Călătoriile internaţionale ale unui killer moldovean

În lumea interlopă: Moldoveanul Vitalie Proca este învinuit de procurori că, în 2012, a mitraliat un tânăr cu un automat Kalaşnikov în cartierul Vitan din Bucureşti şi că a descărcat un pistol în bancherul Gherman Gorbunţov în faţa apartamentului său din Londra

RISE Project împreună cu Ziarul de Gardă şi ziarul britanic The Guardian au descoperit că asasinatele sau tentativele de asasinat la comandă care au avut loc la Londra, Bucureşti, Bacău şi în R. Moldova par a avea la origine aceeaşi grupare de ucigaşi profesionişti. De obicei, gruparea reglează conflicte între organizaţii criminale, dar îi cad victime şi oameni nevinovaţi.

Un cetăţean al R. Moldova, acuzat de două tentative de omor la comandă – una la Londra, în primăvara 2012, cealaltă la Bucureşti, la sfârşit de 2012 – face parte din anturajul unor alţi cetăţeni acuzaţi de comiterea unui triplu asasinat, în 2000, în R. Moldova, dar şi de uciderea unui om de afaceri din judeţul Bacău, în 2011.

În ianuarie 2013, Vitalie Proca, cetăţean al R. Moldova, de 33 de ani, a fost arestat la Moscova pentru comiterea a două tentative de asasinat, una la Londra şi alta la Bucureşti. Poliţiştii români spun că, în noiembrie 2012, Proca a mitraliat un tânăr cu un automat Kalaşnikov, în cartierul Vitan din Bucureşti. Împuşcat în cap şi în piept, bărbatul a supravieţuit, iar poliţia a descoperit că asasinul îşi alesese greşit victima – ţinta reală a atentatului fiind interlopul român Puiu Mironescu.
Acelaşi Vitalie Proca este investigat şi pentru o tentativă de omor din martie 2012, pe teritoriul Marii Britanii. Atunci, potrivit procurorilor din România, Proca a descărcat un pistol în bancherul Gherman Gorbunţov, 46 de ani, dar şi acesta a scăpat cu viaţă, deşi a fost ciuruit cu şase gloanţe, în faţa apartamentului său din Londra. Gorbunţov, supranumit “Bancherul Negru”, fost proprietar al UniversalBank din Chişinău, are cetăţenia R. Moldova şi a Federaţiei Ruse şi este investigat la Chişinău pentru infracţiuni financiare. Numele lui Gorbunţov figurează şi într-un alt dosar penal, instrumentat la Moscova, în cazul unei tentative de omor asupra unui om de afaceri rus.

Crimele din seara de Crăciun

Proca are în spate o activitate criminală intensă. În 1998, el a fost condamnat, de Tribunalul din Chişinău, la detenţie pe viaţă pentru omoruri deosebit de grave, tentative de omor, jaf şi tâlhărie. Apoi, sentinţa i-a fost diminuată, iar în 2010 a fost eliberat, în mod suspect, din închisoare.

Blond, cu o figură de atlet, Vitalie Proca a crescut la Pituşca, un sat aflat la o oră de mers cu maşina din Chişinău. Oamenii locului şi foştii săi profesori îşi amintesc că era un tip “deştept, capabil şi bun cu fetele”. Alţii evocă deprinderile lui Proca de a fura până şi din farmacia administrată de mama sa.

În 1997, la doar 18 ani, Vitalie Proca şi-a demonstrat capacităţile sadice. De Crăciun, el şi trei complici au spart casa unei familii din cartierul învecinat, jefuind-o. Proca a legat-o pe mama unui copil de doi ani şi pe o altă femeie, aflată în casă, după care le-a omorât în bătăi cu o ţeavă metalică. A treia victimă, tot o femeie, a fost torturată şi arsă cu un fier de călcat până la leşin. A scăpat doar pentru că Proca a crezut-o moartă, au stabilit atunci procurorii.

