecvențele naționale.
„Îmi pare ciudat că odată ce ne-am digitalizat și folosim frecvențele statului, retransmitem conținut care nu este produs în R. Moldova și care mai este și manipulator, propagandistic. Cred că aceste posturi care retransmit conținut, care sunt locale și care trebuie să producă conținutul lor, trebuie să înlocuiască emisiunile respective, cu altele. Atunci când își formează grila de emisie, posturile trebuie să elimine emisiunile care vin în contradicție cu prevederile Codului Audiovizualului din R. Moldova și nu le respectă”, susține Nadine Gogu care precizează că modificările adoptate nu erau necesare, de fapt, dacă prevederile actuale ale Codului Audiovizualului erau respectate. „Este un instrument politic care din start a fost conceput ca să lovească în adversari”, este de părere experta.
„Există un nou Cod Al Audiovizualului care urmează a fi supus votului. Acesta ar trebui să acorde CCA-ului mai multe competențe pentru ca să aplice legea. Atât. Există o lege care spune că conținutul trebuie să fie obiectiv, cu divizarea faptelor de opinii. Dacă nu se respectă aceste prevederi, CCA-ul trebuie să ia măsuri”, afirmă Nadine Gogu care subliniază că mult mai util și necesar ar fi nu adoptarea de noi amendamante, dar implementarea unor mecanisme care ar ajuta oamenii să gândescă critic și să facă distincția dintre informație și propagandă.
Contactat, președintele CCA, Dragoș Vicol, dă asigurări că legea anti-propagandă va fi implementată în practică și că instituția pe care o conduce are suficiente resurse umane pentru a monitoriza posturile TV și radio din R. Moldova.
Dragoș Vicol susține că încă la 12 ianuarie, odată cu publicarea legii în Monitorul Oficial, tuturor radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii din țară le-a fost transmise scrisori prin care sunt anunțați despre schimbările legislative și îndemnați să se conformeze noilor prevederi până la 12 februarie. Dragoș Vicol afirmă că timp de 30 de zile, toți radiodifuzorii urmează să opereze shimbările de programe și să elimine emisiunile cu caracter informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în țările care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.
„Referitor la distribuitorii prin cablu, aceștia nu vor putea interveni în grila de programe, ei trebuie să vadă care posturi au în glila lor emisiunile nominalizate în lege și să le excludă în totalitate”, explică șeful CCA. „Dacă posturile care retransmit au posibilitatea să înlocuiască conținutul, atunci distribuitorii de servicii nu au posibilitatea tehnică să intervină în politica editorială. Respectiv, ei trebuie să sisteze retransmiterea posturilor”, afirmă Dragoș Vicol.
Acesta susține că în dirtecțiile CCA de monitorizare tv și radio activează 20 de persoane, iar aceste resurse umane sunt suficiente pentru asigurarea respectării amendamentelor „anti-propagandă”. Dragoș Vicol precizează că CCA-ul are o misiune de ordin tehnic, de a verifica doar dacă în conceptul depus la instituție de posturile tv și radio se conțin emisiuni care sunt produse în țările care nu au ratificat Convenția, nu și de a face monitorizare calitativă sau cantitativă.
„Consider că resursele pe care le avem noi, inclusiv umane și tehnice, ne permit să monitorizăm, mai ales că noi nu trebuie să intrăm în analiza calitativă sau cantitativă. Noi avem o misiune de ordin tehnic. Trebuie să vedem dacă în concepția pe care o prezintă la CCA radiodifuzorii se regăsesc emisiuni cu caracter informativ, informativ -analitic din țările care nu au ratificat Convența europeană. Dacă se regăsesc astfel de emisiuni, nu ne uităm dacă este toxică sau nu, dar, din start le considerăm neavenite, pentru că contravin Codului Audiovizualului. Să fie clar: noi nu analizăm conținutul, anti-moldovenesc, pro-rusesc sau de alt fel, ne interesează să nu se regăsească emisiuni care provin din țările nominalizate în lege”, punctează Dragoș Vicol, care explică că după 12 februarie, angajații CCA nu doar vor verifica actele depuse la CCA de radiodifuzori pentru a identifica existența unor astfel de emisiuni, dar vor face și o monitorizare fizică, iar în cazul neconformării vor fi aplicate succesiv avertismente, sancțiuni financiare și sancțiune prin retragerea licenței.
