Justiție în era post Kroll. Studiu de caz: Vlad Plahotniuc și Ilan Șor

Organele de drept au aplicat sechestru pe bunurile companiei „Finpar Invest”, controlată de Vladimir Plahotniuc la un an și jumătate după ce au intrat în posesia documentelor din raportul Kroll 2, acolo unde apărea, în premieră, informația că firme afiliate politicianului sunt printre beneficiarii fraudei bancare. În această perioadă, Plahotniuc a înstrăinat o parte dintre cele mai luxoase proprietăți deținute de companiile sale pe teritoriul R. Moldova și a lichidat o altă companie care figurează în anexele din Kroll 2. Și în cazul lui Ilan Șor, organele de drept au aplicat sechestru pe companiile afiliate fostului primar de Orhei, după ce acesta a reușit să le înstrăineze.

20 decembrie 2017. Banca Națională a Moldovei (BNM) primește de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson cel de-al doilea raport care viza investigarea fraudei bancare de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Tot atunci, instituția primește o „scrisoare de însoțire” prin care este informată că, în ianuarie 2018, va pune la dispoziția procurorilor un set confidențial de documente privind frauda bancară. Companiile afirmă că datele vor fi puse doar la dispoziția anchetatorilor pentru că publicarea lor sau „o circulație mai largă” ar prejudicia procesul de recuperare a fondurilor fraudate. A doua zi, BNM publică o sinteză a raportului cunoscut sub denumirea Kroll 2.

22 martie 2018. Procuratura Anticorupție (PA) ridică de la BNM toate documentele aferente raportului Kroll 2, iar Viorel Morari, procurorul-șef de atunci al PA semnează o scrisoare de confidențialitate prin care își asumă nedivulgarea datelor și informațiilor conținute în document. Din momentul în care au primit actele, procurorii nu au anunțat însă acțiuni publice care să vizeze frauda bancară. Raportul Kroll 2 NU este făcut public.

Plahotniuc lichidează „Prime Management”

6 aprilie 2018. Peste aproximativ 2 săptămâni demarează procedura de lichidare a Companiei „Prime Management”, la care 90% din capitalul social aparținea lui Vladimir Plahotniuc, iar 10% finului său de cununie, Andrian Candu, pe atunci președinte al Parlamentului. Compania gestiona afacerile familiei Plahotniuc și avea, în momentul în care a fost inițiată procedura de radiere, un capital social de 46,5 milioane de lei.

13 iunie 2018. PA publică „strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank”. În document nu apare numele companiilor lui Plahotniuc, ci doar numele lui Filat, Șor, Rusu, Platon sau Lucinschi ca fiind principalii beneficiari ai fraudei bancare.

„Finpar Invest” vinde active de milioane de euro

4 iulie 2018. La câteva luni după ce raportul Kroll 2 și documentele aferente fraudei bancare ajung în posesia PA, Compania „Finpar Invest”, una dintre cele mai vechi firme afiliate familiei lui Vladimir Plahotniuc, înstrăinează sediul „Global Business Center”, amplasat pe bd. Cantemir, una dintre cele mai luxoase clădiri din imperiul imobiliar al familiei Plahotniuc. Clădirea multietajată ajunge în proprietatea firmei „Concept Real Imobil”, fondată cu doar o zi mai devreme, fiind astăzi în portofoliul unei companii off-shore din Gibraltar. Este administrată de o cetățeană a Rusiei, Iulia Rogozhina.

Deja în aprilie 2019, în urma unui contrat de ipotecă la „Victoria Leasing”, companie deținută de familia deputatului democrat Vladimir Andronachi, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc, imobilul este gajat în contul sumei de 100 de milioane de lei. Peste alte două luni, la 7 iunie 2019, în urma unui „acord de cedare a rangului de prioritate a ipotecii”, imobilul este gajat la Moldindconbank pentru 90 de milioane de lei.

În aceeași zi, „Finpar Invest” mai cedează firmei „Real Concept Imobil” o vilă din centrul Chișinăului, dar și un teren de peste 10 ha situat pe str. Tudor Vladimirescu. După ce loturile sunt divizate (1 și 2), în noiembrie 2018, ambele ajung în proprietatea Companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, una dintre cele mai active de pe piața imobiliară în ultimii ani. ZdG a scris anterior că „Exfactor-Grup” este compania care ridică un hotel cu 12 niveluri în curtea fostului conac urban „Râşcanu-Derojinschi” din centrul Chişinăului. Firma condusă de Vladimir Tonu a efectuat şi lucrările de construcţie şi modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, controlat de Ilan Şor prin intermediul companiei „Avia Invest”. „Exfactor-Grup” a fost cea care a construit parcarea multietajată, dar şi cea de-a doua pistă a aeroportului. În mai 2018, Exfactor-Grup” a intrat şi în posesia unui teren de 23 de ari din preajma Ambasadei SUA la Chişinău, oferit anterior gratuit de către Primăria Chişinău Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv.