Iniţial, Proca a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru aceste atrocităţi. Doi ani mai târziu, în 2000, judecătorii, din motive necunoscute, au decis să-i reducă pedeapsa la 25 de ani. Proca a continuat să facă alte numeroase solicitări în instanţe, cerând reducerea sentinţei. După mai multe refuzuri, motivate prin gravitatea crimelor comise, în 2010 a obţinut rejudecarea cazului la Curtea Supremă de Justiţie din R. Moldova. Magistraţii au decis atunci recalificarea faptelor în baza unui nou Cod Penal, mai blând pentru aceleaşi infracţiuni. Astfel, lui Proca i-a fost redusă pedeapsa de la 25 la 20 de ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Pe 23 septembrie 2010, însă, judecătorul de instrucţie din raionul Rezina, Andrei Bălan, l-a eliberat pe Proca, deşi acesta nu ispăşise două treimi din termenul de detenţie – prevedere valabilă pentru eliberarea condiţionată. Pentru asta, Proca ar fi trebuit să mai execute trei ani.

Mai mult decât atât, Departamentul Instituţii Penitenciare din R. Moldova susţine că Vitalie Proca nu a avut niciodată un comportament exemplar în puşcărie, încălcând de cel puţin 50 de ori regulamentul regimului de detenţie. Totuşi, judecătorul Andrei Bălan a decis că Proca merită să fie liber pentru că are un copil, făcut în închisoare în timpul unei vizite conjugale, dar şi sănătate precară. În prezent, judecătorul Bălan este investigat pentru această hotărâre. Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat în cazul eliberării înainte de termen a condamnatului Vitalie Proca şi a solicitat Inspecţiei Judiciare de a verifica circumstanţele pe cazul dat.

Frăţia asasinilor

Documentele obţinute de la Serviciul de Grăniceri al R. Moldova arată mişcările unei reţele de indivizi acuzaţi de asasinate la comandă şi alte activităţi de crimă organizată. De exemplu, Proca a intrat în România pe 1 martie 2012, prin vama Oancea, judeţul Galaţi. Nouăsprezece zile mai târziu, pe 20 martie 2012, Proca l-ar fi ciuruit, la Londra, pe bancherul rus Gherman Gorbunţov. După trei zile, pe 23 martie, Proca a revenit cu avionul la Chişinău, via Milano. Poliţia R. Moldova şi Scotland Yard-ul britanic verifică acum dacă Proca a utilizat sau nu un paşaport fals pentru a intra în Anglia.

Următoarea dată când Proca a ajuns în România a fost pe 14 noiembrie 2012, venind tot din R. Moldova. Pe 26 noiembrie ar fi tras o rafală de zece gloanţe într-un bucureştean pe care l-a confundat cu altcineva. A trecut înapoi Prutul la şase zile după tentativa eşuată, pe acolo pe unde intrase: vama Sculeni. Deşi a folosit automate Kalaşnikov şi pistoale Makarov şi ar fi descărcat şase gloanţe într-o victimă şi zece în cealaltă, acestea nu au murit.

RISE Project a investigat deplasările lui Vitalie Proca din ultimii ani dincolo de graniţele R. Moldova. Documentele obţinute arată că acesta a pendulat între România şi R. Moldova, din toamna anului 2011, cu diverse autoturisme. Una dintre maşini, la volanul căreia s-a aflat Proca, îl conectează la un alt cetăţean moldovean cu experienţă vastă în crima organizată de pe ambele maluri ale Prutului.

