Schimb de replici între șeful PG și președinta UAM după ce avocații din Chișinău au amenințat cu grevă generală
La 28 iunie, avocații Baroului Chișinău, în semn de protest față de aplicarea excesivă a aresturilor și aresturilor la domiciliu, au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curții Supreme de Justiție, (CSJ) și Curții de Apel (CA), în termen de 15 zile, să ia măsuri în vederea redresării situației, în caz contrar, amenințând cu grevă generală. Solicitat de ZdG pentru a comenta poziția avocaților, procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, a calificat amenințarea cu grevă drept o chestiune de moft și chiar de șantaj, argumentând prin faptul că nici instituția pe care o conduce și nici CSM, nu a fost informat despre vreun caz exact în care avocații consideră nejustificată aplicarea arestului, pe când justiția înseamnă cazuri concrete examinate în cele mai mici detalii cu maximă atenție și nu declarații cu caracter general.
Ulterior, Nina Lozan, președinta Uniunii Avocaților din Moldova (UAM) a replicat procurorului general, prin intermediul unui comunicat de presă, că PG nu s-a numărat printre adresanții scrisorii semnate de Baroul Chișinău, „deoarece această instituție nu efectuează controlul legalității aplicării măsurilor preventive sub formă de arest și arest la domiciliu” și a invocat că problema poate fi examinată doar în context general, deoarece individualizarea cazurilor concrete ar fi contrară prevederilor legislative.
Citiți mai jos comentariul integral al președintei UAM față de părerea exprimată de procurorul general:
„Cât privește comentariile procurorului general conținute în articolul respectiv, Uniunea Avocaților, în calitatea sa de organ al autoadministrării avocaților, ține să atragă atenția societății că Baroul Chișinău a adoptat și a votat unanim, în condițiile legii, în cadrul Adunării generale a avocaților din Barou propunerea de a examina rata respingerii recursurilor avocaților împotriva deciziilor de aplicare a măsurilor preventive sub formă de arest și arest la domiciliu, respectiv admiterea recursurilor procurorilor împotriva măsurilor non-privative de arest. Aceasta a fost expediată Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Curții de Apel Chișinău.
Așadar, Procuratura Generală nu s-a numărat printre adresanții scrisorii emise și susținute de avocații Baroului Chișinău, deoarece această instituție nu efectuează controlul legalității aplicării măsurilor preventive sub formă de arest și arest la domiciliu.
Ne întrebăm, de ce a sărit procurorul general să-și apere breasla cu atâta vehemență? Nu era mai logic și mai onest să aștepte răspunsul instituțiilor nominalizate sau chiar rezultatele monitorizării cerute de avocați și apoi să se dedea comentariilor? Mai ales că atât procurorii, cât și avocații sunt părți egale în proces, or, rolul părților în efectuarea actului de justiție nu se bazează pe interes personal sau de breaslă. De ce procurorul general atacă avocații și îi învinuiește de toate relele din justiție, acuzându-i, pe toți laolaltă, de interes material sporit, de influențare a judecătorilor și procurorilor?
De ce nu vorbește despre avocații care au pledat, reprezentând reclamanții în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel participând activ la dezvoltarea jurisprudenței Curții în cauzele privind garantarea libertății individuale și a siguranței persoanei în țara noastră? Fiindcă anume avocații sunt unicii actori implicați, la modul practic, nu doar la cel teoretic, în soluționarea cererilor de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), anume avocații sunt în cea mai mare măsură să compare, să analizeze, să ceară justificarea și, evident, să pună la îndoială corespunderea cu rigorile Convenției aplicarea cu asiduitate de către instanțele judecătorești naționale a măsurilor preventive excepționale.
Și apoi, dacă avocații sunt așa cum i-a categorisit dl procuror general, de ce numai pe parcursul anilor 2016 și 2017 tocmai 79 de procurori au depus la Uniunea Avocaților din Republica Moldova cereri de admitere în profesia de avocat? Intuim: pentru a-și spori capacitățile în materie de reprezentare în fața Curții Europene, pentru a-și satisface dorința de a face parte din această breaslă prestigioasă, membrii căreia, în marea lor majoritate, stăpânesc momentul potrivit, locul potrivit și argumentul potrivit pentru a-și apăra clienții și nicidecum pentru a-i ajuta să fugă din țară.
Credem că nu trebuie să-i spunem noi domnului procuror general că problema percepției aplicării măsurilor preventive sub formă de arest sau arest la domiciliu poate fi examinată doar în context general. Individualizarea cazurilor concrete ar fi contrară prevederilor Codului de procedură penală care prevede expres că examinarea aplicării măsurilor cu caracter excepțional, precum și controlul judiciar al legalității aplicării acestora, au loc în ședință închisă.
În funcție de răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, de cel al Curții Supreme de Justiție, de al Curții de Apel Chișinău, în funcție de rezultatele monitorizării ședințelor, în cadrul cărora este verificată legalitatea aplicării măsurilor preventive sub formă de arest și arest la domiciliu, vom acționa și vom informa publicul larg”.
Citiți AICI Replica procurorului general la ultimatumul anunțat de Baroul Chișinău : „Să ameninți cu grevă pentru că procurorii își fac bine meseria, mi se pare o chestie deplasată”
Foto antet: www.lavoixdujuristebf.files.wolpress.com