În septembrie 2018, firma lui Vladimir Tonu a înregistrat la Agenția Servicii Publice dreptul de posesie asupra Hotelului „Cosmos”, construit în perioada sovietică. Impunătoarea clădire, de peste 18 mii de m.p., care anterior a aparţinut Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a fost cumpărată de „Exfactor-Grup” de la „Infoton-Com”, una dintre companiile controlate în trecut de același Ilan Şor.

Anterior, în iunie 2017, „Finpar Invest” a cedat clădirea fostei cafenele Guguță, dar și sediul Companiei sale de pază, „Argus-S”, iar cu un an mai devreme, a vândut clădirea în care era amplasat Hotelul „Codru” din capitală către Moldova-AgroindBank.

24 octombrie 2018. Compania „Prime Management” este radiată. Între timp, Plahotniuc își deschide companii în Emiratele Arabe Unite și insulele Samoa, pe care le indică, în premieră, în declarațiile de avere și interese pentru 2018.

Șor înstrăinează „Dufremol” și firma care gestionează afacerile duty free

9 aprilie 2019. „Dufremol” SRL, companie care face parte din holdingul deputatului Ilan Șor își schimbă proprietarii. Ilona Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor este înlocuită cu un cetățean bulgar necunoscut în mediul de afaceri din Bulgaria, Todorov Marko Stefanov. Angajații „Dufremol”, firmă vizată în ambele rapoarte Kroll, au fost cei mai importanți donatori pentru Partidul „Șor” în cele mai recente campanii electorale.

25 aprilie 2019. Vladimir Plahotniuc finalizează reorganizarea companiilor sale cu afaceri în mass-media. Firma „General Media Group Corp” preia, prin absorbție, firma „Radio Media Group Corp”, cea care deținea posturile de radio Publika FM și Muz FM.

8 iunie 2019. În Parlamentul R. Moldova se anunță formarea unei majorități parlamentare între Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor din R. Moldova. Partidul Democrat, condus de Plahotniuc, pentru prima dată după anul 2009 nu se mai regăsește la guvernare. Peste două zile, Parlamentul crează o comisie care să investigheze frauda bancară. Alexandru Slusari, președintele Comisiei, anunță că deputații vor cere acces la raportul Kroll 2.

11 iunie 2019. Consiliul Suprem de Securitate cere Băncii Naționale și Procuraturii Generale să publice raportul Kroll 2. După o perioadă de incertitudine politică, PDM anunță că cedează guvernarea, iar la 15 iunie 2019, Curtea Constituțională revizuiește propriile hotărâri adoptate anterior. Astfel, Guvernul Maiei Sandu, dar și toate deciziile adoptate de Parlament intră în legalitate. În aceeași perioadă, Comisia parlamentară, condusă de Alexandru Slusari, îi scrie companiei Kroll, cu solicitarea de a-i prezenta raportul și toate documentele aferente acestuia privind frauda bancară.

În aceeași perioadă, Ilan Șor înstrăinează o altă Companie, „DFM” SRL. Aceasta se prezintă ca fiind „cel mai mare operator duty free din Moldova. Magazinele companiei sunt amplasate la granițele Moldovei cu România și Ucraina, dar și în Aeroportul Internațional Chișinău. Până în iunie, compania era în proprietatea Ilonei Șor, mama vitregă a lui Ilan Șor. În urma tranzacției, firma care avea capitalul social de 11 milioane de lei, a fost cedată de familia Șor cetățeanului R. Moldova Alexadru Vâlcu (30%), ucraineanului Viktor Iakovlev (30%) și cetățeanului german Andriy Minayev (40%).

Plahotniuc pleacă din țară și vinde apartamentele din strada Bulgară

21 iunie 2019. Vladimir Plahotniuc vinde două spații locative cu o suprafață de 368 m.p. (1 și 2) finului său de cununie și colegului de partid, Andrian Candu, ambele amplasate pe strada Bulgară. Candu cumpără de la Plahotniuc și două spații nelocative în același bloc. Astfel, în urma acestor tranzacții, Vladimir Plahotniuc nu mai are înregistrat pe numele său niciun bun imobil pe teritoriul R. Moldova. Oxana Childescu, partenera sa de viață, deține 1500 de metri patrați în blocul din strada Bulgară, după ce, în anii 2017-2018, comasează mai multe spații locative din acel bloc. Părinții și alți membri ai familiei Plahotniuc continuă să fie proprietari de apartamente pe strada Bulgară.

24 iunie 2019. Vladimir Plahotniuc, care plecase din țară imediat după ce PDM cedase guvernarea, anunță că își depune demisia din funcția de președinte al partidului.

