Pe urmele lui Gherman Gorbunţov

Fostul preşedinte şi acţionar majoritar al băncii falimentare Universalbank din R. Moldova, în perioada 2008-2011, dar şi fost proprietar al mai multor bănci din Federaţia Rusă, implicate în scheme de spălare de bani şi evaziuni fiscale, Gherman Gorbunţov a fost supranumit de presa din Rusia „bancherul negru”, pentru legăturile sale cu structurile mafiote. Gorbunţov, deținător al cetățeniei R. Moldova, a fost cercetat şi în R. Moldova în cadrul mai multor dosare penale, printre care de şantaj, tentativă de obstrucţionare a justiţiei, furt şi complicitate în cazul unei tentative de omor. În martie 2012, a fost victima unei tentative eşuate de asasinat, la Londra. Autorul crimei este interlopul Vitalie Proca, originar din R. Moldova, care şi-a recunoscut vina, iar în prezent îşi ispăşeşte pedeapsa în România, unde a fost condamnat la 21 de ani şi 8 luni de închisoare, fiind acuzat de tentativă de omor asupra unui tânăr din Bucureşti, pe care l-a confundat cu un interlop.

Gherman Gorbunţov a ajuns în atenţia opiniei publice din R. Moldova în 2011, după ce a fost deposedat de pachetul majoritar de acţiuni pe care-l deţinea la Universalbank, fapt calificat de Vlad Filat, premierul de atunci, drept atac raider. În septembrie 2011, Valeriu Andronic, avocatul lui Gorbunţov, povestea pentru ZdG cum a avut loc operaţiunea prin care clientul său a pierdut controlul asupra Universalbank, cu implicarea judecătorilor din R. Moldova. Cele 78% din acţiunile bancherului rus au fost vândute şi revândute, iar în final, au ajuns la compania „Mep Group”, înregistrată în insulele Seychelles şi reprezentată în R. Moldova de Renato Usatîi. Ultimul, a şi organizat atunci o conferinţă de presă, în care preciza că tranzacţiile cu acele acţiuni ale Universalbank au fost legale şi că, de fapt, Gorbunţov ar fi un escroc. Era una dintre primele apariţii publice ale lui Renato Usatîi în R. Moldova.

Gorbunţov- cercetat penal în R. Moldova

În 2012, autorităţile R. Moldova îl anunţau pe Gorbunţov în urmărire internaţională, acesta fiind cercetat penal de Procuratura Anticorupţie. Procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie de atunci, Viorel Radeţchi, declara că investigaţiile bat pasul pe loc, întrucât Gorbunţov nu se prezintă la organul de urmărire penală. Pe 21 martie 2014, Unitatea de extrădare a Serviciului Metropolitan de Poliţie l-a arestat pe Gherman Gorbunţov, în baza a trei mandate, după ce acesta s-a predat de bună voie la secţia de poliţie. Deşi autorităţile R. Moldova au cerut extrădarea acestuia, autorităţile de la Londra au respins cererea, pe motiv că R. Moldova nu a oferit garanţii împotriva torturii şi a relelor tratamente la care ar fi putut fi supus Gorbunţov. Gherman Gorbunţov era dat în căutare în R. Moldova pentru o serie de infracţiuni comise în anii 2010- 2011, legate de activitatea sa în funcţia de preşedinte al Universalbank, inclusiv: şantaj, tentativă de obstrucţionare a justiţiei, furt şi complicitate în cazul unei crime. Fostul bancher a fost eliberat pe cauţiune, după câteva zile de la arest.

Dosarele intentate în privința lui Gorbunțov din cadrul PCCOCS au fost clasate

Urmărirea penală în privința lui Renato Usatîi pe două cauze penale, în primul rând pe cauza penală de escrocherie, adică preluarea acțiunilor Universalbank, care îi aparțineau lui Gherman Gorbunțov (82% acțiuni ordinare nominative) și cauza penală pe faptul tentativei de omor, au fost pornite inițial, datorită unor investigații pe care le efectua Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) având în procedură două cauze penale în privința lui Gherman Gorbunțov.

„Investigând un fapt de pregătire a omorului în privința lui Renato Usatîi, precum că ar fi fost comandată de Gherman Gorbunțov, martorii care au fost audiați de către noi au spus viceversa, precum că în realitate, Renato Usatîi este acel care le dădea indicații, inclusiv și pazei de corp a lui Gherman Gorbunțov să le transmită mai multă informație despre modul de deplasare a acestuia, locațiile pe care acesta le vizitează ma des, persoane cu care se întâlnește etc.