Pe 27 octombrie 2011, dimineaţa, Proca a intrat în România prin vama Sculeni, îndreptându-se spre Iaşi. El era la volanul unui Audi A6 cu numere de România, IS 77 VIP, înmatriculat pe numele firmei ieşene Clandak. SRL-ul ieşean îşi are sediul pe strada Mircea cel Bătrân şi este administrat de Aliona Gîrleanu – soţia lui Robert Gîrleanu, arestat recent de procurorii români în dosarul unui triplu omor la comandă, înregistrat în R. Moldova în urmă cu 13 ani. Robert Gîrleanu a fost asociat în firma Clandak, dar în prezent firma îl are ca fondator unic pe Vitalie Balaur – vărul lui Gîrleanu. Acesta a preluat societatea Clandak de la soţii Robert şi Aliona Gîrleanu în mai 2009. Soţia lui Gîrleanu este administrator până în momentul de faţă.

Firma Clandak a fost fondată în 2005 de Iurii Cheptea, cu cetăţenie dublă, română şi a R. Moldova, fiind cesionată soţilor Gîrleanu doi ani mai târziu, în mai 2007. Iurii Cheptea şi Robert Gîrleanu sunt vechi parteneri, cei doi fiind în prezent judecaţi împreună într-un dosar de contrabandă cu ţigări pe ruta R. Moldova—România.

Vitalie Proca a intrat în România pe 27 octombrie 2011 cu maşina firmei Clandak, a stat nouă zile şi a revenit la Chişinău pe 4 noiembrie 2011. Sediul firmei Clandak SRL este înregistrat la Iaşi, în apartamentul vărului lui Robert Gîrleanu, Vitalie Balaur, un alt cetăţean moldovean care şi-a redobândit cetăţenia română.

Legături criminale moldo-române

Tot în Iaşi s-a stabilit şi Ion Druţă, alias Vanea Pisatel’, care şi-a deschis acolo o altă companie. Pe fondul problemelor cu legea pe care Druţă şi Gîrleanu le au în R. Moldova, cei doi şi acoliţii lor s-au mutat în partea de nord-est a României, unde au devenit parteneri cu “clanul Cordunenilor” – cea mai de temut grupare locală de crimă organizată.

Robert Gîrleanu a derulat afaceri imobiliare cu Iulian Dănuţ Ilincariu, unul dintre membrii importanţi ai “clanului Corduneanu”, arestat acum în Italia. Specializat în escrocherii imobiliare, Ilincariu coordona acţiunile grupării în acest domeniu, fiind judecat în România pentru participare la constituirea unui grup criminal, fals în acte, spălare de bani, fraude etc. Acuzaţiile împotriva lui Iulian Dănuţ Ilincariu sunt detaliate într-un rechizitoriu amplu întocmit de procurorii români şi care vizează întreaga grupare Corduneanu. Reţeaua a fost trimisă în judecată în 2010. Aceasta a fost şi perioada în care aranjamentele dintre moldoveanul Robert Gîrleanu şi omul Cordunenilor s-au năruit. În prezent, cei doi se judecă în tribunalele româneşti, revendicând aceeaşi proprietate imobiliară în care, până atunci, au investit împreună.

Iulian Dănuţ Ilincariu a confirmat pentru RISE Project: “Da, am avut un contract de antrepriză cu Robert Gîrleanu. Firma sa, Clandak SRL, a construit câteva nivele într-un imobil deţinut de mine şi de un asociat de-al meu. Apoi, s-a ivit o problemă, când Robert a fost arestat la Focşani într-un dosar cu furturi de maşini şi, din acest motiv, firma sa nu a mai terminat lucrarea. A trebuit să fac tot eu, că doar nu puteam sta după el până când iese. Apoi, a fost arestat cu ţigările la Urziceni, iar acum cu mortăciunile din Moldova. Să ştiţi că el mă sună des din închisoare. Ultima oară, m-a sunat acum două nopţi, la 1 dimineaţa, spunându-mi că va ieşi în curând şi că s-a împrumutat de 100.000 de euro din Moldova, ca să rezolve acolo să nu-i mai trimită poliţia dosarul de extrădare în România”, susţine Ilincariu.

