Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   100 de martori ai acuzării…

100 de martori ai acuzării în dosarul Pro Imobil

Vladislav Musteață

Dosarul penal în care compania imobiliară „Pro Imobil” și Vladislav Musteață, fondatorul afacerii, au fost învinuiți de evaziune fiscală, a ajuns în judecată. În instanță, procurorii și-au arătat intenția de a audia 100 de martori, fapt ce a provocat îngrijorarea magistratei care examinează dosarul.

Aceasta s-a adresat Curții Constituționale cu o solicitare de a declara „parțial neconstituțional” un articol din Codul de Procedură Penală, care reglementează modalitatea de audiere și transcriere a declarațiilor martorilor. „Prezentul proces judiciar cu 100 de martori pe listă poate dura 4-5 ani.  Astfel, deși pana de gâscă a fost înlocuită cu tastatura, procesul de transcriere a declarațiilor nu a accelerat prea mult și aceasta în era tehnologiilor informaționale și călătoriilor spațiale”, își argumentează judecătoarea sesizarea.

Dosarul penal de evaziune fiscală în care este vizată firma „Pro Imobil Grup”, cea care a gestionat până în 2017 afacerea Pro Imobil, dar și fondatorul ei, Vladislav Musteață, a fost transmis în judecată la începutul anului, prima ședință fiind programată în luna aprilie.

Sediul companiei Pro Imobil din strada Armenească

Următoarea a fost amânată pentru iunie, după ce magistrata Natalia Clevadî a descoperit o problemă mai puțin obișnuită: urma să audieze 100 de martori ai acuzării, iar grefierul urmează să transcrie simultan declarațiile acestora, conform reglementărilor art. 337 din Codul de Procedură Penală (CPP). Magistrata a considerat că un asemenea scenariu ar periclita examinarea cauzei penale în termeni rezonabili și s-a adresat Curții Constituționale (CC), cerând ca acel articol să fie declarat „parțial neconstituțional”.

Citiți și:