R. Moldova obligată să achite prejudiciu moral unui inculpat în dosarul licitaţiilor trucate în medicină
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Guvernul R. Moldova să-i acorde 10 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 4000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli lui Tudor Ceaicovschi, reținut în 2015 de Centrul Național Anticorupție (CNA) în dosarul „licitațiilor trucate în medicină”. Curtea a constatat încălcarea a două articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: tratament inuman şi degradant a persoanei aflate în detenție și durata nemotivată a arestului preventiv. Dosarul licitațiilor trucate în medicină se află de trei ani în judecată, iar Tudor Ceaicovschi are statut de inculpat.
CtEDO a constatat în cauza Ceaicovschi c. Moldovei încălcarea Articolului 3 (tratament inuman şi degradant) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, urmare a refuzului administraţiei izolatorului de a urma prescripţia medicilor pentru o perioadă îndelungată, fapt ce a supus reclamantul la dureri considerabile şi suferinţe, şi Articolului 5 § 3 (durata detenţiei preventive), considerând că instanţele naţionale au eşuat să indice motive suficiente şi relevante pentru dispunerea şi prelungirea arestului preventiv.
Dosarul licitaţiilor în medicină a pornit de la SRL-urile lui Tudor Ceaicovschi, director şi cofondator al companiei „Global Biomarketing Group Moldova” (GBG-MLD), reprezentantul celui mai mare importator de dispozitive medicale din ţară.
La 8 aprilie 2015 el a fost reţinut de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), în legătură cu o cauză penală iniţiată în noiembrie 2014, fiind acuzat de corupţie în contextul licitaţiilor publice. La domiciliul reclamantului şi sediul companiei au fost efectuate percheziţii, fiind ridicate documente, computere şi telefoane mobile. Mai mult de douăzeci de persoane au fost acuzate, printre care fostul ministru al Sănătăţii şi directori de spitale. Mulţi din ei au fost reţinuţi şi ulterior eliberaţi de către CNA sau instanţe de judecată. În iulie 2015 Ceaicovschi era unica persoană care se afla încă în detenţie.
După reţinere, reclamantul a fost deţinut în izolatorul CNA, în perioada 8 aprilie – 8 octombrie 2015, iar în perioada 8 octombrie – 4 noiembrie 2015 a fost deţinut în arest la domiciliu. Necesitatea detenţiei reclamantului a fost justificată de procurori prin faptul că reclamantul poate să se ascundă, poate influenţa martorii, poate complota cu celelalte persoane.
Insuficienţa motivelor privind arestul preventiv și omisiunea autorităţilor de a acorda asistenţă medicală în timp util
La 9 aprilie 2015, a doua zi după reţinere, Tudor Ceaicovschi a simţit o durere acută în regiunea spatelui. La 22:46 a fost chemată o ambulanţă. Medicii l-au diagnosticat pe reclamant cu „Sindrom radicular lombar, cu sindrom algic pronunțat” şi i-au prescris spitalizare. Totuşi administraţia izolatorului a refuzat să urmeze prescripţia medicilor. La data de 11 aprilie 2015 Ceaicovschi a fost operat la coloana vertebrală la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, unde a rămas până la 21 aprilie 2015.
În faţa Curţii reclamantul s-a plâns, invocând Articolul 3 din Convenţie, de omisiunea autorităţilor de a-i acorda asistenţă medicală în timp util. De asemenea, reclamantul s-a plâns, invocând Articolul 5 § 3 din Convenţie, de insuficienţa motivelor privind detenţia sa.
Decizia CtEDO
Curtea a constatat, în unanimitate, violarea Articolului 3 din Convenţie, notând că documentele medicale au indicat că reclamantul suferea de o problemă serioasă la coloana vertebrală, în perioada 9-10 aprilie 2015 şi avea dureri considerabile. În pofida la toate acestea, administraţia izolatorului a permis cu întârziere spitalizarea reclamantului. În ziua următoare reclamantul a suferit o intervenţie chirurgicală la coloana vertebrală, fapt care a demonstrat seriozitatea problemelor de sănătate. Guvernul nu a prezentat o explicaţie plauzibilă pentru întârzierea în transferarea reclamantului la un spital după prima prescripţie de spitalizare eliberată de medici în seara de 09 aprilie 2015.
Curtea, de asemenea, a constatat violarea Articolului 5 § 3 din Convenţie, considerând că instanţele naţionale au eşuat să indice motive suficiente şi relevante pentru dispunerea şi prelungirea arestării preventive a reclamantului şi pentru arestarea la domiciliu pentru o perioadă de aproximativ 7 luni.
Reclamantul a solicitat 15 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 8 080 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. Curtea a acordat reclamantului 10 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 4 mii de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. În faţa Curţii reclamantul a fost reprezentat de V. Gribincea şi C. Scutelnic, avocaţi din Chişinău.
