Cum motivează Judecătoria Chișinău reducerea cu 682 de zile a pedepsei cu închisoarea pe numele lui Filat
Dificultățile cu care s-a confruntat fostul premier Vladimir Filat pe parcursul aflării timp de trei ani și nouă luni în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău „au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”. Astfel argumentează Judecătoria Chișinău încheierea din 30 iulie 2019 prin care pedeapsa cu nouă ani de închisoare pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost redusă cu 682 de zile.
La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a pronunțat o încheiere prin care a constatat că Vladimir Filat a fost deținut în „condițiile inumane și degradante”, între 23 octombrie 2015 și 30 iulie 2019, și a recompensat aceste prejudicii prin reducerea cu 682 de zile a pedepsei cu închisoarea. Respectiv, fostului premier, care mai ar mai avea de ispășit cinci ani și două luni de închisoare, i-a fost redus termenul de detenție cu un an și zece luni.
În plângerea depusă în instanță, pe 26 aprilie 2019, avocații lui Vladimir Filat au descris în detalii condițiile în care fostul prim-ministru este deținut în Penitnenciarul nr. 13 din Chișinău.
Potrivit avocaților, Filat a ajuns în Penitenciarul nr. 13 la 23 octombrie 2015, după o săptămână de la reținere, timp în care s-a aflat în izolatorul CNA. Până pe 3 noiembrie 2015, Filat ar fi stat într-o celulă destinată anterior pentru vizite și care nu era adaptată condiţiilor de deţinere a persoanelor în arest preventiv.
Ulterior, acesta a fost transferat într-o celulă cu o suprafaţă de 8,2 m.p., destinată pentru deţinerea a două persoane, dar, în care, de fapt, erau plasate trei persoane. Peste trei zile, după solicitările repetate ale avocatului lui Filat, cea de-a treia persoană a fost transferată.
„Dincolo de aspectul că în celulă se fuma intens,***** nefiind fumător, şi nu exista o ventilare corespunzătoare, celula în sine era insalubră, cu urme de igrasie pe pereţi. Masa, şi nemijlocit locul unde se servea hrana, erau în apropiere de grupul sanitar, ceea ce este contrar regulilor igienice. Având în vedere calitatea necorespunzătoare a hranei oferite, domnul ***** a fost nevoit să se alimenteze, în mod exclusiv, cu produsele alimentare livrate prin intermediul coletelor aduse de către rude. La solicitarea rudelor şi a avocaţilor de a transmite produse alimentare pentru domnul *****, a fost acceptat un colet pe săptămână. In celula nr. 127 erau insecte, transmiţătoare de paraziţi şi boli infecţioase, fiind un adevărat focar de infecţie. Mai mult decât atât, în celulă era un miros neplăcut, greu şi înţepător, care producea o senzaţie de disconfort permanent şi dureri de cap continue. Pe lângă condiţiile inumane în care era nevoit să stea aproape toată ziua, cu excepţia plimbării în curtea penitenciarului, care dura doar o oră pe zi, era intimidat de către alţi deţinuţi ai instituţiei, lucru tolerat de către administraţia Penitenciarului nr. 13. In particular, ceilalţi deţinuţi ai instituţiei, când mergeau la duş, foloseau intimidări cu declaraţii înjositoare şi umilitoare, făcând aluzie la faptul că ***** a deţinut funcţia de prim-ministru şi deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada respectivă domnul ***** a primit multiple scrisori din partea altor deţinuţi, care conţineau ameninţări cu răfuială fizică. Această stare de fapt i-a insuflat teamă pentru viaţa şi securitatea acestuia, solicitând, în acest context, un notar pentru a întocmi un testament”, este menționat în încheierea motivată, cu referire la plângerea avocaților. Avocații au mai menționat că fostul prim-ministru a solicitat efectuarea unor lucrări de reparație a celulei, din surse proprii.