Totodată și martorii din paza de corp a lui Renato Usatîi ne-au povestit despre indicațiile date de Renato Usatîi pentru a stabili itinerarul, locațiile lui Gorbunțov. Deci am stabilit viceversa decât cauza penală care a fost pornită”, a declarat pentru ZdG Vitalie Busuioc, adjunctul șefului PCCOCS.

Din aceste considerente, în 2016, PCCOCS s-a autosesizat, a solicitat procurorului general anularea ordonanței dispuse de Procuratura Anticorupție pe faptul escrocheriei, adică preluării băncii Universalbank și a pornit urmărirea penală după o lună de zile, pe cauza Universalbank și pe faptul organizării tentativei de omor, deja în privința lui Gherman Gorbunțov.  Procurorii PCCOCS au fost în Marea Britanie, l-au audiat pe Gorbunțov la data de 11 octombrie 2016, revenind în R. Moldova cu toate probele acumulate. „Stabilind că o parte din acțiunile organizării tentativei de omor s-au comis pe teritoriul R. Moldovei, noi am pornit urmărirea penală pe organizarea tentativei de omor, aici, pe teritoriul R. Moldova. În Marea Britanie există o cauză penală pe tentativa de omor consumată, nu și organizarea tentativei de omor”, susține Vitalie Busuioc.

În cazul lui Gherman Gorbunțov, Busuioc susține că PCCOCS s-a autosesizat pe baza mai multor acțiuni de urmărire penală desfășurate, nu pe baza interviului lui Gherman Gorbunțov, așa cum susțin avocații lui Renato Usatîi.

„Avem și procesul verbal de audiere a lui Gherman Gorbunțov și alte probe care permit și necesită declanșarea unei urmăriri penale. În cazul lui Vitalie Proca, în octombrie 2016, am formulat o comisie rogatorie pe acest caz și am mers în România pentru a-l audia pe Vitalie Proca în calitate de  bănuit, inițial, iar ulterior, peste trei luni, în calitate de bănuit. Din păcate oficialitățile Federației Ruse, care l-au extrădat pe Proca în România au condiționat că atunci când în privința lui va fi efectuată o urmărire penală, acțiunile urmează a fi efectuate cu acordul părții F. Ruse. Autoritățile române i-au interpelat pe ei pentru a primi acordul, însă mai bine de un an de zile nu avem posibilitatea să-l audiem pe Proca”, susține adjunctul șefulu PCCOCS.

Potrivit acestuia, PCCOCS a expediat o comisie rogatorie în Marea Britanie care a prezentat câteva probe acumulate  în R. Moldova, care se referă la asasinatul nemijlocit comis pe teritoriul lor și le-au propus lor să vină în R. Moldova să le audieze pe persoanele pe care le-a audiat PCCOCS, inclusiv cu toate mijloacele tehnice disponibile.

Este sau nu Gorbunţov cetăţean al R. Moldova?

Vitalie Busuioc a confirmat că Gherman Gorbunțov deține cetățenia R. Moldova, iar acest fapt a stat la baza începerii urmării penale. Anterior, Renato Usatîi l-a acuzat public pe fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, că i-ar fi acordat lui Gorbunţov, în 2008, cetăţenia R. Moldova prin decret prezidenţial, contra unei sume de 1,5 milioane USD. În 2016, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, declara într-o postare pe o reţea de socializare că liderul comuniştilor i-ar fi acordat cetăţenia Moldovei bancherului rus Gherman Gorbunţov, pe timpul când acesta deţinea funcţia de şef de stat, contra sumei de 1 milion USD.

Scurtă biografie

Gherman Gorbunţov s-a născut pe 12 aprilie 1966, la Moscova. Ziarul rus „Kommersant”, într-un material publicat în martie 2012 despre trecutul lui Gorbunţov, scria că, în 1980, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru jaf. La începutul anilor ‘90, Gorbunţov a intrat în sfera businessului, reuşind să devină în decursul a aproape 15 ani cofondator al peste 40 de companii din diverse domenii: financiar, construcţii, activităţi de securitate, imobiliare şi altele. În ‘94, acesta îl cunoaşte pe bancherul rus Alexei Frenkel (condamnat în  2008 la 19 ani de închisoare pentru organizarea omorului primului vicepreşedinte al Băncii Centrale din F. Rusă, Andrei Kozlov), de la care a procurat mai multe active.

Până în 2005, Gorbunţov era acţionar şi membru al consiliului de administraţie în cadrul Interus-bank din Moscova (în 2005, aceasta a fost lipsită de licenţă), iar pe la mijlocul anilor 2000 a devenit proprietar al unei companii de construcţii, al palatului sporturilor „Sokolniki” din Moscova şi deţinător al 41% în „Incredbank”, unde a ocupat funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. În 2008, devine acţionar majoritar în cadrul Universalbank din R. Moldova.

