Parlamentul l-a numit pe Mihai Poalelungi președinte al Curții Supreme de Justiție
Mihai Poalelungi a fost numit astăzi de Parlament în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) pe un termen de patru ani, cu votul a 52 de deputați. La etapa dezbaterilor, subiectul însă a generat discuții contradictorii și schimb de replici între Mihai Poalelungi și deputați.
Liderul PPEM, Iurie Leancă, l-a întrebat pe Mihai Poalelungi despre evaluarea instituțiilor de drept din R. Moldova, pe care au făcut-o experții europeni la sfârșitul anului trecut: „Nu ar fi fost mai bine să așteptăm aceste recomandări și după aceasta să se treacă la alegerea noii conducceri a CSJ-ului? Nu înțeleg graba.”
Mihai Poalelungi a replicat că el a fost cel care a venit cu inițiativa de invita experții europeni pentru a verifica sistemul de justiție. Referitor la concursul la funcția de președinte CSJ, Poalelungi a afirmat că toți judecătorii au avut posibilitatea de a participa, iar legea nu prevede neapărat un contracandidat. Mai mult, acesta a declarat că în 70% din concursurile în sistem se desfășoară cu un singur candidat.
Poalelungi a recunoscut că nu regretă nicio hotărâre judecătorească pe care a emis-o în cariera sa și nicio decizie în funcția de conducere: „mi-am îndeplinit obligațiunile onest”. Aceasta, după ce deputatul PLDM, Maria Ciobanu a declarat că Poalelungi și-a făcut în acest timp „un nume prost în sistem”.
Precizăm că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au argumentat prezenţa unei singure candidaturi pentru funcţia de preşedinte al CSJ prin faptul că magistraţii nu şi-ar dori să-şi asume responsabilităţi, preferând comoditatea. Despre casa și averea lui Poalelungi ZdG a scris în februarie curent.
Președintele Parlamentului, Adrian Candu a declarat că experții europeni au prezentart un prim raport referitor la verificarea Comisiei Naționale de Integritate și a Centrului Național Anticorupție. Celelalte rapoarte și vor fi făcute publice de delagația Uniunea Europeană la mijlocul lunii mai.
Plenul Parlamentului a votat astăzi și numirea în funcție de vicepreședinte al Colegiului penal a Curții Supreme de Justiție a magistratului Nicolae Gordilă pe un termen de patru ani. Acesta exercită funcția de judecător la CSJ din 2007. În 2013, Zdg a scris că acesta deţine, împreună cu soţia şi persoanele aflate la întreţinere, o casă de locuit de 309 m. p., estimată la aproximativ 2 milioane de lei, o vilă în raionul Criuleni, două loturi de pământ în valoare de circa jumătate de milion de lei şi un automobil de model Honda CR-V în valoare de 96 mii de lei.
De asemenea, au fost numiți judecători ai Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă magistrații Nicolae Craiu, Anatolie Țurcan și Mariana Pitic. Deputatul PLDM, Vadim Pistrinciuc a pus în discuție persoana magistratei Pitic, despre averea căreia ZdG a scris acum două luni. ZdG scria că Pitic nu indică, în ultimele sale declaraţii cu privire la venituri şi proprietate, averea soţului său, un prosper om de afaceri, care deţine, inclusiv, un imobil de lux într-o suburbie din Chişinău.
Președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, Raisa Apolschi a declarat că Comisia a verificat dacă Pitic întrunește condițiile funcției în baza Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, dar și că nu a fost sesizată de CNI privind încălcările în declarațiile de avere: „Nu avem nicio informație de la CNI, nu am fost informați că ar exista acte constatatoare referitor la persoanea respectivă.”
Deși, informația despre averea magistratei a apărut la 3 martie 2016, abia mâine, 28 aprilie, pe agenda de lucru a CNI figurează „cazul privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015, admisă de către Mariana Pitic–judecător în cadrul Judecătoriei Centru mun. Chişinău”.
Precizăm că subiectele privind numirea în funcție a președintelui și a judecătorilor CSJ nu au fost incluse pe agenda de zi a Plenului Parlamentului, ci au fost anunțate pe lista suplimentară.