Sic.md: PDM vs Kozlovska. Care e miza?

Poveștile cu agenți secreți, adevărați sau inventați, sunt întotdeauna încîlcite. Dar pediștii știu totul deja: ei strigă „ilegal” fără ca ancheta să fi început măcar…, scrie sic.md, care face o analiză a cazului PD vs Ludmila Kozlovska. 

Recent, PD a cerut inițierea unei anchete parlamentare care să investigheze presupusa finanțare ilegală a partidelor de opoziție, în special PAS și PDA, de către Fundația Open Dialog (în poloneză Otwarty Dialog)^[1] și fondatoarea acesteia, ucraineana Ludmila Kozlovska. Pediștii mai afirmă că organizația Kozlovskăi a atacat „în mod constant imaginea statului nostru, clasa politică de la Chișinău, în fața partenerilor de dezvoltare, exercitând și imixtiune ilegală în activitatea politică moldovenească”.^[2] Acuzațiile sunt dure. Dar pe cît de fondate? Și mai ales, de ce ar trebui să ne intereseze?

Activistă sau agent cu stea în frunte?

Săptămîna trecută, Kozlovska a ținut un discurs în Bundestag despre deteriorarea democrației în Polonia și Ungaria. Invitația autorităților germane de a o găzdui pe activista ucraineană în parlamentul federal a înfuriat autoritățile polone,^[3] care o declaraseră pe Ludmila Kozlovska indezirabilă, alungînd-o în august nu doar din Polonia, ci din întregul spațiu Schengen. Mai mult, marțea asta Kozlovska a primit și o viză belgiană, pentru a putea vizita Bruxelles-ul la invitația unor eurodeputați.^[4]

Așadar, cine este această Kozlovska, de a devenit „inamică a statului” în Polonia, dar de dragul căreia nemții și belgienii își asumă riscul unei cerți (și mai mari) cu polonezii?

Ludmila Kozlovska este co-fondatoarea Fundației Otwarty Dialog și președinta acesteia din iunie 2010. Site-ul Fundației o descrie drept organizatoare a mai multor misiuni internaționale de observare a proceselor electorale, dar și de monitorizare a respectării drepturilor omului în țări precum Ucraina, Georgia, Kazakhstan sau Republica Moldova. În 2004, a participat activ la Revoluția Portocalie din Ucraina. Una din liderii campaniei de retragere a flotei rusești de la Marea Neagră din Sevastopol din anii 2005-2006. Totodată, una din promotorii principali ai implementării Legii Magnitsky, cea care presupune răspundere personală pentru orice politician care se face vinovat de încălcarea drepturilor omului sau acte de corupție.^[5]

Nu te-ai aștepta așa ceva de la un agent al Kremlinului, nu-i așa? Însă un raport din august 2017 afirmă că Ludmila Kozlovska și organizația pe care o conduce anume asta sunt: agenți subversivi de influență ai Rusiei.^[6]Raportul a fost compilat de Marcin Rey, pe care Onet îl descrie ca fiind un „activist cunoscut și respectat în cercurile de cercetători ai influenței rusești în Polonia”.^[7] Însă același Onet, portalul cel mai mare din Polonia,^[8] a analizat raportul și a concluzionat că acesta nu-i decît „încă un atac asupra [Fundației] și o rușine”. În particular, jurnalistul de la Onet constată că raportul e plin de neconcordanțe, iar sursele sunt dubioase. „De obicei rezervat față de credibilitatea surselor rusești, de data aceasta Rey le utilizează din plin.”^[9]

Motivul deportării? Secret de Stat!

Raportul Rey a apărut la scurt timp^[10]după ce soțul Kozlovskăi și totodată șeful bordului Fundației Otwarty Dialog, Bartosz Kramek, a publicat pe FB un îndemn la un soi de protest permanent.^[11] În postare, Kramek chema la nesupunere civică și nonviolentă ca răspuns la niște reforme adoptate de guvernul Poloniei, pe care Kramek le-a etichetat drept „atac asupra statului de drept”. În general, Fundația critică cu regularitate derapajele anti-democratice ale guvernului actual polonez.

Așa că nu a fost tocmai neașteptat atunci cînd, în august 2018, Ludmila Kozlovska, care nu are cetățenia Poloniei, s-a pomenit deportată din țară și, automat, din Schengen. Autoritățile polone nu au adus multe explicații privind deportarea activistei, scuzîndu-se cu argumentul „securității de stat” (similar cazului înstrăinării celor șapte cetățeni turci din Republica Moldova). Dar au dat de înțeles că ar fi vorba de finanțarea obscură a Fundației și colaborarea cu serviciile secrete rusești.