În 2010, împreună cu partenerul său de afaceri Petr Ciuvilniy (fost director al clubului de hochei „Spartak” şi vicepreşedinte Incredbank), figurau ca părţi vătămate în dosarul privind estorcarea a 1,5 milioane de euro de către doi funcţionari ai Departamentului pentru combaterea crimei organizate şi terorismului din cadrul Ministerului de Interne al F. Ruse, condamnaţi ulterior la 6 şi 5 ani şi jumătate de închisoare.

În acelaşi an, Gorbunţov părăseşte F. Rusă şi se refugiază la Londra, după o tentativă de asasinat împotriva unui alt partener de afaceri de la Moscova, Alexander Antonov. El a negat în permanenţă orice implicare în această crimă, afirmând că el însuşi a fost victima unei tentative de asasinat, pentru că se pregătea să facă dezvăluiri procurorilor din Rusia în acest caz.

Tentativa de asasinat de la Londra

În martie 2012, în momentul în care bancherul se apropia de casa unde locuia în ultimii ani, la Londra, a fost împuşcat de un bărbat, suferind mai multe răni, inclusiv la nivelul stomacului. Victima a supravieţuit. De comiterea tentativei de asasinat este bănuit cetăţeanul R. Moldova, Vitalie Proca. Ulterior, acesta a şi fost condamnat definitiv în România, într-un alt dosar, la 21 de ani şi 8 luni de detenţie pentru că ar fi încercat să asasineze un bucureştean, pe care l-ar fi confundat cu un interlop. În noiembrie 2014, omul de afaceri Gherman Gorbunţov apare într-un reportaj realizat de jurnaliştii români de la Antena1 şi povesteşte prin ce a trecut atunci când a fost împuşcat de Vitalie Proca în capitala Marii Britanii. Mai mult, miliardarul dă şi numele celui pe care îl bănuieşte că ar fi comandat asasinarea sa – Renato Usatîi.

Primele declaraţii publice ale killerului Proca după 5 ani de la atentat

Pe 2 noiembrie, curent, într-un interviu pentru Jurnal TV, Vitalie Proca declară că cel care l-a angajat pentru a-l ucide pe Gorbunţov ar fi fost liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. „Mi s-a propus să spun că Renato a dat indicaţii să-l omor pe Gherman Gorbunţov. Comanditarul este Vlad Plahotniuc. Eu îl văd un criminal în serie. El se crede un fel de Dumnezeu în zilele noastre.

Dar el trebuie să înţeleagă că nu toată lumea crede în Dumnezeu. El m-a prins pe mine prin intermediul lui Vanea Pisatel într-un moment în care eu eram mai prost cu banii. Plahotniuc e un om foarte deştept şi pentru asta are stima mea, dar pe cât e de deştept, pe atât e de pervers”, a declarat Proca, pentru Jurnal TV.

Reacţia Procuraturii la declaraţiile lui Proca

Interviul cu Proca, anunţat de Jurnal TV din timp, a fost precedat, cu câteva zile mai devreme, de o  conferinţă de presă organizată de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PC COCS). Atunci, procurorii au descris schema organizării tentativei de omor a omului de afaceri Gherman Gorbunţov. Organele de forţă afirmau că cel care a comandat omorul a fost, de fapt, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, iar asasinul Proca ar fi trebuit să numească un alt comanditar – pe Vlad Plahotniuc – contra unei sume de 600.000 de euro.

Procuratura Generală a venit cu o reacţie la declaraţiile oferite de Proca în presă: „Aşa precum am informat în repetate rânduri, există de mai multe luni o investigaţie, inclusiv care vizează încercările de a obţine declaraţii false din partea deţinutului Proca, condamnat în România, în care sunt anchetate mai multe persoane depistate că ar fi intermediat o înţelegere în acest sents între deţinut şi un alt figurant al dosarului tentativei de omor asupra lui Gherman Gorbunţov, înţelegere pentru care s-ar fi dat o parte din suma convenită iniţial. În cauza respectivă au fost colectate mai multe probe, inclusiv înregistrări audio şi alte elemente care indică asupra faptului că se punea la cale acţiunea menţionată. Procuratura analizează toate informaţiile, inclusiv cele apărute în spaţiul public, şi va informa despre evoluţia anchetei, de fiecare dată când vor apărea elemente noi, aşa precum a făcut-o şi anterior”.