Detalii despre „noul” dosar al ex-premierului Filat: Învinuirile Procuraturii vs argumentele avocatului

La trei ani şi trei luni după ce a fost reţinut pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, în urma unui autodenunţ depus de Ilan Şor, fostul premier Vladimir Filat urmează să fie judecat într-un alt dosar penal în care este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Deşi acest dosar a fost trimis în judecată la mijloc de ianuarie 2019 şi la peste un an după ce sentinţa în celălalt dosar pe numele său a devenit definitivă şi irevocabilă, datele din această cauză penală arată că ea a fost iniţiată de procurori încă în august 2015, cu două luni înainte de autodenunţul lui Şor.

În comunicatul de presă remis de Procuratura Anticorupţie (PA) se spune că Vladimir Filat este învinuit de săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Conform materialelor cauzei, în perioada anului 2013, Filat, „urmărind scopul deghizării originii ilicite şi transferului mijloacelor financiare în proporţii deosebit de mari, provenite din infracţiuni de corupţie, a fost organizatorul şi autorul infracţiunii de spălare de bani, utilizând un intermediar cu care se afla în relaţii de afinitate, pentru realizarea transferurilor”, se precizează în comunicatul PA.

Procuratura: Banii achitaţi proveneau de la BEM

„La 1 iulie 2013, învinuitul a încheiat un contract de asistenţă în campania electorală pentru un partid politic (PLDM, n.r.) la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanţă din Washington, SUA (Greenberg Quinlan Rosner Research, n.r.). Pentru serviciile contractate, învinuitul a achitat către compania nerezidentă, suma de 12,84 miliioane de lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediari, în care erau depozitate mijloace financiare obţinute prin infracţiuni de corupţie din Banca de Economii (BEM)”, afirmă procurorii.

„Conform probatoriului, inclusiv al rezultatelor cererii de comisie rogatorie efectuate către autorităţile din SUA, care au confirmat serviciile de consultanţă prestate de compania din Washington către partidul politic din R. Moldova, s-a stabilit că mijloacele băneşti menţionate, originea cărora se dorea camuflată, au fost primite de către învinuit urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi corupere pasivă, pentru care învinuitul este condamnat şi îşi ispăşeşte pedeapsa în penitenciar”, susţin acuzatorii de stat.

Dosarul penal pe numele lui Vladimir Filat a fost trimis în judecată la început de ianuarie 2019, iar conform informaţiilor furnizate de către Victor Munteanu, apărătorul fostului prim-ministru, acesta a fost repartizat judecătoarei Valentina Garabagiu, magistrată numită în funcţie în 2007. În perioada 2013-2016, Garabagiu s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Prima ședință de judecată a fost programată pentru data de 31 ianuarie 2019.

Dosarul trimis recent în judecată, deschis înainte de autodenunţul lui Şor

Dosarul penal pe numele lui Filat, deşi a fost trimis în judecată în ianuarie 2019, a fost deschis, conform informaţiilor din ordonanţa de începere urmăririi penale, încă la data de 26 august 2015, cu aproape două luni înainte ca Ilan Şor, fost preşedinte al BEM să depună un autodenunţ pe numele lui Filat, fapt care a dus la arestarea fostului premier, iar ulterior, la condamnarea sa la 9 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă. Deşi în comunicatul de presă prin care au anunţat că dosarul a fost trimis în judecată se menţionează că Filat ar fi plătit pentru serviciile oferite partidului pe care-l conducea cu bani proveniţi de la BEM, în ordonanţa din august 2015, procurorii susţineau că mijloacele financiare veneau de la Banca Socială.

Dosarul a fost deschis pe fapt, dar învinuirea i-a fost adusă abia pe 31 iunie 2018. Pe acest dosar, majoritatea acţiunilor procesuale, inclusiv comisiile rogatorii, s-au derulat şi au fost finalizate încă în 2016. De atunci, acest dosar a fost ţinut şi trimis în instanţa de judecată abia acum. Presupunerea noastră e că dosarul are legătură cu precampania electorală. În 2018, documentele care deja erau la dosar, au fost încă o dată ridicate”, spune Victor Munteanu, avocatul fostului premier.

