CV-urile, promisiunile şi averea noilor membri ai CSP
Cinci procurori care nu au apărut decât episodic în atenţia opiniei publice au fost instalaţi în fotolii de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Aproape toţi vin în Consiliu cu averi modeste, în raport cu cele ale altor colegi din sistem, dar cu promisiuni măreţe despre o procuratură independentă, constituită din procurori integri.
În total, în concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de membru al CSP s-au înscris 8 candidaţi. Trei dintre aceştia, Eduard Varzar, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Ina Fencovschi, adjuncta procurorului-şef al Procuraturii Briceni, şi Sergiu Creţu – procuror-şef interimar al Procuraturii raionului Râşcani, nu au acumulat numărul necesar de voturi. În premieră, noii membri ai CSP vor fi detaşaţi pe perioada exercitării mandatului din funcţiile pe care le ocupă în acest moment, fapt care i-a împiedicat pe procurorii cu funcţii de conducere importante să-şi depună candidaturile.
Procurora cu cele mai multe voturi, maşină şi apartament nou în 2016
Cele mai multe voturi le-a acumulat Inga Furtună, procuroră în cadrul secţiei combarere tortură din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuratirii Generale. Pentru ea şi-au dat votul 473 de procurori dintre cei 573 participanţi la Adunarea Generală a Procurorilor din 17 noiembrie, curent. „Fără a lansa polemici şi discuţii retorice, am dedus că experienţa acumulată în activitatea CSP nu întruneşte indici pe dimensiunea egalităţii gender, or, cu puţin curaj şi asumare de responsabilitate, e posibilă direcţionarea eforturilor spre schimbări în acest aspect”, a menţionat Furtună în documentul în care şi-a expus principalele promisiuni şi obiective pe care le va îndeplini din funcţia de membru al CSP. Aceasta susţine că pledează, printre altele, pentru sporirea şi eficientizarea preocupărilor în direcţia fortificării integrităţii profesionale a procurorilor, acordarea atenţiei deosebite procesului de selecţie, verificare şi numire în funcţie a procurorilor, creşterea nivelului transparenţei instituţionale a CSP, crearea şi lansarea site-ului oficial al CSP, elaborarea Ghidului de bune practici pentru cooperarea procuratură-mass media.
Inga Furtună are o experienţă de 15 ani în funcţia de procuror şi a avut, în 2016, un salariu lunar de aproximativ 13 mii de lei. Anul trecut, Furtună a intrat în posesia unui apartament cu două camere şi o suprafaţă de 87 m.p. în blocurile din str. Melestiu, construite pentru angajaţii procuraturii de către compania de construcţii „Basconslux”. Tot în acele blocuri, Furtună a achiziţionat şi un loc de parcare, achitând pentru ambele 35 de mii de euro. Împreună cu soţul său, noul membru al CSP deţine, tot de anul trecut, în folosinţă, un apartament de 77 m.p., dar şi un teren pentru construcţii cu o suprafaţă de 7 ari, cumpărat în 2005. Anul trecut a fost unul prosper pentru Furtună. Aceasta declară că a obţinut, pe lângă apartamente, şi un Audi A6, fabricat în 2003, cumpărat cu 10 mii de lei.
Procurorul vizat într-o procedură disciplinară la 7 aprilie 2009
Andrei Roşca, procurorul-şef al Procuraturii Rezina, a fost votat de 411 procurori. Până să ajungă şef al acestei procuraturi, Roşca a activat la Procuratura mun. Chişinău, iar în 2010, pe numele său, prin dispoziţia procurorului general, a fost intentată o procedură disciplinară, fiindu-i imputată „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Atunci, Colegiul disciplinar a constatat că Roşca, făcând parte dintr-un grup care exercita urmărirea penală în dosarele deschise în urma evenimentelor din aprilie 2009, „neîntemeiat, a emis ordonanţa de punere sub învinuire a cet. D. Cibotari, solicitând instanţei de judecată aplicarea în privinţa acestuia a arestului preventiv. Până în octombrie 2009, pe dosar, nu au fost efectuate acţiuni de urmărire penală, iar la 16 octombrie 2009, cetăţeanul Cibotari a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că nu a comis nicio infracţiune. Colegiul Disciplinar l-a recunoscut culpabil pe procurorul Andrei Roşca, dar a încheiat procedura disciplinară pe motivul expirării termenului de prescripţie. La scurt timp, Roşca s-a înscris în cursa pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii Rezina. În 2010, acesta a pierdut lupta cu Vladimir Erhan, doar că, la scurt timp, după ce Erhan a fost detaşat la Şoldăneşti, Roşca a fost numit şef interimar. În 2014, acesta a câştigat concursul pentru a deţine această funcţie în următorii cinci ani, fiind singurul candidat înregistrat în cursă. În 2016, Andrei Roşca a avut un salariu lunar de 12 mii de lei. Din 2014, Roşca deţine un apartament cu drept de uzufruct, acordat de Consiliul Raional Rezina, iar din 2005 conduce, prin mandat, un Renault Megane fabricat în acelaşi an.
„Fiind procuror în procuratură, dar şi conducător, am optat pentru independenţa şi imparţialitatea procurorului ca garant al apărării drepturilor cetăţenilor. Pe parcursul activităţii, mereu m-a preocupat rolul şi imaginea procurorului în societate, am fost şi rămân ferm pe poziţia că independenţa procesuală a procurorului nu este un avantaj pentru procurori, dar mai mult, este o asigurare pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fapt ce permite oricărei persoane să aibă încredere în sistemul de drept, în certitudinea dreptului şi securitatea juridică”, a scris Roşca, în programul său electoral. „Apărarea statutului procurorilor şi promovarea imaginii Procuraturii, cariera procurorilor să fie bazată pe principii echitabile, corecte şi pe criterii profesionale obiective, îmbunătăţirea imaginii Procuraturii prin intermediul comunicării şi transcendentalizării, în relaţia cu mass-media şi societatea civilă, precum şi în interiorul mecanismului de aplicare a legii”, sunt printre principalele promisiuni cu care Roşca a ajuns membru al CSP.
