13 ani de luptă pentru informaţie
Accesul la informaţie pentru presa liberă din R. Moldova devine, pe zi ce trece, tot mai dificil. Majoritatea instituţiilor publice le cer jurnaliştilor scrisori oficiale de solicitare de informaţii chiar şi pentru simple precizări, care ar trebui să fie făcute publice pe paginile web ale autorităţilor, cum ar fi informaţii privind bugetele instituţiilor, veniturile şi interesele demnitarilor, conflictele de interese etc. Răspunsurile la scrisori vin deseori cu multă întârziere, chiar peste termenul legal de 15 zile lucrătoare. Deseori, autorităţile publice nu răspund deloc la solicitările de informaţii remise, ceea ce îi împiedică pe jurnalişti să-şi facă responsabil meseria.
Libertatea presei în condiţiile unui acces tot mai restricţionat la informaţie a fost subiectul unei dezbateri publice organizate de Ziarul de Gardă pe 3 mai, curent, în contextul Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei. Tot atunci, ZdG a pregătit peste 100 de scrisori, pe care ulterior le-a trimis tuturor autorităţilor publice centrale şi întreprinderilor de stat, cerând să nu se mai facă abuz de solicitări de informaţii în scris, pe foi cu ştampilă şi antet, atunci când pot fi oferite cu uşurinţă răspunsuri în cadrul unui dialog direct, la telefon sau prin e-mail. Totodată, ZdG a solicitat autorităţilor publice să se conformeze rigorilor de transparenţă şi să organizeze periodic conferinţe de presă, în cadrul cărora să răspundă la întrebările jurnaliştilor.
Pe lângă comunicarea problemelor cu care ne confruntăm atunci când solicităm o informaţie, prin aceleaşi scrisori, ZdG a cerut instituţiilor publice să ne răspundă la 3 întrebări. Însă, deşi au fost expediate 119 scrisori, au răspuns doar mai puţin de 50 de entităţi. În scris ne-au răspuns 35 de instituţii, prin e-mail – 7, iar 6 ne-au trimis răspunsul atât prin e-mail, cât şi prin poştă. Iată cum au răspuns instituţiile publice întrebărilor adresate de ZdG:
— Câte conferinţe de presă aţi organizat pe parcursul anului 2016? Dar în primele 4 luni ale anului 2017?
Unele instituţii ne-au răspuns detaliat la această întrebare, indicând toate evenimentele de presă pe care le-au organizat, tematica lor, data, ora şi locul desfăşurării, ataşând chiar şi linkuri. Potrivit răspunsurilor recepţionate, printre cele mai active instituţii la capitolul evenimentelor de presă organizate, sau la care au participat reprezentanţii lor, se numără Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Ministerul Culturii, Primăria mun. Chişinău, Comisia Electorală Centrală.
În acelaşi timp, unele entităţi publice au răspuns evaziv la întrebare, spunând doar că au organizat „mai multe” conferinţe de presă, fără a menţiona câte, când şi la ce subiecte. Au fost şi instituţii care au recunoscut că nu au organizat nicio conferinţă de presă în ultimul an, menţionând în schimb că reprezentanţii lor au participat la unele emisiuni televizate.
— Câte solicitări de informaţii aţi primit pe parcursul anului 2016? Dar în primele luni ale anului 2017?
Din răspunsurile primite reiese că, în 2016-2017, instituţia care a recepţionat cele mai multe solicitări de informaţii în scris a fost Comisia Electorală Centrală, cu peste 300 de solicitări. Alte instituţii şi autorităţi publice care au primit numeroase solicitări de informaţii în scris au fost Procuratura (105), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (52), Banca Naţională (peste 50 de solicitări de informaţii sau de interviuri), Serviciul de Informaţii şi Securitate (40), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (35), Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (24), Ministerul Finanţelor (21 de solicitări).
În răspunsul Preşedinţiei R. Moldova se spune că, în 2017, a fost recepţionată o singură solicitare de informaţii, lucru care s-ar datora faptului că instituţia oferă informaţii pe site-ul oficial, prin comunicate şi conferinţe de presă. „Pe lângă aceasta, preşedintele informează personal societatea prin intermediul reţelelor de socializare despre activitatea sa de zi cu zi publică”, se spune în răspunsul Preşedinţiei.
— V-aţi autosesizat pe marginea unei investigaţii jurnalistice în perioada 2016-2017? Dacă da, cum anume a reacţionat instituţia dvs. la investigaţiile jurnalistice?
La acest capitol, cele mai multe instituţii care ne-au răspuns au dat asigurări că urmăresc investigaţiile jurnalistice şi că, atunci când este cazul, iau atitudine. Centrul Naţional Anticorupţie ne-a informat că „pe multe investigaţii jurnalistice, inclusiv publicate de ZdG, se efectuau investigaţii până la apariţia articolelor în presă. Pe alte investigaţii am colectat informaţii noi care au fost ataşate la acţiunile operative”.
Şi Ministerul de Interne spune că „s-a autosesizat pe marginea unor investigaţii jurnalistice şi au fost iniţiate anchete interne”, fără însă a specifica exact cazurile. La fel şi Procuratura, „în dependenţă de caz a declanşat urmărirea penală/proces penal”.
MAEIE dă asigurări că „fiecare caz în parte a fost analizat de către persoanele responsabile din Minister”, iar Banca Naţională ne informează că ia atitudine faţă de „orice apariţie în presă, comentarii ale experţilor, mesaje ale cetăţenilor cu scopul de a îmbunătăţi activitatea instituţiei şi a sectorului financiar-bancar. Cel mai recent caz este reacţia BNM la articolul publicat în ZdG, din 4.05.2016, care viza activitatea unui angajat al său. BNM s-a autosesizat pentru a verifica dacă au fost respectate legea şi regulamentele şi dacă au fost încălcări în acţiunile angajatului, iar în cazul depistării neregulilor, să se ia măsuri”.
În răspunsul ÎS „Calea Ferată din Moldova” se spune că „urmare a informaţiilor apărute în presă, în perioada anului 2016 şi primele luni ale anului 2017, Serviciul Securitate Internă din cadrul întreprinderii a iniţiat mai bine de 20 de anchete de serviciu. În urma încheierii anchetelor menţionate, circa 35 de persoane au fost sancţionate în conformitate cu prevederile Codului Muncii (mustrări aspre şi concedieri)”.
Şi Primăria mun. Chişinău ne informează că „a luat atitudine de fiecare dată”, dând drept exemple „investigaţiile ce vizează desfăşurarea proiectului privind construcţia şi amenajarea coşurilor de gunoi, asigurarea cu alimente a instituţiilor de învăţământ, investigaţiile ce se referă la diferite scheme de delapidare a terenurilor din proprietatea municipală, descrise în ultimii ani în mass-media”.
Ziarul de Gardă promite cititorilor săi să insiste în continuare asupra accesului la informaţii de interes public, chiar dacă vom fi nevoiţi să scriem, ca şi până acum, sute de solicitări de informaţii către instituţiile statului.