Sunt aplicate sechestre pe bunuri afiliate lui Șor și Plahotniuc

26 iunie 2019. Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) aplică sechestru pe conturile Companiei „Finpar Invest”, afiliată lui Plahotniuc, dar și pe alte câteva proprietăți ale companiei, care nu erau încă înstrăinate: Hotelul „Nobil” din centrul capitalei și clădirile din str. Ghioceilor care găzduiesc televiziunile holdingului media care aparține lui Vladimir Plahotniuc: Prime, Canal 2, Canal 3 sau Publika TV. A doua zi, sechestru pe aceleași bunuri este aplicat și de către Centrul Național Anticorupție, care obține un mandat judecătoresc în acest sens.

Tot pe 26 iunie, Procuratura Anticorupție anunță despre aplicarea sechestrului și pe bunuri afiliate lui Ilan Șor, deși, același anunț a fost făcut și acum patru ani, când Șor era reținut pentru prima dată în dosarul fraudei bancare. Conform informațiilor verificate de ZdG, sub sechestru au fost puse cele două apartamente, de 158, respectiv, 239 m.p., deținute de Ilan Șor pe str. Florica Niță din Chișinău. Acestea „scăpaseră” din vizorul organelor de drept în cadrul primei tentative de a pune sechestru pe averea lui Șor.

Totodată, cu o zi mai devreme, la 25 iunie, a fost aplicat sechestru pe bunurile companiei „DFM” SRL, gestionată de familia Șor, cea care administrează afacerile cu magazine „duty-free” de la punctele de trecere a frontierei, chiar dacă, cu câteva zile mai devreme, aceasta, inclusiv magazinele, își schimbaseră proprietarii.

Tot pe 26 iunie 2019, chiar în ziua în care era efectuată aplicarea sechestrelor, casa de peste 600 m.p. din str. Lacului, în care locuia Ilan Șor, își schimbă proprietarul. Imobilul trece din proprietatea lui Ion Cojocaru, care activa în cadrul companiilor lui Șor, pe numele unui alt apropiat al fostului primar de Orhei, Serghei Trohin. Acesta are 30 de ani și face parte din cercul de apropiați ai lui Șor. Anterior, a fost pus sechestru și pe casa lui Șor din str. Timiș.

4 iulie 2019. Raportul Kroll 2 este publicat. În document nu se regăsesc însă beneficiarii fraudei bancare, iar numele mai multor companii sunt blurate.

12 iulie 2019. Politicianul Renato Usatîi publică mai multe documente din raportul Kroll 2. Aceste documente se aflau în posesia organelor de drept de la Chișinău încă din martie 2018, dar era negată existența lor. În documentele „dosite” de organele de drept apare, în premieră, numele lui Vladimir Plahotniuc și ale unor companii afiliate acestuia: „Finpar Invest” sau „Prime Management”, ca fiind printre beneficiarii fraudei bancare. Compania „Prime Management” este însă lichidată, în timp ce „Finpar Invest” înstrăinase anterior mai multe bunuri importante pe care le deținea, fără ca organele de drept să intervină.

16 iulie 2019. Este aplicat sechestru și pe imobilul din strada Lacului în care locuia Ilan Șor și care fusese înstrăinat la data de 26 iunie 2019 către Serghei Trohin.

Ștefan Gligor, jurist, director de programe la CPR Moldova:

„De ce au fost puse atât de târziu sechestrele? Răspunsul este simplu. Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție sunt instituțiile complice în acoperirea pe partea ce ține de urmărirea penală a grupului criminal organizat care a planificat și executat jaful din rezervele BNM. Nu era numaidecât să aștepți raportul Kroll pentru a pune sechestre, dar chiar și așa, a trecut un an și câteva luni de când ei știau de aceste anexe la raportul Kroll și puteau să acționeze. Eu cred că ei au încercat, în primul rând, să ascundă faptul existenței acestor anexe la raportul Kroll, în care sunt detaliate traseele și persoanele beneficiare. Când au înțeles că ar putea să fie o mare problemă, ei au aplicat de ochii lumii sechestru pe aceste bunuri, cumva, ca să mulțumească opinia publică și să justifice că uite, ei ceva fac. Ei doar trebuie să-și justifice existența, nu? Este creată impresia că organele de drept au acordat suficient timp lui Plahotniuc și Șor, pentru ca aceștia să-și curețe activele și după ce ei au reușit, s-a pus sechestru”. 

ZdG a solicitat oficial ca Procuratura Anticorupție să ne explice de ce sechestrele pe bunurile companiilor afiliate lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au fost aplicate abia la sfârșitul lunii iunie 2019, după schimbarea guvernării, după ce Șor și Plahotniuc au plecat din țară și după ce aceștia au reușit să înstrăineze o parte din cele mai importante proprietăți pe care le dețineau.

Vedeți, mai jos, răspunsul Procuraturii Anticorupție