CV-urile basarabenilor din Parlamentul României

Ion Hadârcă și Constantin Codreanu, doi politicieni care dețin dublă cetățenie, a R. Moldova și a României, au ajuns în Legislativul de peste Prut în urma scrutinului din 11 decembrie. 

Ion Hadârcă, fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, liderul Partidului Liberal Reformator a ajuns în Senatul României pe listele Partidului „Alianța Liberalilor și Democraților” (ALDE) condus de fostul premier romând Călin Popescu Tăriceanu și a candidat la alegeri în or. Vaslui.

Vedeți mai jos CV-ul lui Ion Harârcă, de pe site-ul Parlamentului R. Moldova. Hadârcă a fost deputat între anii 2009-2014, ajungând în Parlament pe listele Partidului Liberal. Ulterior, a părăsit formațiunea și a fondat Partidul Liberal Reformator.

Născut la 17 august 1949, în comuna Sîngereii Vechi (astăzi or. Sîngerei) din judeţul Bălţi.
Studii:
1966 – absolvent al Şcolii medii generale din Sângerei, angajat la ziarul raional „Calea leninistă”;
1968–1970 – militar în cadrul forţelor armate ale URSS;
1970-1974 – student la Facultatea de filologie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” din Chişinău.
Activitate profesională:
1974–1978 – studii de doctorat la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe a RSSM, unde activează în calitate de cercetător;
1978-1981 – redactor, apoi şef de secţie la Editura „Literatura artistică” din Chişinău;
1983-1985 – director al cenaclului literar „Luceafărul” de pe lîngă revista „Tinerimea Moldovei”;
1985-1987 – consultant literar, şef al secţiei Literatură pentru copii şi tineret a Uniunii Scriitorilor din Moldova;
1987-1989 – membru şi secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, secretar al biroului organizaţiei de partid al US;
1989 – ales în funcţia de deputat al poporului în Parlamentul U.R.S.S.;
1990–1993 – deputat în Parlamentul Republicii Moldova de prima legislatură, deţine funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului;
1994 – reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi;
1996-1998 – membru supleant în delegaţia Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Din 2009 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Activitate social-politică:
Din anul 1974 – membru al PCUS;
Din anul 1978 – membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
1989–1992 – fondator şi primul preşedinte al Frontului Popular din Moldova;
Din 1992 – preşedinte al cenaclului „Mihai Eminescu” de la Biblioteca publică “O.Ghibu” din Chişinău.
Premii:
1992 – Laureat al revistei „Flacăra”;
1997 – Premiul „Mihai Eminescu” al Consiliului judeţean Suceava;
1998 – Premiul „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris…” pentru volumul de poeme Helenice în cadrul celui de-al VII-lea Salon de carte românească (Iaşi).
Opere publicate – 21 de volume originale de versuri, basme pentru copii, interviuri, discursuri, publicistică, eseuri, de asemenea, volume traduse.
Limbi cunoscute: româna, engleza, rusa.

Celălalt basarabean din Parlamentul României este Constantin Codreanu. Acesta a ajuns în Camera Deputaților din Parlament pe listele Partidului Mișcarea Populară, condus de fostul președinte român, Traian Băsescu. Codreanu a participat la alegeri pe listele de subscripție pentru diasporă, fiind votat de românii din R. Moldova.

Constantin Codreanu scrie pe site-ul său că este un lider unionist din R. Moldova care luptă pentru reîntregirea României.În 2002, a ieșit pe baricade pentru românism la protestele anti-comuniste care au avut loc la Chișinău, numărându-se printre rezidenții unui orășel de corturi, numit Orășelul Libertății.Apoi, a ajuns printre liderii Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului și a stat la baza mai multor acțiuni care au dus la creșterea procentului unioniștilor din Basarabia de la 2% la 35%. În prezent, deține funcțiile de Președinte executiv al Consiliului Național al Reîntregirii (România), președinte al Blocului Unității Naționale și prim-vicepreședinte al Sfatului Țării 2 (Republica Moldova). Este absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. A urmat un curs de master interdisciplinar în științe sociale oferit de Universitatea din București în colaborarea cu Agenția Universitară Francofonă.Profesional, a activat în calitate de traducător pentru organizații internaționale precum OSCE, Reprezentanța ONU în Republica Moldova, UN Women, UNDP, UNICEF, CHF International, Delegația UE în Republica Moldova etc. A făcut pasul spre politică după ce a realizat că trebuie urmat scenariul german pentru realizarea ReUnirii: o declarație votată în Parlamentele de la Chișinău și de la București.A ales Partidul Mișcarea Populară pentru că e singura formațiune politică din România care are trecut în program obiectul reunificării. Își dorește să se implice și în politica moldovenească pentru a fi primul deputat ce deține această funcție concomitent în legislativele celor două state românești.

Alegerile parlamentare din România au fost câștigate de Partidul Social Democrat, care a anunțat că va face alianță cu ALDE. PSD va avea 154 de deputați și 67 de senatori, PNL va fi prezent în Camera Deputaților cu 69 de reprezentanți și cu 30 în Senat, potrivit rezultatelor finale comunicate de Biroul Electoral Central (BEC). A treia forță politică după mărime va f USR cu 30 de deputați și 13 senatori. ALDE are 20 de mandate în camera inferioară și 9 în cea superioară, PMP 18 mandate de deputați și 8 mandate de Senatori și UDMR trimite 21 de reprezentanți în Camera Deputaților și 9 în Senat. Alte 17 deputați vor reprezenta minoritățile naționale, altele decât cea maghiară, potrivit Agerpres.