Deportarea Ludmilei Kozlovska a fost condamnată drept „abuz”, iar un șir de persoane celebre, cum ar fi Lech Wałęsa, laureat al premiului Nobel, sau jurnalista Anne Applebaum, laureată a premiului Pulizer, au cerut printr-o petiție anularea actului.^[12]

„Seamănă izbitor” cu defăimare

Kozlovska și Fundația s-au aflat constant în luneta presei poloneze de dreapta, mai ales în lumina raportului Rey. Constatările raportului au fost preluate și de unele publicații ucrainene, de exemplu Antikor.com.ua, un portal cu standarde jurnalistice discutabile.^[13] Antikor o prezintă pe Kozlovska ca pe o deținătoare de pașaport rusesc, pe care l-ar fi obținut imediat după anexarea Crimeei. Șefa Open Dialog este acuzată că ar colabora cu Kremlinul, iar imaginea sa de apărător al drepturilor omului ar fi doar o prefăcătorie.^[14]

Acuzațiile împotriva Kozlovskăi din presa poloneză afiliată puterii^[15] au ajuns și în presa din Moldova, mai exact cea din holdingul pro-guvernamental, unde accentul se pune pe legătura acesteia cu politicieni din opoziție precum Maia Sandu sau Andrei Năstase. Linia narativă e că, dacă ucraineanca e agent subversiv al Kremlinului, atunci și ăștia doi sunt parte din plan. Și ca să înțeleagă toată lumea cine-i Kozlovska, Publika nu se sfiește să pomenească despre un „video 18+” în care cineva care „seamănă izbitor” cu activista face sex cu cineva care „seamănă izbitor” cu miliardarul kazah Mukhtar Ablyazov (de altfel, și el politician de opoziție).^[16]

Cam astea ar fi informațiile „din presa internațională” pe care se bazează deputații PD atunci cînd cer instituirea comisiei de anchetă. Asta, plus niște fotografii unde Kozlovska apare alături de Sandu și Năstase și alte informații circumstanțiale, îl face pe liderul pedist Vlad Plahotniuc să declare că vede „indicii și probe tot mai clare despre legătura [partidelor PAS și PDA] cu grupări oligarhice și serviciile speciale ruse”.^[17]

O sub-linie narativă adoptată de PD și jurnaliștii afiliați e că pe Kozlovska a deportat-o UE.^[18] Or asta e o simplificare tendențioasă: UE este prezentată ca o entitate abstractă aflată în conflict direct cu Kremlinul, fără a se invoca conflictele interne din familia politică UE sau existența euroscepticilor. Și nici măcar despre faptul că guvernele actuale ale Poloniei și Ungariei (ambele guverne eurospectice și reprezentante ale populismului de dreapta) sunt subiectele unei investigații UE cu referire la nerespectarea principiilor și valorilor fundamentale ale blocului din care fac parte.^[19]

Paranteză: Dreapta Populistă poloneză vs ONG-urile

În iulie 2017, parlamentul de la Varșovia a dat o lege^[20] care în cele din urmă a consolidat controlul partidului de guvernămînt, formațiunea populistă de dreapta „Lege și Justiție” (PiS), asupra sistemului judecătoresc. Atunci ca și un an mai tîrziu, cînd „epurarea Curții Supreme” a intrat în vigoare,^[21] au urmat proteste masive și critici extrem de dure din partea Uniunii Europene.

Aceste și alte anti-reforme sunt criticate de societatea civilă poloneză, inclusiv Fundația Otwarty Dialog, drept o tentativă a PiS de a captura definitiv statul. De altfel, guvernarea de la Varșovia încearcă de mai mult timp să închidă vocile critice din societatea civilă. În septembrie 2017, s-a instituit Institutul Național al Libertății (NFI), un organ care să supravegheze distribuirea fondurilor publice către ONG-uri. Potrivit unui raport OSCE/ODIHR, există riscul unor potențiale intervenții guvernamentale în activitatea NFI.^[22] Măsura a fost criticată și de lideri ai opoziției poloneze. „Supravegherea guvernamentală a ONG-urilor nu este altceva decît o încercare de lichidare a acestora”, a declarat Krystian Jarubas, deputat al Partidului Popular Polonez (PSL) centrist.^[23] Monika Wielichowska, membra Platformei Civice (PO), a declarat că măsura „deschide ușa deciziilor motivate din punct de vedere ideologic”.

Unul din semnatarii petiției în susținerea Kozlovskăi, deputatul german social-democrat Frank Schwabe, spune că deportarea ei este un exemplu elocvent pentru „cît de liber funcționează organizațiile societății civile din Polonia”.^[24]

Încotro bate ancheta?

