Alegeri pentru Parlamentul European. Cum pot vota cetățenii români aflați în străinătate
În perioada 23-26 mai 2019, europenii vor vota componența noului Parlament European. Vor fi aleși cei 705 eurodeputați care își vor reprezenta țările de origine la nivelul UE până în 2024. În România scrutinul se va desfășura pe 26 mai 2019. Cetățenii români aflați în străinătate vor putea vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil, informează Ministerul Afacerilor Externe din România.
Documentele pe baza cărora cetățenii români pot vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de identitate, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar.Nu se poate vota cu titlul de călătorie.
Cetățenii români care votează la secțiile organizate în străinătate vor fi înscriși în listele electorale suplimentare.
Secțiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7.00-21.00, ora locală. Lista secțiilor de votare din străinătate urmează să fie stabilită prin Ordin al ministrului afacerilor externe în termenul prevăzut de lege (data limită 27 aprilie 2019).
Câți eurodeputați va avea fiecare țară?
În urma alegerilor parlamentare europene din acest an, România va obține 33 de mandate, cu unul mai mult decât la alegerile din 2014.
Ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE, Consiliul european a adoptat pe 29 iunie 2018 o decizie privind componența Parlamentului European, care duce la reducerea numărului total de locuri de la 751 la 705, dar și la alocarea unui număr suplimentar de deputați anumitor țări UE, după alegerile din 2019.
Repartizarea numărului de mandate este prevăzută în tratatele europene, în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei țări. În prezent, numărul deputaților variază de la șase pentru Malta, Luxemburg și Cipru la 96 pentru Germania.
Cum vor fi aleși membrii Parlamentului European în România?
Conform legislației europene, toate țările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporțională, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă.
Totodată, partidele politice din România trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi pentru a fi alese în Parlamentul European.
Cine sunt candidații?
Partidele politice ori candidații independenți care vor să candideze din partea României la alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se înregistreze la autoritatea națională electorală cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor. Lista completă a candidaților va fi disponibilă pe pagina Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din 2019 , după ce perioada de înscriere se încheie.
Ce se întâmplă după alegeri?
În zilele imediat următoare anunțării rezultatelor, deputații noului Parlament formează grupuri politice. Distribuția forțelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianțe și crearea unor noi grupuri. La prima sa ședință plenară, noul Parlament își alege președintele. Parlamentul alege apoi noul președinte al Comisiei Europene și, ulterior, examinează și aprobă întreaga Comisie.
Ce sunt grupurile politice din Parlamentul European?
Deși sunt aleși fiecare în țara lor, deputații din Parlamentul European formează grupuri politice bazate pe o platformă și o identitate comune, ceea ce le crește influența. Normele parlamentare impun ca fiecare grup să aibă cel puțin 25 de deputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale Uniunii. Partidele politice din statele membre își confirmă, în general, adeziunea la un grup existent, însă alteori își declară intenția de a forma sau de a se afilia la un grup nou încă de la începutul alegerilor, conducând adesea campania împreună, cel puțin într-o anumită măsură. În prezent, în Parlamentul European sunt opt grupuri.
Metoda „candidatului cap de listă”
Metoda „Spitzenkandidaten” (candidatului cap de listă), folosită pentru prima dată în 2014 pentru alegerea președintelui actual al Comisiei Europene, le permite partidelor politice europene să nominalizeze candidați pentru postul de președinte al Comisiei înaintea alegerilor, creând o legătură cu rezultatul acestora. Înainte de 2014 președintele Comisiei era nominalizat de liderii UE.
Acest sistem a fost introdus pentru a îmbunătăţi transparenţa şi a spori rata participării electoratului la alegerile pentru Parlamentul European.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.
Foto: europarl.europa.eu
Surse: europarl.europa.eu, alegerile-europene.eu, mae.ro
