Limitarea accesului la DOSARE, o „soluție preliminară”? Ce argumente are Ministerul Justiției și Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

Ministerul Justiției (MJ) susține că excluderea de pe portalul instanțelor de judecată a opțiunii de căutare a hotărârilor în baza numelui și prenumelui inculpatului este o consecință a lucrărilor de mentenanță care au loc la acest moment, pentru reorganizarea site-ului în conformitate cu noua hartă a justiței. Vladislav Cârlan, șef-adjunct al Direcţiei Generale Legislație din cadrul Ministerului Justiției, a declarat că nu s-a ajuns încă la o decizie privind varianta finală a portalului, dar că avocații au acces la versiunea precedentă a site-ului și pot, în continuare, accesa dosarele cliențilorprin indicarea numelor părților.

Problema datelor cu caracter personal, „între protecția demnitarilor și limitarea accesului la informație” a fost discutată astăzi într-o dezbatere publică organizată de către Centrul de Investigații Jurnalistice, cu participarea mai multor reprezentanți ai ONG-uri de media, juridice, avocați, deputați și reprezentanți ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Unul dintre subiectele de bază a fost schimbările operate de către Ministerul Justiției pe portalul instanțelor naționale de judecată, care limitează accesul publicului la informațiile privind agenda ședințelor de judecată și hotărârile adoptate, prin excluderea opțiunii de căutare în baza numelui și prenumelui părții pe dosar.

Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu le-a prezentat deputaților prezenți la dezbatere, printre care democratul Sergiu Sârbu  și neafiliatul Anatolie Zagorodnîi, membri ai Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, cum arată varianta actuală a portalului și că este imposibil de căutat dacă un demnitar sau funcționar de stat implicat în vreun proces.

„Este ultima surpriză care ni s-a făcut, după ce a fost creat portalul instanțelor judecătorești din R. Moldova, după ce s-a creat o bază de date foarte bună, deși mai era de lucru și noi ne doream ca ea să fie și mai bună, am acceptat-o pentru că ne ajuta. Vreau să remarc acum: ați văzut vreodată în Ziarul de Gardă sau la Centrul de Investigații Jurnalistice sau la alte portaluri care se ocupă de investigații, chestii atât de personale? Toate erau de interes public. Știu că le citiți! Vreau să apreciați această muncă, pentru că știu că uneori v-ați sesizat, v-ați interesat, ați revenit repretat la aceste subiecte, cum nu vi-i rușine să nu faceți nimic pentru îngrădirea accesului la informație?”, a replicat Alina Radu.

Declarațiile făcute în ultimele săptămâni la acest subiect de către autoritățile responsabile se bat cap în capt. Dacă, anterior, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) invoca, într-un comunicat pe site-ul Ministerului Justiției, declara că opțiunea de căutare în baza numelui a fost anulată pentru a proteja datele cu caracter personal ale persoanelor, deoarece mai mulți cetățeni au adresat obiecții privind încălcarea drepturlor legale în acest sens, astăzi, Vladislav Cârlan, șef-adjunct al Direcţiei generale legislație a MJ,  a invocat că, personal, nu a văzut și nu cunoaște despre ce fel de plângeri ale cetățenilor este vorba, dar și că un grup de lucru abia acum a început să studieze legislația și posibilitățile tehnice, pentru a „găsi soluția optimă”.

Mai mult, Sergiu Bozianu, șeful-adjunct al Direcției evidență și control al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), a replicat că noua interfață a portalului este „o soluție preliminară”.

„La acest moment site-ul este în tranziție, deoarece a fost reorganizarea judecătorească. Vorbim la nivel tehnic. Nu există nicio decizie referitor la faptul că site-ul o să rămână în forma respectivă sau nu. Este o soluție preliminară. Ulterior, în cadrul grupului de lucru, cu participarea societății civile o să fie luată decizia. Tehnic, nu-i posibil să comasezi patru instanțe într-un site, asta-i ideea”, a declarat reprezentantul CNPDCP.

„Până acum s-a creat o problemă, acum creăm un grup de lucru ca să soluționăm această problemă, iar acest grup de lucru poate că peste 6-7 luni o să ne dea eventual o soluție cu care noi oricum nu o să fim de acord”, a fost replica directorului executiv al Asocieției Presei Independente, Petru Macovei.

„Datele care identifică persoana sunt date cu caracter personal. Este lucru cert. Dacă ele sunt sau nu de interes public, fiecare caz aparte trebuie soluționat”, a explicat poziția MJ Vladislav Cârlan.

În același timp, avocata Tatiana Puiu, a precizat că încă în 2014, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a fost implicată într-un litigiu cu Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, anume din motivul că pe site-ul Curții se publica numele și prenumele părților implicate în proces.

„În 2014 a existat deja o hotărâre definitvă prin care Curtea Supremă s-a expus că aceasta nu reprezintă date cu caracter personal. Numele și prenumele trebuie să fie publicate pe site-ul instanțelor de judecată. Eu nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat din 2014 până în prezent. De aceeea nu găsesc oportun crearea unui grup de lucru atât timp cât există deja o deczie definitivă și executorie”, a punctat Tatiana Puiu.

Valentin Lastaveţchi, șeful secretariatului Curții Supreme de Justiție a ținut să accentueze că pe site-ul CSJ din 2012 sunt publicate toate hotărârile și s-a arătat revoltat de faptul că portalul nu este prezentat drept exemplu.

„Site-ul csj.md a fost făcut gratuit de către președintele Poalelungi, de către mine și un prieten. Există un acord de transmitere la balanța CSJ cu titlu gratuit. Nu a costat niciun leu. Portalul instanțelor pur și simplu a fost copiat, cu mai puține motoare de căutare și mai puține informații de la noi. Dl Efrim (Oleg Efrim – fost ministru al Justiției -n.r.) a plătit la o firmă nu știu care 47 de mii de lei pentru el și a încheiat un contract de valoare mică”, a declarat Lastavețchi.

După mai bine de trei ore de dezbateri și schimb de replici, a fost citită o declarație prin care societatea civilă și mass-media independentă cere autorităților să nu restricționeze accesul al informații.

Foto: facebook.com/Centrul-de-Investigatii-Jurnalistice