Să revenim în Moldova, unde, reamintim, partidul de guvernare PD vrea o anchetă împotriva presupusei agente a Kremlinului Kozlovska și Fundației pe care o conduce, dar mai ales împotriva presupusei finanțări ilegale a partidelor de opoziție PDA și PAS. Curioasă chestie, pentru că PAS și PDA sunt principalele rivale ale PD pe segmentul ne-pro-rus, ca să-i zicem așa, în parlamentarele din februarie.

Dacă această comisie va fi creată, merită să punctăm următoarele vizavi de imparțialitatea sa. În primul rînd, ea urmează să fie formată din reprezentanți ai fracțiunilor proporțional cu mandatele deținute. Adică dominată de PD și aliații. În al doilea rînd, deși orice anchetă trebuie să țină cont de prezumția nevinovăției, asta se pare că face excepție: democrații scriu chiar în titlul inițiativei „imixtiune ilegală” și „finanțare ilegală”,^[25] fără „presupusă” sau alt calificativ care să indice că ar mai încape vreo îndoială.

Și apoi, pe cine va audia comisia de anchetă? Pe SIS-ul lui Vasile Botnari? Pe CNA-ul lui Bogdan Zumbreanu? Pe PG-ul lui Eduard Harunjen? Pe cine din autoritățile moldovene care nu poate fi suspectat că va răspunde exact așa cum ar vrea PD?

Buba e că finanțarea din străinătate, mai ales dacă e „ilegală”, poate scoate concurenți din cursa electorală, așa cum s-a întîmplat cu „Patria” lui Renato Usatîi în 2014, sau cu Reghina Apostolova de la Partidul Șor în 2018.

Dacă pe PDA și PAS îi așteaptă aceeași soartă, ca urmare a potențialei anchete, e greu de spus. Cel puțin, activitatea comisiei de anchetă e menită să creeze contextul mediatic unde portretele Maiei Sandu și lui Andrei Năstase să fie cît mai des puse alături de „agentul Kremlinului”. Haștag Mîna Moscovei

În loc de concluzii…

Așadar, acestea sunt circumstanțele în care PDM solicită inițierea anchetei împotriva Kozlovskăi: pe un taler al balanței stau acțiunile activistei (în special, promovarea Legii Magnitsky) și sprijinul din partea unor nume grele precum Lech Wałęsa, iar pe celălalt – un raport contestat de o sursă credibilă, o decizie secretizată și iritarea vădită a unui guvern polonez certat de UE din cauza derapajelor democratice. Dincolo de cine e într-adevăr Ludmila Kozlovska, potențiala anchetă e cu bătaie electorală, îndreptată împotriva PDA și PAS.

În Polonia, populiștii din partidul de guvernămînt PiS poate și călăresc cu măiestrie platforma anti-rusă, însă paguba cauzată statului de drept acasă și fisurile pe care le propagă aceștia în interiorul UE, împreună cu guvernul din Ungaria, convine de minune Kremlinului, după cum a și remarcat polonezul Donald Tusk, președintele Consiliului European.^[26] În Moldova, partidul care luptă în declarații cu influența și propaganda Kremlinului, adoptă aceeași cale.

P.S. Ce NU va investiga ancheta PD

Nu ne putem imagina o anchetă care să investigheze „informațiile apărute în presă” despre „legăturile primejdioase” externe ale PD. De exemplu, europarlamentara Barbara Kappel, care a apărut în PMAN lîngă Ilan Șor și care este membră a grupului Europa Națiunilor și a Libertății, unul din cele mai eurosceptice din Parlamentul European. Grup care militează deschis pentru desființarea UE și care a fost fondat de trei figuri controversate din politicul european: Marine Le Pen, lidera Frontului Național francez, Geert Wilders,^[27] liderul Partidului Libertății din Olanda și Matteo Salvini,^[28] liderul Lega Nord din Italia. Cu alte cuvinte, partide populiste de dreapta eurosceptice și partizanii principali ai acestui curent.^[29] Presa a scris că anume Barbara Kappel a fost cea care a organizat vizita în luna iulie, la Strasbourg, a premierului Filip, a președintelui Parlamentului Candu, dar și a vicepreședintelui PD, Vladimir Cebotari.^[30]

Tot Partidul lui Kappel, Partidul Libertății din Austria, la rîndul său, are parteneriat cu Edinaia Rossia, partidul care guvernează Rusia, dar și partidul maghiar Fidesz, condus de Viktor Orban. Edinaia Rossia este partidul care semnase în 2010 un acord de colaborare cu PDM,^[31] iar în 2017 cu PSRM.^[32]

La fel, ancheta cu siguranță nu va investiga vădita încălzire a relațiilor cu regimul autoritar al lui Erdoğan ca urmare a trimiterii a șapte profesori turci din Moldova să putrezească în închisorile turceși pe misterioase suspiciuni de terorism.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.