El ştie şi cine sunt şefii: “Da, Robert lucrează pentru Nicu Patron. Acum două luni, oamenii lui Nicu Patron au venit la mine să medieze datoria şi conflictul meu cu Gîrleanu. Au venit unii tăiaţi pe faţă, dar şmecherul era ăla care a vorbit cu mine: un tip bine îmbrăcat, cu bani, care a coborât dintr-un Porsche Cayenne cu numere de Constanţa. Eu ştiu de legăturile lui Robert Gîrleanu cu Nicu Patron încă din 2008, când am cumpărat o maşină drept cadou pentru prietena mea. Am mers la o firmă care avea sediul în Bucureşti, pe Splaiul Unirii, care vindea numai Ferrari, Lamborghini, Porsche… Şi fraţii Druţă împing tot la Nicu Patron. Dom’ le, ăştia nu glumesc. Mie mi-au povestit Cordunenii o fază despre Robert Gîrleanu, când eu abia îl cunoscusem acum nişte ani. Ei mi-au spus cum a tranşat Gîrleanu o datorie cu ei, ţinând în mână o mitralieră cu amortizor”.

Conexiuni cu omorul din Bacău

Vitalie Proca a venit în România pe 27 octombrie 2011 cu maşina firmei Clandak, a stat nouă zile şi a revenit la Chişinău pe 4 noiembrie 2011. La întoarcere, însă, el a condus o altă maşină cu numere de România – ISO5HMT, un Volkswagen Golf, înmatriculat pe firma Vino Bianco SRL cu sediul secundar în clădirea Staţiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi. Această companie este condusă de băcăuanul Victor Dragoş Niţă. Totodată, cu automobilul de model Volkswagen Golf cu numerele de înmatriculare ISO5HMT, cu care a intrat Proca în R. Moldova în 2011, a călătorit în 2010 şi interlopul Ion Druţă, alias “Vania Pisatel”.

Victor Dragoş Niţă este cumătrul fraţilor lui Vanea Pisatel’, potrivit procurorilor români care investighează crima din Bacău. În plus, Niţă este acuzat de complicitate cu fraţii Druţă după ce ar fi încercat să-i protejeze pe aceştia de investigaţia criminalistică privind uciderea lui Valer Damian. Victor Dragoş Niţă face afaceri cu vinuri prin firma Vino Bianco, pe care o administrează. În 2006-2013, tranzacţiile companiei au depăşit 10 mil. de euro, dar firma a înregistrat un istoric suspect de plăţi, motiv pentru care i s-au respins câteva bilete la ordin.

Cumnatul racket

În general, atunci când părăsea R. Moldova, Vitalie Proca călătorea singur. În două expediţii, una spre Ucraina, cealaltă spre Rusia, el a fost însoţit de fiii săi şi de David Davitean – un interlop armeano-moldovean, învinuit de tentativă de omor în 2004.

Despre David Davitean, ZdG a dezvăluit că, în noiembrie 2012, a tâlhărit doi procurori şi un om de afaceri în momentul în care cei trei tocmai se întreţineau cu un grup de prostituate. Ulterior, David Davitean a fost reţinut de poliţie, dar eliberat de judecători, care au decis să stea în arest la domiciliu. ZdG citează şi frustrarea procurorului Nicolae Geru, care anchetează cazul: “Judecătorul de instrucţie i-a schimbat pedeapsa în arest la domiciliu. Bănuiesc că Davitean deja a părăsit R. Moldova”.  Davitean este căutat şi de poliţia din Miami, Florida, pentru infracţiuni rutiere. Americanii au pus recompensă pe capul lui.

În R. Moldova, David Davitean mai este anchetat şi pentru utilizarea unui paşaport fals cu identitate armeană, cu care a părăsit deseori ţara.

