Cifre din „dosarul miliardului” după ce procurorii au investigat 90% din frauda bancară

Bugetul statului a fost prejudiciat cu 13,34 de miliarde de lei în urma fraudei bancare care a avut loc între 2007-2014 în R. Moldova. Investigația furtului, care durează mai bine de trei ani și care vizează implicarea a peste 200 de persoane, a stabilit că beneficiarii majoritari ai banilor scoși de la băncile comerciale „Banca de Economii” SA, „Banca Socială” SA și „Unibank” SA sunt „grupul Gacikevici”, „grupul Filat, Platon și Șor”. Până la acest moment, susțin procurorii, a frauda a fost investigată în proprții de 90%, iar alte 43 de cauze aflate pe masa procurorilor urmează să fie deferite justiției. În același timp, Procuratura Anticorupție (PA) anunță că doar 477 de milioane de lei au fost repucerate din suma fraudată, iar acestea reprezintă banii obținuți din vânzarea bunurilor aflate în posesia celor trei instituții bancare. În cadrul conferinței de presă din 13 iunie, la care șeful PG, Eduard Harunjen, șeful CNA, Bogdan Zumbreanu și adjuncta procurorului-șef al PA, Adriana Bețișor, au vorbit despre etapa investigării fraudei, a fost făcută publică, parțial, strategia autorităților de recuperare a mijloacelor financiare scoase ilegal din sistemul bancar al R. Moldova.

Potrivit șefului procuraturii Generale a R. Moldova, Eduard Harunjen, procuroii au reușit la acest moment să investigheze o bună parte tuturor etapelor și elementelor fraudei bancare.

„Această fraudă cuprinde perioada 2007-2014. Este vorba despre fraudarea, prejudicierea a trei bănci comerciale din R. Moldova, care, drept consecință, a impus intervenția statului și alocarea mijloacelor bugetare în proporții de 13, 34 miliarde de lei”, a explicat Harunjen, precizând că investigația cuprinde peste 200 de dosare penale, majoritatea dintre acestea fiind finalizate sau la etapa de transmitere în judecată, iar procurorii au documentat peste 200 de persoane, atât cetățeni ai R. Moldova, cât și străini.

Adriana Bețișor, șefă-adjunctă a Procuraturii Anticorupție, susține că pe parcursul a trei ani de activitate a fost investigată peste 90% din tot ce înseamnă „frauda bancară”.

„Punctul de pornire pentru identificarea fraudei bancare sunt cele două hotărâri de Guvern, din 2014 și 2015. Respectiv, drept urmare a emiterii creditelor de urgență pentru BNM și a stingerii acelor găuri financiare formate la cele trei bănci comerciale: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, care ulterior au fost transformate în valori mobiliare în sumă de 13, 34 miliarde de lei. Valoarea prejudiciului cauzat statului este de 13, 34 de miliarde de lei”, a declarat Bețișor.

Potrivit PA, banii au fost fraudați prin două scheme tipice: creditarea unor companii suspecte și plasările interbancare.

„La capitolul creditarea companiilor suspecte, o mare parte din aceste companii aveau anumite gajuri, formate din bunuri imobile, posibil și mobile, care la această etapă au intrat în posesia băncilor comerciale „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”. După o evaluare a celor trei bănci, a bunurilor care urmează a fi trecute spre vânzare, valoarea totală a acestora este de aproximativ 2,6 miliarde de lei. Până la această etapă, din mijloace fixe și mobile, au fost recuperate aproximativ 477 milioane de lei”, a explicat Bețișor.

Altfel spus, din suma totală a prejudiciului adus statului, 13,34 miliarde de lei, din vânzarea bunurilor deținute de cele trei bănci până la această etapă au fost recuperate doar 477 de miliane de lei, iar suma maximă care urmează să intre în bugetul statului după înstrăinarea celorlalte bunuri este de 2,6 miliarde de lei.

Respectiv, alte 10,7 miliarde de lei constituie suma pe care și-o propun instituțiile statului să o recupereze după investigarea tuturor episoadelor din „dosarul miliardului”:

• Până la acest moment, PA a identificat beneficiarii finali a 5,64 miliarde de lei din și a transmis în judecată cauzele penale în privința acestora.
• La etapa de urmărire penală, în prezent se află cauze penale care investighează beneficiarii altor 4,00 miliarde de lei. PA dă asigurări că persoanele au fost identificate și în scurt timp dosarele vor fi deferite justiției.
• Nu a fost încă stabilită identitatea persoanelor care au intrat în posesia a altor 1,06 miliarde de lei.