Noul membru al CSP care arată din deget jurnaliştilor
Adrian Bordianu, procurorul-şef al Procuraturii Criuleni, a ajuns membru al CSP după ce a obţinut 377 de voturi în cadrul Adunării Generale a Procurorilor. Bordianu deţine funcţia de procuror-şef al Procuraturii Criuleni din 2016, în urma unui concurs organizat de CSP. Anterior, Bordianu a fost procuror la Sângerei. Anul trecut, acesta a avut un salariu lunar de aproximativ 12 mii de lei, iar din 2011, deţine, „cu drept de abitaţie”, un apartament de 43 m.p. „Voi sprijini admiterea şi promovarea în profesia de procuror după principiul meritocraţiei, exclusiv prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii”, a promis Bordianu. „CSP urmează să funcţioneze doar în condiţii de maximă transparenţă şi colaborare cu mass-media, utilizând în aceste scopuri site-urile instituţiei, unde vor fi făcute publice ordinea de zi şi deciziile adoptate, precum şi comunicând activ cu reprezentanţii presei”, zice Bordianu. Totuşi, acesta are şi mai multe obiecţii faţă de activitatea presei.
„Dreptul la libera exprimare, prevăzut în Constituţie, nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei procurorilor şi supunerii lor numai legii. Prin conţinutul lor, articolele de presă pot fi de natură să influenţeze părerea publică cu privire la competenţa profesională a procurorului în cauză şi, în acelaşi timp, să reprezinte o imixtiune în activitatea de instrumentare a dosarului aflat în curs de soluţionare. Criticile vizând hotărârea, făcute cunoscute opiniei publice prin intermediul presei, nu pot fi interpretate altfel decât ca o ingerinţă în activitatea de urmărire penală sau justiţie, prin presiunea exercitată asupra persoanelor de răspundere. La depistarea unor astfel de circumstanţe, în calitate de membru al CSP, voi insista asupra intervenţiilor către organul de presă sau, după caz, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi alte instituţii în scopul asigurării ordinii de drept şi protecţiei procurorilor care îşi exercită atribuţiile în condiţiile legii”, zice Bordianu.
Mitsubishi Pajero Sport cu o valoare de 10 mii de lei
Angela Motuzoc a ajuns membru al CSP cu voturile a 331 de procurori. Recent, Motuzoc a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău. Din 2001 până în 2009, Motuzoc a fost procuroră în cadrul acestei instituţii, iar în 2009-2012 a fost în concediu pentru îngrijirea copilului. În 2016, Motuzoc a avut, lunar, un salariu de 10 mii de lei. Împreună cu soţul, avocat, noul membru al CSP deţine două apartamente, dobândite în anii 1996 şi 2002. Anul trecut, cei doi soţi au intrat în posesia unui Mitsubishi Pajero Sport, fabricat în 2012, maşină care ar avea o valoare de doar 10 mii de lei.
„Consolidarea activităţii CSP ca garant al independenţei, promovarea independenţei şi responsabilităţii procurorului, transparenţei şi integrităţii – criterii absolut necesare în activitatea de asigurare a supremaţiei legii, consolidarea statutului procurorilor şi îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare, evaluare şi promovare a acestora, stabilirea criteriilor bine definite ale integrităţii şi verificarea candidaţilor la funcţia de procuror, inclusiv trasarea clară a principiilor etice şi normelor de conduită, protejarea independenţei şi a bunei reputaţii profesionale a procurorilor, ce va fortifica integritatea, responsabilitatea şi performanţa procurorilor”, sunt câteva dintre promisiunile Angelei Motuzoc, care au ajutat-o să devină membru al CSP.
Casă „cu drept de abitaţie” şi maşină împrumutată
Cu 297 de voturi, cel de-al cincilea membru al CSP votat la Adunarea Generală a Procurorilor este Constantin Şuşu, procuror la Procuratura Sângerei. Şuşu activează în cadrul acestei Procuraturi din 1999. În acest răstimp, a candidat la funcţia de şef al procuraturii Sângerei. În ultimii ani, el a îndeplinit funcţia de adjunct interimar al procurorului raionului. În 2016, acesta a avut un salariu lunar de aproximativ 11 mii de lei. Din 2008, Şuşu deţine, „cu drept de abitaţie”, o casă de locuit cu garaj la Sângerei, acolo unde are şi viză de reşedinţă, dar şi două maşini: un Citroen Jumpy fabricat în 2000 şi cumpărat în 2008 şi un Renault Megane, din 2005, obţinut în 2012 prin „contract de împrumut”.
„Respectarea independenţei procurorilor şi a instituţiei Procuraturii, consolidarea integrităţii în rândul procurorilor, promovarea procedurii de selecţie şi carieră a procurorilor pe principiul meritocraţiei, implicarea mai activă în identificarea noilor forme de instruire iniţială şi continuă a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, asigurarea bunei reputaţii a profesiei de procuror, promovarea specializării procurorilor, identificarea de soluţii cu privire la reoganizarea procuraturilor teritoriale care să asigure consolidarea procuraturilor teritoriale”, au fost principalele promisiuni pe care Şuşu le-a făcut în faţa colegilor procurori.