La o lună de când a ajuns în Penitenciarul nr. 13, Vladimir Filat a fost transferat în cea de-a treia celulă. Potrivit avocaților, invocându-se o pană de curent, ex-premierul a fost transferat în subsolul Penitenciarului, într-o celulă ale cărei condiții ar fi similare celor de carcer și unde avocaților le-a fost refuzat accesul. În plângerea avocaților este menționat că aceasta se afla în aceeaşi secţiune a penitenciarului în care erau plasate cu persoane cercetate pentru infracţiuni de violenţă.
„Sub pretextul unor măsuri de siguranţă referitor la domnul *****, în particular în calitate de „deţinut sub supraveghere specială”, prin prisma transferurilor multiple, perioadelor de izolare şi percheziţiilor corporale sistematice, dar şi celelalte condiţii de detenţie cumulativ (locaţie murdară şi şubredă, insuficienţă a luminii pentru citit sau scris) reprezintă condiţii care sunt incompatibile cu respectul demnităţii umane si constituie tratamente sau situaţii umilitoare care ar excede nivelul inevitabil al suferinţelor inerente detenţiei. Atitudinea Administraţiei Penitenciarului de a-l supune pe ***** la un tratament inuman şi degradant, în perioada în care acesta avea calitatea de prevenit, privind multiplele transferuri între diferite celule şi sub diferite pretexte au avut, în fond, un singur scop, acela de a-l înjosi pe ***** şi de a-i provoca stare de anxietate, stres şi destabilizare morală pe perioada examinării cauzei sale de către instanţele de judecată. Având în vedere tratamentul inuman şi degradant la care era supus constant ***** în cadrul Penitenciarului nr. 13, la 30 noiembrie 2015 dânsul a intrat în greva foamei, în semn de protest faţă de acţiunile întreprinse de către Administraţia Penitenciarului nr.13”, este precizat în încheierea Judecătoriei Chișinău din 30 iulie 2019.
În perioada aflării în greva foamei Vladimir Filat a fost transferat într-o altă celulă, care însă ar fi fost, la fel, într-o „stare deplorabilă, murdară, cu un nivel de umeditate ridicată, iar pe pereţii celulei puteau fi observate pete de mucegai, insuficienţă a lumii pentru citit sau scris”.
„Celula nu era dotată cu apă potabilă, căldură şi lipsea un closet separat, condiţii care sunt incompatibile cu respectul demnităţii umane şi constituie tratamente sau situaţii umilitoare care ar excede nivelul inevitabil al suferinţelor inerente detenţiei, inclusiv în perioada aflării în greva foamei”, este indicat în plângerea avocaților lui Vladimir Filat.
Avocații își fundamentează plâgerile respective, pe condițiile de detenție, prin rapoarte ale Ombudsmanului, care obligau administrația Penitenciarului să întreprindă măsuri urgente pentru ameliorarea condiţiilor sau să sisteze activitatea acestuia.
Pe 27 februarie 2016, fostul premier a ajuns într-o altă celulă. De această dată, ar fi fost plasat într-o celulă cu un condamnat diagnosticat cu bronşită cronică, sechele postuberculoase, și cercetat pentru infracţiuni cu caracter sexual (pedofilie).
Avocații au declarat că au solicitat transferul inculpatului, dar că nu au primit niciun răspuns de la Departamentul Instituțiilor Penitenciare, respectiv, s-au adresat la Procuratura mun. Chișinău, acolo unde au cerut investigarea condițiilor de detenție și verificarea executării încheierii Judecătoriei Chișinău prin care Penitenciarul a fost obligat să asigure accesul lui Vladimir Filat la un medic de la Spitalul Clinic Republican. Peste câteva săptămâni, afirmă avocații, Penitenciarul nr. 13 i-a răspuns lui Vladimir Filat că instituția nu dispune de resurse umane suplimentare pentru escortarea şi asigurarea pazei în timpul deplasării, cât şi de mijloace de transport specializate.