Războielile “bancherului negru”

Gherman Gorbunţov, bancherul rus împuşcat de Vitalie Proca în 2012, a controlat UniversalBank Moldova din 2008 până în 2011. În august 2011, la UniversalBank a avut loc o tranzacţie cu 78% din acţiunile acesteia la secţia de tranzacţii directe a bursei din R. Moldova. Imediat, Gorbunţov a organizat o conferinţă de presă, susţinând că este victima unui atac de tip raider (preluare ostilă, în baza unor documente financiare false). Câteva zile mai târziu, Renat Usatîi, noul acţionar majoritar al băncii, l-a acuzat pe Gorbunţov, spunând că, pe timpul şefiei sale la UniversalBank, prin această bancă se spălau zilnic cca 5—10 mil. USD – R. Moldova fiind cunoscută drept un “paradis” al spălării banilor. Potrivit lui Usatîi, Gorbunţov intrase legal în posesia celor 78% din acţiunile instituţiei financiare. La scurt timp, UniversalBank a intrat în faliment, iar Banca Naţională i-a retras licenţa.

RISE Project a obţinut trei interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de Renat Usatîi în iarna 2011-2012. Usatîi discuta cu Alexei Bucătaru, zis “Lioha Bucătari”, fostul locotenent al lui Malhaz Djaparidze – un hoţ în lege moldovean care, în 2008, a murit în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Renat Usatîi şi Alexei Bucătaru planificau să recupereze banii datoraţi de Gorbunţov unor businessmeni ruşi pe care Usatîi pretinde că îi reprezintă în R. Moldova. Sumele vehiculate în discuţii erau de ordinul sutelor de milioane de dolari. Unul dintre numele invocate telefonic de Renat Usatîi este cel al lui Averin Victor Sergheevici, zis “Avera” – membru important al sindicatului criminal rus Solntsevskaya Bratva.

La începutul lui 2012, procuratura de la Chişinău anunţa că milionarul rus Gherman Gorbunţov, a fost dat în urmărire generală, fiind suspectat de implicarea într-o serie de acţiuni ilegale. Autorităţile R. Moldova au trimis în Marea Britanie o solicitare privind extrădarea fostului proprietar al băncii UniversalBank.

Cadavrele din pădure

Cele trei crime pentru care este acuzat Gîrleanu au fost comise în anul 2000 în raionul Ialoveni din Republica Moldova. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală, trei hoţi moldoveni de maşini de lux, au fost răpiţi, torturaţi şi executaţi cu pistoale automate. Cadavrele lor, incinerate, au fost îngropate într-o pădure. Acolo au zăcut aproape zece ani. Abia în 2009, cei trei au fost dezgropaţi şi identificaţi. Anchetatorii moldoveni au stabilit apoi că escadronul de asasini a fost condus de interlopul Robert Gîrleanu care a acţionat împreună cu trei complici. Unul dintre aceştia, Dumitru Nicolae Catruc, a fost prins de poliţiştii moldoveni şi şi-a recunoscut vina. Catruc a descris în detaliu tripla crimă, turnându-i pe toţi. Inclusiv pe cel care ar fi comandat asasinatul: Ion Anton Druţă, zis “Vanea Pisateli-Vanea Scriitorul” – un alt moldovean certat cu legea.

La scurt timp, filmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba cheie, a dispărut din dosarul poliţiei, ceea ce le-a permis lui “Pisateli” şi Robert Gîrleanu să se plimbe nestingheriţi prin România şi Moldova. Filmul însă a reapărut brusc în 2010, iar procurorii moldoveni i-au pus pe toţi, oficial, sub învinuire.

Un timp, Druţă şi Gîrleanu, principalii acuzaţi, s-au ascuns în România, unde au reuşit chiar să obţină cetăţenie. Primul e rezident la Iaşi, celalalt a locuit în Bucureşti. Potrivit autorităţilor moldovene şi române, ambii sunt locotenenţii lui Ion Guşan, zis “Patron” – un temut “hoţ în lege” moldovean care, la rândul lui, face afaceri prin România.

