Revenirea lui Kozak în Moldova: a devenit noul reprezentant special al lui Putin
Președintele rus, Vladimir Putin, l-a numit pe vicepremierul Dmitri Kozak drept reprezentant special al său pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu R. Moldova. Un decret în acest sens a fost semnat la șeful de la Kremlin la 12 iulie.
Prin același decret, scrie presa rusă, este considerat depășit ordinul de numire fostului vicepremier rus, Dmitri Rogozin, în funcția de reprezentant special al președintelui Rederație Ruse în regiunea transnistreană.
Despre un nou reprezentant special al Kremlinului în rmn nu este anunțat nimic până la acest moment. Dmitri Rogozin a exercitat concomitant două funcții: cea reprezentant special pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu R. Moldova și cea de reprezentant al președintelui Federației Ruse în regiunea transnistreană. În august 2017, autoritățile de la Chișinău l-au declarat pe Rogozin persona non grata în R. Moldova.
Numele lui Dmitri Kozak este legat de planul de reglementare a conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut drept „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”. Planul viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin.
Președintele de atunci al R. Moldova, Vladimir Voronin, declara că „documentul oferă o schemă realistă, de compromis, pentru depășirea dezmembrării teritoriale, politice şi economice a țării”. „Istoria ne oferă o șansă unică. Dacă ne gândim la țara noastră şi la viitorul ei, trebuie să depășim interesele înguste de partid”, declara Voronin, citat de agenţia Basa-press, scrie europalibera.org.
Publicat inițial în rusă, pe site-ul web al Ministerului de Externe transnistrean, textul a fost intens promovat de Dmitri Kozak, o personalitate marcantă din echipa președintelui rus Vladimir Putin. Demonstrații mari împotriva memorandumului Kozak ai avut loc la Chișinău în zilele de după publicarea propunerii ruse.
După ce liderul comunist s-a răzgândit, „Moldova Suverană” a scris că Chișinăul a insistat ca documentul să fie consultat de OSCE şi UE, precizează europalibera.org. Iar Jaap de Hoop Scheffer, ministrul olandez de Externe, președinte în exerciţiu al OSCE, i-a comunicat lui Voronin că nu există consens în cadrul statelor-membre ale OSCE: „Unele ţări au rezerve serioase în ceea ce privește împărțirea puterii între autoritățile centrale şi cele regionale, dreptul de veto al Transnistriei în senat, precum şi absența unor garanții internaționale”.
Consultările inițiate de şeful statului în pripă, nota ziarul de limbă rusă „Moldavskie Vedomosti”, au fost acompaniate de proteste în faţa președinției, la care au fost arse portrete ale lui Putin şi steagul Rusiei şi s-a scandat „Voronin trădător”.
Conducerea Republicii Moldova a refuzat să semneze memorandumul fără o coordonare cu organizațiile europene. Vizita președintelui Putin în Moldova a fost anulată. Mai târziu, în 2005, președintele Vladimir Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care definește Republica Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara ne putând adera la alianțe militare.
Moldova și „Memorandumul Kozak” au constituit problemele-cheie la reuniunea ministerială de la Maastricht a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, în decembrie 2003, creând dezacord între Rusia, pe de o parte, și UE și SUA, pe de altă parte cu privire la Republica Moldova, fiind unul dintre motivele principale ale neadoptării unei declarații comune a părților.