În septembrie 2016, Vladimir Filat a revenit în celula în care era deținut pe perioada grevei foamei.
„Condiţiile din această celulă erau, în continuare, dezastruoase şi nu corespundeau regulilor minime pentru tratamentul deţinuţilor. Celula era insalubră, cu miros de mucegai, lipsea ventilarea artificială şi posibilitatea de pătrundere a aerului proaspăt. Lumina artificială nu era suficientă pentru scris şi citit, iar instalaţia sanitară nu era separată, astfel încât utilizarea acestora era în prezenţa altor deţinuţi. Îîn toată perioada arestării preventive, domnul ***** era privat de întrevederile de scurtă şi lungă durată, astfel încât prima întrevedere cu părinţii a fost în sediul Judecătoriei Buiucani, deoarece administraţia penitenciarului refuza să asigure respectarea dreptului la întrevedere. De asemenea, dreptul la apel telefonic era restricţionat sau chiar îngrădit de nenumărare ori de către administraţia Penitenciarului nr. 13, care urmărea direct şi nemijlocit izolarea domnului ***** de rude şi de alţi membri ai familiei. Curtea de Apel Chişinău a emis, la 11 noiembrie 2016, o încheiere interlocutorie, dat fiind faptul că administraţia Penitenciarului 13 din Chişinău nu a executat hotărârile Curţii de Apel Chişinău privitor la satisfacerea mai multor cereri ale domnului ***** şi ale avocaţilor, în particular de a avea întrevederi cu rudele apropiate, notarul privat, precum şi pentru îngrădirea accesului la asistenţa unui medic independent”, este menționat în încheierea Judecătoriei Chișinău.
În instanță, potrivit actului judecătoresc, reprezentantul Penitenciarului nr.13 din Chișinău a solicitat respingerea plângerii privind reducerea termenului de detenție pe motivul condițiilor inumane și dergradante în care s-a aflat, ca neîntemeiată. Potrivit acestuia, condițiile de detenție „corespund minimului necesar conform condiţiilor izolatorului de urmărire penală”.
Judecătorul Constantin Damaschin a adoptat o hotărâre prin care a constatat încălcarea art. 3 din CEDO, care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Acesta și-a întemeiat decizia pe rapoartele organizaţiilor naționale și internaţionale referitor la stare Penitenciarului nr. 13, precum Raportul din 13 decembrie 2018 al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) și Raportul pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii. Ultimul constatat că „că majoritatea izolatoarelor disciplinare vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, sunt într-o stare deplorabilă și ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante”.
Respectiv, pentru plasarea între 23 octombrie 2015 – 11 noiembrie 2016 în Penitenciarul nr. 13, în condiții de detenție, Judecătoria Chișinău i-a redus pedeapsa cu 385 de zile.
Totodată, pentru perioada aflării în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău în calitate de condamnat, între 12 noiembrie 2016 și 30 iulie 2019, pedeapsa a fost redusă cu 297 de zile, prin calcularea a trei zile de reducere pentru zece zile de detenție.
Astfel, termenul pedepsei definitive stabilite lui Vladimir Filat prin sentința judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016 a fost redusă în total cu 682 de zile.
Din 1 ianuarie 2019 au intrat în vigoare noi modificări la Codul de procedură penală care prevăd că persoanele deținute cel puțin zece zile în condiții inumane ori degradante pot solicita reducerea pedepsei sau despăgubiri bănești. Mecanismul a fost introdus după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat Republicii Moldova, în numeroasele hotărâri ale sale în care constata că persoanele din Penitenciarul nr. 13 sunt deținute în condiții umane și degradante, să instituie un remediu la nivel național ale acestor încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Vladimir Filat a fost condamnat de instanțele de judecată din R. Moldova la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență.
Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află al doilea dosar penal pe numele lui Vlad Filat. Ex-premierul este acuzat în acest caz de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Fostul premier pledează nevinovat.