Până la acest moment au fost pronunțate decizii definitive de condamnare, pasibile de a fi pus în executare în privința a trei beneficiari:

• 52 milioane de lei – condamnați Ion Rusu, Caravita & Co SRL, Business Estates Investments SRL
• 472 milioane de lei – condamnat Vladimri Filat
• 869 milioane de lei – condamnat Veaceslav Platon

Sentințe de condamnare pronunțate de prima instanță:

• 2,7 miliarde de lei – inculpat Ilan Șor
• 10 milioane de  lei – inculpat Chiril Lucinschi

Cauze aflate pe rol în instanța de fond:

• 1,038 miliarde de lei – grupul Gacikevici (inculpați – președintele CA și membrii Consiliului Băncii, antreprenori)
• 485 milioane de lei – conducerea BC Unibak SA

Tot astăzi, Procuratura Generală a făcut publică Strategia de Recuperare a mijloacelor financiare sustrase din BC „Banca de Economii” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Unibank” SA, document care stabilește politicile și acțiunile pe care urmează să le întrprindă diferite instituții ale statului pentru a recupera mijloacele bănești care au fost obiectul cauzei bancare.

Potrivit Procuraturii, principalele instituții în sarcina cărora este pusă responsabilitatea recuperării sumelor este Procuratura Anticorupție și Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale. Totodată, în procesul de recuperare vor fi antrenați Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Serviciilor Publice, Ministerul Justiției, Banca Națională a Moldovei, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Centrul Național Anticorupție.

Simestrial, susține adjuncta șefului PA, Adrian Bețișor, vor fi făcute publice etapele de implementare a strategiei de recuperare și progresele înregistrate. De asemenea, informațiile respective vor fi incluse în Raportul anual al PA și publicate pe site-ul Parlamentului.

La rândul său, șeful CNA, Bogdan Zumbreanu, a precizat că Strategia creată este un instrument care va asigura o activitate eficientă a fiecărui actor implicat în procesul de urmărire a bunurilor infracționale, indisponibilizare a acestora, confiscarea și repararea prejudiciilor și recuperarea acestora. În acest sens, susține Bogdan Zumbreanu, Guvernul urmeaăz să adopte un Regulament care va stabili activitatea comună a ARBI și Ministerul Finațelor, astfel încât să fie asigurată o recuperare eficientă a bunurilor indisponibilizate.

„Agenția de Recuperare a bunurilor Infracționale urmează să contracteze persoane fizice și juridice, de drept public și privat, specializarea cărora va asigura cea mai eficientă realizare a atribuțiilor d eevaluare și administrare a bunurilor infracționale indisponibilizate”, a declarat Zumbreanu, precizând că poate fi pus sechestru nu doar pe bunuri individuale, dar și pe afaceri, de aceea va fi nevoie de gestionare specială.

Procedura care va dura cel mai mult în timp, susține șeful CNA constituie identificarea și urmărirea peste hotare a bunurilor infracționale, deoarece acestea sunt deținute de beneficiari prin intermediari.

Referitor la Raportul Kroll 2, Adrian Bețișor a declarat că documentul este în proces de traducere în limba română și va constitui bază a investigațiilor de viitor ale procurorilor în cadrul „dosarului miliardului”.

Aceasta a precizat că la etapa actuală există persoane aflate în arest, care se eschivează de organele de drept și care sunt anunțate în căutare. Adriana Bețișor susține că nu cunoaște despre existența unor cauze penale peste hotare care ar viza frauda din sistemul bancar din R. Moldova.

PA a fost rezervată în declarații referitor la dosarele penumele lui Șor, Platon sau Filat.

Procurora Adriana Bețișor a refuzat să ofere informații despre cel de-al treilea dosar penal în care este vizat Veaceslav Platon sau să comenteze informațiile făcute publice de părțile pe dosar. Aceasta a precizat că vor fi oferite detalii doar la etapa transmiterii în judecată a dosarului.

„Sunt mai multe acțiuni de urmărire penală care se efectuează. Pe această cauză au fost dispuse inclusvi expertize financiar-economice, fapt pentru care, o parte din investigațiile făcute pe acel dosar se regăsesc și în rezultatele care au fost prezentate astăzi în fața dvs”, a punctat Bețișor, cu referire la primul dosar pe numele lui Ilan Șor, care mai bine de trei ani se află pe masa procurorilor.