(doc) Solidarizarea judecătorilor: Mai mulți magistrați de la Curtea de Apel s-au mobilizat pentru colega Domnica Manole
„Procurorul general interimar și-a asumat un atentat fără precedent la independența justiției, contrar standardelor internaționale în domeniul justiției, contrar obiectivelor de integrare europeană promovate de corpul judecătoresc”, se precizează într-o scrisoare adresată de magistrații Curții de Apel Chișinău în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la solicitarea lui Eduard Harunjen, procurorul general interimar de a cere permisiunea de a deschide dosar penal în privința judecătoarei Domnica Manole, după ce aceasta a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale privind refuzul organizării unui referendum republican, promovat de Platforma DA.
Scrisoare adresată CSM-ului este semnată de peste 15 judecători de la CA Chișinău, printre care, Iurie Iordan, Marina Anton sau Ștefan Niță. Nu au semnat scrisoare președintele Curții de Apel, Ion Pleșca, dar nici vicepreședintele Xenofon Ulianovschi.
„Noi, judecătorii, nu putem înfăptui justiţia sub ameninţarea răspunderii penale, asigurarea independenţei şi imparţialităţii în procesul de înfăptuire a justiţiei, ţine de obligaţia profesională a fiecărui judecător, motiv din care avem obligaţia de a ne opune atât actelor individuale de intimidare şi persecutare a judecătorilor, cât şi a celor cu caracter sistemic – consecinţă a abuzurilor de drept admise în cazuri individuale”, se spune în scrisoare. Judecătorii consideră că acțiunile procurorului general îndreptate împotriva justiției nu pot rămâne fără reacție din partea judecătorilor.
Solidarizarea judecătorilor în mod public în favoarea unui coleg este practic o premieră pentru sistemul de justiție din țara noastră.
Tot ieri, și Societatea Civilă a reacționat pe marginea cazului. Mai multe organizații media au remis o scrisoare adresată Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Magistraturii.
„Considerăm sesizarea Procurorului General interimar una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc. Sesizarea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală în temeiul art. 307 Cod penal. Sesizarea se bazează exclusiv pe textul deciziei Colegiului CSJ, care la rândul său este o decizie judecătorească în care sunt analizate și interpretate normele legale, inclusiv cele constituționale. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ”, spun organizațiile semnatare.
„Conform standardelor internaționale, judecătorul nu poate fi supus răspunderii penale pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință. Judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac[2]. Conform art. 19 alin. (3) al Legii cu privire la statutul judecătorului, „judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției şi pentru hotărârea pronunțată dacă nu va fi stabilită, prin sentință definitivă, vinovăția lui de abuz criminal.” Din decizia CSJ nu rezultă că judecătorul a adoptat hotărârea judecătorească cunoscând cu bună ştiinţă că ea este ilegală”, precizează acestea.
„În acest caz, aspectele individuale de asemenea sunt importante. Pe de altă parte, subiectul sesizării este unul politizat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul sesizării. Pe de altă parte, judecătorul vizat în sesizare este o persoană notorie din sistemul judecătoresc. Judecătoarea Manole a vorbit public în repetate rânduri despre probleme sistemice din sistemul judiciar, în special cu privire la promovarea judecătorilor și a unor inițiative periculoase pentru independența judecătorilor. Ea este și membră a Colegiului Disciplinar, participând în ultimul an în mai multe cauze sensibile în cadrul cărora le-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, inclusiv unor judecători de la CSJ. De asemenea, sesizarea vine în contextul concursului pentru ocuparea unei funcţii vacante la CSJ, la care participă şi judecătorul vizat. Toate aspectele de mai sus pot vorbi despre un act de intimidare a judecătorilor care vorbesc deschis despre probleme din justiţie”, consideră reprezentanții societății civile, care au câteva cerințe.
– Procurorului General interimar:
- Explicarea acuzațiilor aduse judecătoarei Domnica Manole pentru pornirea urmăririi penale,
- Publicarea sesizării, dat fiind rezonanța și potențialul impact asupra sistemului judiciar.
– Consiliului Superior al Magistraturii:
- Examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință publică,
- Examinarea minuţioasă a tuturor aspectelor cauzei și argumentarea convingătoare a hotărârii adoptate.
Luni, mai multe instituții media, inclusiv Ziarul de Gardă au scris că Eduard Harunjen, procurorul general interimar, a trimis o solicitare în adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care cere aviz pozitiv pentru tragerea la răspundere penală a judecătoarei Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău, magistrată care, acum o lună și jumătate a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale prin care referendumul inițiat de Platforma „Demnitate și Adevăr” era anulat.
În solicitarea semnată de Eduard Harunjen (legea prevede că solicitarea către CSM trebuie să fie semnată de procurorul general) pe 24 mai 2016 se menționează că la Procuratura Generală a venit o sesizare la data de 23 mai prin care se cerea tragerea la răspundere penală a judecătoarei, după ce, la 14 aprilie 2016 a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 30 martie 2016 „cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican” și a obligat CEC-ul să organizeze acel referendum, pentru care au semnat aproximativ 400 de mii de oameni. Referendumul viza alegerea directă a șefului statului de către popor, dar și micșorarea numărului de deputați.
Curtea Supremă de Justiție a anulat, pe 22 aprilie 2016, hotărârea Domnicăi Manole, lăsând în vigoare decizia CEC, astfel că referendumul nu a mai fost organizat.
PG își explică demersul prin faptul că CSJ a constatat că hotărârea Domnicăi Manole a fost luată cu „interpretarea eronată de către prima instanță a unei legi care nu urma a fi aplicată deoarece era abrogată, depășirea limitelor împuternicirilor de către prima instanță prin faptul interpretării Constituției și obligării recurentului la adoptarea unui act anume”. Totodată, CSJ a motivat că „hotărârea adoptată de instanța de fond este ilegală”.
Eduard Harunjen cere permisiunea ca Domnica Manole să fie anchetată în baza art. 307 Cod Penal care se referă la „pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii”.
Membrii CSM vor discuta în ședința de marți, 31 mai 2016, solicitarea procurorului general, urmând să supună votului permisiunea de a iniția ancheta penală pe numele judecătoarei Manole.