Subiectul privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova, pe agenda Adunării Generale a ONU
În cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 22 iunie curent urmează a fi examinat un proiect de rezoluție privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova”. Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Tudor Ulianovschi, a declarat că zece state-membre ale ONU au semnat deja drept coautori ai proiectului de rezoluție respectiv, înaintat de diplomația R. Moldova.
Chiar dacă acum opt luni autoritățile R. Moldova au solicitatat ca subiectul privind retragerea trupelor militare rusești din regiunea transnistreană să nu fie inclus pe agenda ședinței Comitetului General al ONU din 23 octombrie 2017, ministrul de Externe susține că în această perioadă diplomația moldovenească a întreprins o serie de acțiuni în vederea adoptării de către ONU a unor decizii pertinente vizând retragerea completă a forțelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova.
„Recent, secretariatul ONU a înregistrat proiectul de rezoluție, înaintat de R. Moldova în mod oficial, intitulat „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova”, a declarat Tudor Ulianovschi, precizând că, deși, este un proiect bazat pe angajamentele asumate de Federația Rusă și de necesitatea retragerii trupelor sale, conform principiilor de drept internațional și Cartei ONU, așteptă ca țările ONU să susțină votarea rezoluției.
„Autoritățile moldovenești insistă asupra retragerii necondiționate și complete al grupului operativ al trupelor ruse, în virtutea aflării ilegale pe teritoriul R. Moldova, dar nu și a contingentului locativ care face parte din componenta militară a Comisiei Unificate de Control, dislocat în raionele de est ale R. Moldova, în baza acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992”, a precizat ministrul.
La sfârșitul lunii august 2017, reprezentantul permanent al R. Moldova la ONU, Victor Moraru cerea retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, citând și un pasaj din declarația Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), adoptată în 1999, în care era salutată „obligaţia Federaţiei Ruse de a finaliza scoaterea trupelor sale de pe teritoriul Moldovei până în anul 2002″.
Totodată, la 22 septembrie 2017, Pavel Filip a ținut un discurs în numele R. Moldova în cadrul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării ONU, unde a cerut ca subiectul legat de prezența militară rusă în R. Moldova să fie discutat în cadrului celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Deși subiectul a fost inclus pe agenda ședinței Comitetului General al ONU din 23 octombrie 2017, diplomația moldovenească a cerut amânarea subiectului pentru o ședință ulterioară. Timp de opt luni, autoritățile de la Chișinău nu au mai abordat subiectul.
Citiți aici declarația integrală a ministrului Afacerilor externe și Integrării Europene:
„După cum este bine cunoscut, anul trecut diplomaţia moldovenească a întreprins o serie de acţiuni în vederea adoptării în cadrul ONU a unor decizii pertinente, vizând retragerea completă a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Această iniţiativă a fost formulată în mod expres de prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip în discursul rostit de la tribuna Adunării Generale a ONU la 22 septembrie 2017.
În acest context, s-au făcut auzite în spaţiul public şi anumite note critice la adresa Guvernului, precum că acesta şi-ar fi schimbat poziţia, revocându-şi, chipurile, această iniţiativă de la ONU.
Evoluții ulterioare în acest proces, precum și măsurile întreprinse de diplomația moldovenească au demonstrat că tactica noastră a fost una corectă și eficientă.
În cadrul acestui briefing aş vrea să anunț că Guvernul nu s-a dezis de iniţiativa sa! Recent, Secretariatul Organizației Națiunilor Unite a înregistrat proiectul de rezoluţie înaintat de Republica Moldova – întitulat „Retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Pentru moment, se depun eforturi pentru a asigura sprijinul cât mai larg al statelor membre ale ONU. Avem deja circa 10 state care au co-autorat proiectul de rezoluție.
Proiectul de rezoluție va fi examinat la 22 iunie 2018 în cadrul Adunării Generale. Deși este un proiect bazat pe angajamentele asumate de Federația Rusă și pe necesitatea retragerii trupelor sale, conform principiilor de drept internațional și Cartei ONU, așteptăm ca statele ONU să ne susțină, bazându-se tot pe aceleași principii de drept internațional și Cartei ONU – demonstrând solidaritate cu demersul Republicii Moldova.
Este important de menţionat faptul că autorităţile moldoveneşti insistă asupra retragerii necondiţionate şi complete a GOTR (Grupului Operativ al Trupelor Ruse) în virtutea aflării ilegale a acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu şi a contingentului rotativ care face parte din componenta militară a Comisiei Unificate de Control, dislocat în raioanele de est a țării, în conformitate cu prevederile Acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992. Or, această confuzie este creată în mod deliberat de multe ori pentru a induce în eroare opinia publică.