Culmea este că Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi ciuruit efectiv pe cei trei, a fost reţinut în noiembrie 2010, în România, într-un caz de contrabandă cu ţigări. În acel caz, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Gîrleanu că ar fi liderul unei grupări de contrabandişti cu ţigări după ce au depistat într-o hală a unei firme din Urziceni, judeţul Ialomiţa o cantitate mare de baxuri de ţigări de diferite mărci provenind din Moldova şi Ucraina. Taxele vamale neachitate aferente capturii depăşeau suma de un milion de euro. Robert Gîrleanu a fost însă eliberat şi trimis în judecată. Asta până în iunie 2011, când a fost din nou arestat la Bucureşti – de data aceasta, la cererea poliţiei moldovene, în dosarul triplului omor. De atunci, Gîrleanu se află după gratii.

Crimă din Bacău şi răpirea din Galaţi

Ion Druţă sau “Vanea Pisateli”, cel care ar fi comandat triplul omor din Moldova şi Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi executat efectiv pe cei trei oameni, au “lucrat” de-a lungul anilor împreună în România. “Vanea Pisateli” este acuzat că ar fi protejat reţeaua de contrabandă cu ţigări a lui Gîrleanu. Procurorii DIICOT relatează în rechizitoriul aferent cazului un conflict între Druţă şi Ion Mesina, un alt moldovean implicat în contrabandă cu tigari, care acţiona în zona Galati. Druţă a tranşat această neînţelegere într-o pădure de lângă Galaţi, răpindu-l pe Mesina şi somându-l, cu arma la tâmplă, să nu mai activeze pe rutele grupării Gîrleanu. Mesina a înţeles mesajul.

Fraţii mai mici ai lui “Vanea Pisatelli”, Grigore şi Tudor Druţă, de 27 şi 29 de ani, au fost şi ei arestaţi, luna trecută, pentru asasinarea afaceristului băcăuan Valeriu Damian, în august 2011. Valeriu Damian a fost legat, bătut şi ucis în casa sa din localitatea Luncani, judeţul Bacău. Afaceristul băcăuan a fost implicat în afacerea RAFO şi a fost şi condamnat, în urmă cu câţiva ani, pentru dare de mită. Cei doi fraţi Druţă sunt învinuiţi că ar fi comandat această crimă unor alţi şase moldoveni racolaţi în acest scop. Printre aceştia se află şi judokanul Ramazan Murtazaliev – un apropiat al lui Ion Druţă “Vanea Pisateli”. Fraţii Druţă au fost arestaţi la Iaşi.

Întâlnirea de la Poliţie

Într-o investigaţie documentată de RISE Project în R. Moldova, în 2011, lt.col. Alexandru Jizdan, şeful de atunci al Secţiei Servicii Operative din ministerul moldovean de interne, confirma: “Eu cunosc cine-i acest Ion Druţă – Pisatel’. El trăieşte în Iaşi acum. Ăştia, Druţă şi Gîrleanu, au legături cu traficul de ţigări în România.” Cât despre gruparea criminală de care aparţine tandemul interlop, Jizdan a comentat scurt: “Da, Guşan “Patron” luase clubul Bamboo din Constanţa, parcă. Nu avem noi treabă”. Pe 5 aprilie 2012, la trei săptămâni după împuşcarea bancherului Gorbunţov, lt.col. Alexandru Jizdan a fost vizitat protocolar de Renat Usatîi la sediul Secţiei Servicii Operative din Chişinău. Reporterii RISE Project au surprins momentul. Ulterior, Alexandru Jizdan a fost demis din funcţie.

Actualmente, Vitalie Proca se află în arestul miliţiei de la Moscova. România a solicitat deja extrădarea lui Proca în legătură cu asasinatele şi tentativele de asasinat la comandă de la Bucureşti. De asemenea, şi poliţia londoneză lucrează pentru extrădărea lui Proca în legătură cu tentativa de omor de la Londra.

Mihai Munteanu, Ion Preaşcă, Cristi Ciupercă, Luke Harding