Expert: „CEC-ul trebuie să reprezinte un serviciu public, nu un loc de rendez-vous pentru partidele politice”
Analistul politic Igor Munteanu, director executiv IDIS „Viitorul”, afirmă că într-un termen cât mai scurt și cu cât mai multă voință politică, Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie să propună un plan de acțiuni care ar putea să remedieze problemele ce țin de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, identificate de către experții Comisiei de la Veneția și menționate într-o opinie oficială pregătită în comun cu Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR).
Igor Munteanu a făcut pentru ZdG o analiză a recomandărilor respective și a subliniat că opinia Comisiei de la Veneția este importantă pentru că reprezintă o „diagnoză corectă a principalelor infecții care există în sistemul organizării alegerilor în R. Moldova”.
„Această opinie a fost solicitată de reprezentatul unei comisii de monitorizare a Comisiei Europei, Cesar Florin Preda, din cauza preocupărilor care există în sânul acestei Comisii de monitorizare asupra practicilor de finanțare ilicită în campaniile electorale din R. Moldova. Deja a doua zi după ce a fost solicitată opinia, Comisia a dispus formarea grupului de lucru pe analizarea circumstanțelor formulate în solicitare. Respectiv, motivul pentru care a fost efectuată monitorizarea se referă la faptul că Moldova este frecvent verificată la capitolul îndeplinirea obligațiilor sale în calitate de membru al Consiliului Europei. Preocurpările date apar pe agenda acestor instituții specializate, cum este Comisia de la Veneția, mai ales în contextul când anumite recomandări nu au fost luate în considerație, au fost minimizate ca abordare și ca valoare. Mă refer la faptul că Parlamentul R. Moldova a adoptat un sistem electoral mixt în pofida recomandării insistente a Comisiei de la Veneția de a nu adopta astfel de legi”, explică Igor Munteanu contextul emiterii unei astfel de opinii.
- Despre donații din venituri obținute în afara țării
„Comisia recomandă de a nu interzice donațiile private din partea unor contribuabili, persoane fizice, cetățeni ai R. Moldova care domiciliază în acest moment în afara țării. La ultimele alegeri, cele prezidențiale, au participat peste 138 000 de cetățeni aflați în afara țării, un număr extraordinar de mare. Este o dinamică extrem de înaltă la capitolul interes pentru alegeri și participare electorală. Interdicția ca acești cetățeni ai R. Moldova să nu poată oferi contribuții personale partidelor este interpretată de către experții Comisiei de la Veneția ca o violare a dreptului la asociere”, menționează analistul.
- Reducerea contribuțiilor private
„În contextul opiniilor formulate anterior de Comisia de la Veneția, în 2015 și 2016, pe tematică electorală, se propune reducerea plafoanelor anuale pentru donațiile private efectuate de partidele politice, deoarece se observă o anumită concentrare a contribuitorilor privați în detrimentul cotizațiilor, finanțărilor publice. Respectiv, există o clientelă privată care, evident, finanțează partidele politice și creează oarecum șanse inegale pentru concurenții electorali”, susține Igor Munteanu.
- Consolidarea capacităților și competențelor Comisiei Electorale Centrale
„Comisia cere o consolidare a capacităților tehnice și politice ale Comisiei Electorale Centrale, instituție care trebuie să aibă abilitățile și experiența necesare pentru ca să poată efectua monitorizarea și supravegherea partidelor politice. De obicei, după cum bine știm, partidele politice doar informează CEC-ul asupra unor cheltuieli, dar de foarte multe ori aceste rapoarte nu corespund realității. Ilegalitățile sau folosirea ilicită a fondurilor se observă doar după anunțarea rezultatelor alegerilor, atunci când deja alegerile sunt confirmate. Acest lucru creează impresia unei impunități sistematice a partidelor politice. În această privință, Comisia de la Veneția constată că CEC-ul nu are nici resursele suficiente și nici capacitatea instituțională de a audita rapoartele depuse de concurenții electorali. CEC-ul are doar două persoane care se ocupă de rapoartele financiare. Luând în considerație că adoptarea noului sistem electoral, cel mixt, va dubla sau poate va crește înzecit numărul de rapoarte financiare, evident că CEC-ul se va îngloda și nu va avea o contribuție semnificativă pentru a redresa sau a îmbunătăți modul de operare a cifrelor transmise de concurenții electorali și nu va putea interveni când va depista cazuri flagrante de încălcare a regulilor și normelor legale”, argumentează directorul executiv IDIS „Viitorul”.
