Cine este judecătoarea care va examina dosarul „Diaspora vs R. Moldova”
Avocații cetățenilor aflați în străinătate, care nu au putut vota la 13 noiembrie din cauza epuizării buletinelor de vot, au contestat în instanță hotărârile Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetățeni și să le remită Curții Constituționale (CC), motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător. La 21 noiembrie, avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, mandatați de către 143 de cetățeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Germania, au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru. În baza hotărârilor instanței, dar și în temeiul Raportului privind rezultatele alegerilor, semnat de Comisia Electorală Centrală (CEC), CC urmează să decidă dacă validează scrutinul și mandatul președintelui ales, Igor Dodon. Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” va fi examinat vineri, 25 noiembrie, de către magistrata Judecătoriei sect. Centru, Djeta Chistol.
Contestațiile diasporei „au rămas în aer”, după ce la 16 și 17 noiembrie, Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1 a adoptat două hotărâri prin care decide să ia act de contestațiile depuse de diasporă și să le „remită CC pentru a fi luate în calcul la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova”, în timp ce Codul Electoral prevede expres că încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de instanţele de judecată și nu țin de competența CC. „În mod cert, CC nu poate să examineze aceste contestaţii, pentru că nu poate administra nici probe, nu poate invita martori, nu poate verifica dacă a fost omul acela la votare, dacă a fost realmente împiedicat să voteze sau nu”, a declarat Rodica Secrieru, secretară generală a CC pentru europalibera.org.
Cu toate acestea, în Raportul privind Rezultatele alegerilor, CEC lasă la discreția CC să aprecieze consecințele asupra totalizării rezultatelor legate de imposibilitatea celor 4031 de cetățeni de a vota. Acțiunile sunt calificate de către avocatul Eduard Digore drept o pasare a responsabilităților de către autorități.
Diaspora, pregătită să meargă la CtEDO
Deși au fost mandatați prin semnătură de doar 143 de cetățeni din diasporă, avocații spun că reprezintă interesele tuturor celor din diasporă. Ei susțin că cea mai importantă solicitare este ca justiția să constatate violarea dreptului la vot, iar acest litigiu împotriva statului este o premieră pentru R. Moldova. De asemenea, apărătorii cer instanței să recunoască că s-a admis o atitudine discriminatorie față de cetățenii din diasporă. „Pentru ce statul R. Moldova a tipărit peste trei milioane de buletine, pentru cine le-a tipărit dacă nu le-a trimis în străinătate?”, se întreabă juristul. Avocatul Digore afirmă că dacă va fi necesar, se va merge la CtEDO, care ar putea obliga statul să achite prejudiciu cetățenilor din diasporă.
„Cetățenii nu cer în instanță recompensarea prejudiciului moral sau material, ei consideră că singurul mod în care se poate repara această eroare este anularea cel puțin a alegerilor în acele secții de vot, pentru ca ei să poată veni să-și exercite acest drept”, a declarat Eduard Digore. Avocatul precizează că a solicitat ca instanța să oblige Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să prezinte informațiile privind cetățenii din diasporă care au stat la baza deciziei privind deschiderea a numai 100 de secții de votare în străinătate, pentru a înțelege cine se face vinovat.
La momentul de față în instanță sunt două cereri de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, dar ca părți terțe sunt atrase CEC, MAEIE și Guvernul R. Moldova.
Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016 a fost transmis instanței constituționale la 21 noiembrie, iar norma legală prevede ca în zece zile de la această dată CC să se expună asupra validării mandatului președintelui ales. Termenul ar putea fi extins însă, până când vor exista niște hotărâri irevocabile în aceste litigii. „Acum depinde ce informații vom avea la dispoziție. În principiu, CC lucrează cu actele care îi sunt prezentate, raportul CEC şi hotărârile judecătoreşti, care confirmă existența unor încălcări eventuale”, a explicat Rodica Secrieru, secretară generală a CC, care a declarat că instituția a cerut tuturor instanțelor de judecată să prezinte informația despre acțiunile electorale pe rol. Rodica Secrieru spune că până la acest moment se cunoaște despre șase cauze la Curtea de Apel Chișinău, două dintre care sunt inițiate de concurentul electoral Maia Sandu și reprezentatul PAS, Sergiu Litvinenco.
Dosarul pe masa magistratei Chistol
Ambele cereri de chemare în judecată depuse de diasporă au fost admise, iar vineri, la 25 noiembrie, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, în gestiunea căreia a ajuns unul dintre dosare, urmează să decidă asupra comasării într-un singur litigiu a ambelor cauze. În aceiași ședință, CEC ar trebui să prezinte avocaților procesele-verbale de la secțiile de votare unde s-au epuizat buletinele, iar MAEIE și Guvernul, datele statistice în baza cărora s-a stabilit locația și numărul secțiilor în diasporă. O hotărâre, susține avocata Veronica Mihailov-Moraru, ar putea fi pronunțată de instanța de fond săptămâna viitoare, deoarece termenul legal prevăzut pentru examinarea litigiilor electorale este de 3-5 zile.
La 23 noiembrie, avocații au făcut o interpelare la Procuratura Generală pentru a afla dacă există dosare penale intentate referitor la cazurile și neregulile sesizate în perioada electorală.
Djeta Chistol activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.
În ultima sa declarație de avere, pentru anul 2015, magistrata de la Judecătoria sect. Centru a indicat un venit salarial de 166 922 de lei. De asemenea, Djeta Chistol declară că posedă un apartament de 63 m.p. cu o valoare cadastrală de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locuit, moștenită în 2009. În 2015, judecătoarea și-a cumpărat un automobil de 10 mii de euro. Totodată, magistrata indică datorii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împrumutat anul trecut cu o rată a dobânzii de 0%. În timp ce prima sumă urmează să o întoarcă până la sfârșitul anului curent, cel de-a doua, până în 2020.
Victoria diasporei în instanță nu înseamnă anularea rezultatelor de către CC
Chiar dacă justiția va da dreptate diasporei, doar CC e în drept să decidă dacă încălcarea dreptului la vot este în măsură să schimbe rezultatul turului II al scrutinului prezidențial. Întrebată în cadrul unui interviu dacă cele 4031 de contestații pot influența decizia CC în situația în care diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu este de peste 67 de mii de voturi, Rodica Secrieru a declarat că „trebuie să facem distincţia între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferență de 1.000 de voturi între doi candidaţi, atunci da, faptul că 1.000 de cetăţeni nu au putut să voteze aceasta ar influența rezultatul final.”
La 21 noiembrie, în cel puțin 30 de orașe din întreaga lume cetățenii moldoveni au organizat acțiuni de protest și flasmob-uri prin care și-au exprimat dezacordul față de rezultatele alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie curent. Diaspora a cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, cetățenii au solicitat statului organizarea repetată a turului II de scrutin.
La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat. Probleme însă au existat și la scrutinele anterioare. Imediat după ce Parlamentul a admis limita de 3 mii de buletine pentru secțiile peste hotare, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au fost înregistrate 3 cazuri de insuficiență a buletinelor. Mai mult, nici după ultimele alegeri, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secții de votare din Rusia, România și Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secții de votare, la Moscova și București, doar câte două secții de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condițiile în care ultimele date ale MAEIE arată că peste 800 000 de cetățeni sunt plecați peste hotare.
Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențialela 13 noiembrie cu un avantaj de circa 67 de mii de voturi. Acesta a acumulat 834 081 voturi sau 52,11% din sufragii, pe când Maia Sandu a înregistrat o performanță de 766 593 de voturi sau 47,89% din sufragii.
