CEC-ul a fost obligat să organizeze referendumul republican pentru care au semnat 400.000 de cetăţeni?!
Curtea de Apel a admis cererea grupului de iniţiativă pentru organizarea referendumului constituţional şi a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale din 30 martie, curent, prin care a fost respinsă propunerea de organizare a referendumului şi a fost anulat înregistrarea grupului de iniţiativă.
Astfel, instanţa a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican pentru care au semnat peste 400.000 de cetăţeni ai R. Moldova. Verdictul a fost anunţat cu puţin timp în urmă şi este cu drept de atac.
Amintim că la 7 aprilie, curent, membrii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” (DA) au acţionat în judecată Comisia Electorală Centrală (CEC), după ce CEC a respins propunerea de organizare a referendumului republican pentru modificarea Constituţiei. Membrii grupului de iniţiativă au anunţat că vor merge până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, dar şi că în următorul timp vor relua protestele.
Reprezentanţii Biroului executiv al grupului de iniţiativă civică consideră că decizia CEC este una ilegală şi că la mijloc ar sta interesele politice. Liderul platformei, Andrei Năstase, a anunţat că a depus o cerere la Curtea de Apel în acest sens. „CEC a interpretat în mod fraudulos prevederile constituţionale, în pofida faptului că în textul Constituţiei nu se regăseşte cifra de 360 de mii de semnături, dar cifra de 200 de mii. În aceste împrejurări, solicităm anularea hotărârii CEC din 30 martie 2016”, a declarat liderul Platformei „DA”, Andrei Năstase.
Amintim că, Iurie Ciocan, președintele CEC, audiat de Parlament, a declarat că, potrivit Constituţiei, trebuiau colectate câte 20 de mii de semnături din cel puţin jumătate din numărul total al raioanelor. Potrivit lui Ciocan, altfel decizia CEC risca să fie declarată neconstituţională.
Reprezentanţii CEC au validat cele peste 400 de mii de semnături prezentate de către grupul de iniţiativă, dar şi-au motivat decizia prin faptul că nu s-au respectat toate cerinţele constituţionale, în speţă prevederile articolului 141 din legea supremă, care prevede că cetăţenii „care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.
„Consider că decizia Comisiei Electorale Centrale nu este corectă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, să admitem, nu spun o sută de procente, dar admitem că s-a respectat buchia legii, dar nu s-a respectat spiritul legii, ceea ce este în cazul dat mai important, pentru că 400 de mii de persoane şi-au exprimat voinţa lor. Este opinia mea. Un lucru trebuie înţeles. Nicăieri nu este stipulat exact. Atunci când au fost introduse modificările constituţionale, R. Moldova era împărţită în 2 unităţi administrativ-teritoriale, 9 judeţe şi un municipiu. Legea, respectiv, prevedea ca semnăturile să provină din jumătate din unităţile administrativ-teritoriale. Atât. Acum s-a trecut la raioane. Sunt 37 şi este o diferenţă enormă. Nu s-au luat în calcul modificărie privind organizarea teritorială. Mai mult, în Constituţie se stipulează că revizuirea poate fi iniţiată de 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot şi nu de 360 de mii, cum a afirmat CEC-ul. Cred că au dreptul să meargă şi la CtEDO”, a menţionat Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi fost judecător al Curţii Constituţionale.
Proiectul de modificare a Constituţiei a fost depus la CEC de membrii Platformei „Demnitate şi Adevăr” la 5 noiembrie 2015.