- Consilidarea sancțiunilor pentru încălcările admise de partidele politice
„Mai este vorba despre consolidarea regimului de sancțiuni pentru abaterile de la normele prevăzute în legea electorală, în Codul Electoral și în Legea Partidelor Politice. Este necesară o marjă de sancțiuni mai vastă, adică în acest moment, spre exemplu, toate sancțiunile sunt adresate persoanelor care conduc partidele politice, în cazul unor infracțiuni sau ilegalități. Sancțiunile care s-ar adresa partidului propriu-zis se referă doar la cazurile cele mai grave sau excepționale. Un partid poate fi scos din cursa electorală doar când se găsește o violare drastică a legislației, dar Comisia de la Veneția spune că ar exista și alte tipuri de sancțiuni adresate partidului, în momentul în care acest partid comite niște abateri. Comisia, evident, susține ideea de a crește numărul și tipul de sancțiuni în cazul unor ilegalități”, adaugă Igor Munteanu.
- De ce este utilă Opinia Comisiei de la Veneția
„Toate aceastea arată că din partea Comisiei Electorale Centrale se așteaptă o reorientare și o regrupare rapidă, o creștere instituțională a instrumentelor pe care le folosește pentru viitorul scrutin politic, pentru ca schimbarea sistemului electoral să nu distrugă din temelie toate normele și standardele democratice, care în alte alegeri erau mai mult sau mai puțin aplicate.
Opinia Comisiei de la Veneția este importantă pentru că reprezintă o diagnoză corect a principalelor infecții care există în sistemul organizării alegerilor în R. Moldova, acestea țin de sistemul de finanțare a partidelor politice, a concurenților. De asemenea, există foarte multe dovezi că alegerile prezidențiale din anul 2016 au fost finanțate, inclusiv din surse offshore, iar Comisia Electorală Centrală nu a avut la acel moment nici capacitate și nici mandatul să verifice dovezile care au fost făcute publice de presă. Acest lucru a influențat, cu siguranță, asupra rezultatelor scrutinului. Dacă un partid politic, cum ar fi PSRM, era penalizat la adevărata gravitate a faptelor pe care le-a săvârșit, am fi avut o altă configurație a puterii politice în R. Moldova. Deci, nu este vorba doar despre încălcări procedurale, dar și despre încălcări de esență ale normelor și standardelor electorale. Cert este că CEC-ul trebuie să aibă o misiune mult mai complexă și mult mai consistentă sub aspect constituțional”, opinează Igor Munteanu.
- Cine trebuie să reacționeze la Opinia Comisiei de la Veneția
Igor Munteanu că în acest moment nu se cere o reacție a Parlamentului sau Guvernului, ci a Comisiei Electorale Centrale.
„CEC-ul are suficient buget, experiență pentru a lua în serios recomandările făcute de Comisia de la Veneția. CEC-ul trebuie să-și redistribuie bugetul intern sau să ceară buget suplimentar pentru ca să poată consolida capacitățile de auditare, de raportare și verificare a datelor pe care le transmite fiecare concurent electoral. Comisia mai spune că CEC-ul trebuie să aibă misiune și dreptul de a cere audituri externe unor partide politice care încalcă în mod sistematic legislația electorală. Din partea CEC-ului se așteaptă un plan de acțiuni prin care ar putea să remedieze problemele identificate de către experții Comisiei de la Veneția într-un termen cât mai scurt și cu cât mai multă voință politică.
Problema CEC-ului, care de asemenea este expusă în această Opinie, se referă la felul în care este format acest organism. Modalitatea de formare, pe baza parității de reprezentare, adică din reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, Președinției, este depășită, este rutinară. A devenit o povară pentru acest organism electoral. CEC-ul trebuie să fie format asemeni oricărei autorități publice, după principiul meritocrației, expertizei și neutralității politice. Din momentul în care în CEC sunt trimiși oameni cu background politic, aceștia vor continua să reprezinte partidele lor, indiferent de câte ori ar delcara că nu reprezintă un anumit partide. CEC-ul trebuie depolitizat, respectiv, el trebuie să reprezinte un serviciu public de organizare a scrutinelor, nu un loc de rendez-vous pentru diverse partide care distribuie beneficii pe care le au, direct sau indirect, pe durata organizării alegerilor”, conchide Igor Munteanu.