„În acea ordonanţă din august 2015, contrar la ce a fost expus în comunicatul Procuraturii, banii se spunea că proveneau de la Banca Socială. Menţionarea provenienţei banilor din BEM este o inducere în eroare, deoarece banii care au plecat din BEM au ajuns la companii care nu au legătură cu cele vizate în acest dosar penal”, susţine avocatul lui Vladimir Filat.

Filat este sau nu beneficiarul firmei „Rodos Overseas” LTD

În „noul” dosar se face referire la legăturile fostului premier cu o companie din Belize, „Rodos Overseas” LTD, din conturile căreia ar fi fost achitaţi bani din numele lui Filat. Fostul premier a negat însă faptul că ar fi beneficiarul acestui off-shore. Acesta s-a adresat în instanţa de judecată şi a cerut să-i fie oferite informaţii cu privire la rulajul bancar al contului curent al societăţii „Rodos Overseas” LTD deţinut la Banca Socială. În septembrie 2018, Judecătoria Chişinău i-a respins însă solicitarea.

„Acest dosar este acum pe rol la Curtea de Apel Chişinău. Aşteptăm să vedem ce va fi mai departe. În primul dosar, fără nicio probă, dlui Filat i-a fost imputat că ar fi beneficiarul acestei companii. Mai mult decât atât, nu a fost prezentată nicio dovadă la ce s-a întâmplat cu banii de pe acele conturi. Respectiv, doar declarativ, de către procurori, lui i-a fost atribuită această companie. Dlui neagă vehement că are vreo atribuţie cu această companie. După sentinţă, dl Filat s-a adresat în instanţă ca să-i fie prezentate rulajele firmei. Ba mai mult, am trimis o scrisoare în Belize, unde e înregistrată această companie şi nu am primit niciun răspuns. Surprinzător, legăturile cu această companie i se impută şi în cel de-al doilea dosar”, susţine Victor Munteanu.

Avocat: „Partidul a achitat aceşti bani prin transfer”

„În comunicatul de presă sunt informaţii prin care se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice precum că învinuitul ar fi semnat un contract în interesele partidului. Nu este adevărat. Contractul a fost semnat de secretarul general al partidului (Victor Roşca, n.r.), nu de dl Filat”, zice Munteanu. „Nimeni nu neagă faptul că a existat un contract între partidul condus atunci de Vlad Filat şi compania de consultanţă din SUA „Greenberg Quinlan Rosner Research”, care a prestat servicii de consultanţă partidului. În acest sens, partidul, transparent şi oficial, a transferat companiei suma prevăzută în contract. La final, părţile au semnat un act prin care se confirma că nici una nu avea pretenţii. Partidul a achitat banii prin transfer”, susţine avocatul lui Filat.

Acesta precizează că, în cadrul comisiilor rogatorii care au implicat SUA şi România, nu au fost puse întrebări despre provenienţa banilor. „În materialele cauzei au fost anexate nişte transferuri către acea companie americană de la nişte companii din România, cu referinţă la cu totul alt contract, care nu există în materialele cauzei. În chitanţă se face referire la un contract din 1 aprilie, nu la cel din 1 iulie, semnat cu PLDM”, zice Munteanu, care susţine că, în cadrul procesului, care speră să fie unul public, va ridica „inclusiv întrebarea de jurisdicţie, pentru că se pretinde că o companie dintr-o jurisdicţie străină a semnat un contract cu o altă companie dintr-o altă jurisdicţie străină, din SUA. Apare întrebarea: Cu ce ocazie Procuratura din Moldova investighează chestiuni ce nu ţin de jurisdicţia R. Moldova. În acele jurisdicţii nu există dosare penale pe aceste fapte”. Avocatul mai menţionează că clientului său nu-i este clară învinuirea ce i se aduce.