Făcând o privire retrospectivă a istoricului acestei probleme, veţi putea remarca cu uşurinţă că autorităţile moldoveneşti au pledat în mod constant şi consecvent pentru retragerea de pe teritoriul său a formaţiunilor militare ale Federaţiei Ruse, o reminiscenţă a fostei Armate a 14-a sovietice, reorganizată în iulie 1995 în aşa-zisul Grup Operativ de Trupe Ruse (GOTR; în limba rusă – Оперативная группа российских войск/ОГРВ) dislocate ilegal în regiunea transnistreană a RM.
Voi invoca, în acest context, multiplele demersuri tranşante şi transparente ale autorităților Republicii Moldova, formulate de la tribuna celor mai înalte foruri internaţionale, în special, ONU și OSCE, dar şi în cadrul dialogului politic cu Federaţia Rusă, privind activităţile militare desfăşurate de către Grupul Operativ de Trupe Ruse, în special, desfășurarea în comun cu pretinsele structuri de forţă transnistrene a numeroaselor aplicații militare, inclusiv cu simularea forțării râului Nistru. Or, aceasta constituie o încălcare flagrantă a prevederilor Acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992, potrivit căruia forţele militare ale Federaţiei Ruse s-au angajat să respecte cu stricteţe principiul neutralităţii în raport cu părţile aflate în conflict.
Evident că un atare comportament nu poate fi perceput altfel decât ca o ameninţare directă la adresa securităţii Republicii Moldova şi ca o sfidare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acesteia, inclusiv a prevederilor constituţionale privind statutul de neutralitate şi inadmisibilitatea dislocării pe teritoriul său a unor forţe militare străine. În contextul perpetuării crizei din Ucraina, intensificarea activităţilor militare ale trupelor ruse şi structurilor de forţă transnistrene contribuie la sporirea tensiunilor în această regiune a Europei.
Chestiunea privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova a fost abordată în repetate rânduri în cadrul OSCE, începând cu anul 1992, în particular, în cadrul reuniunilor ministeriale şi a summit-urilor OSCE, aceasta fiind oglindită de rând cu problema conflictului transnistrean în documentele relevante ale acestei organizaţii.
Voi invoca în acest context, în particular, Declaraţia politică a summit-ului OSCE de la Budapesta din decembrie 1994, Declaraţia Summit-ului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999 şi Actul final al Conferinţei statelor participante la Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale în Europa, care s-a desfăşurat în a doua zi după Summit-ul OSCE de la Istanbul, Declaraţia politică a reuniunii ministeriale a OSCE de la Porto din 2002.
Voi remarca faptul că Federaţia Rusă a retras de pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2003 o parte din armament, tehnica militară şi muniţii, fapt care, de altfel, a demonstrat că acest lucru este unul posibil. Aceasta, însă, nu a îndeplinit angajamentul asumat, atât pe plan bilateral, cât şi în cadrul OSCE, de a retrage integral Grupul Operativ și armamentele sale.
Astfel, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova mai persistă o prezenţă militară ilegală a Federaţiei Ruse în persoana celor circa 1500 – 1700 de militari, care constituie aşa zisul GOTR şi circa 21 de mii de tone de muniţii stocate în depozitele din localitatea Cobasna, or cifrele exacte sunt cunoscute doar autorităţilor ruseşti, având în vedere faptul că acest teritoriu se află provizoriu în afara controlului constituțional al autorităţilor moldoveneşti, precum şi lipsa totală de transparenţă în acest sens.
Federaţia Rusă şi-a asumat în repetate rânduri angajamentul de a-şi retrage trupele sale din această regiune. Astfel, potrivit prevederilor Acordului privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat la Moscova la 21 iulie 1992, conducerea Federaţiei Ruse şi-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Republica Moldova un acord privind statutul, modul şi termenele de retragere treptată a formaţiunilor sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova. În rezultatul unor negocieri de 2 ani, un Acord cu privire la statutul juridic, modul şi termenele de retragere treptată a formaţiunilor militare ale Federaţiei Ruse aflate provizoriu pe teritoriul Republicii Moldova a fost semnat la 21 octombrie 1994 la Moscova. Cu regret, însă, acordul în cauză a rămas literă moartă din cauza refuzului părţii ruse de a-l pune în vigoare.
Examinarea proiectului de rezoluție propus de Republica Moldova, în premieră, de la obținerea independenței sale, va constitui, un exercițiu important de aplicare de către ONU a diplomației preventive în raport cu o țară și o regiune unde pacea și securitatea este subminată de lipsa unui dialog bazat pe respectarea principiilor fundamentale de drept internațional”.
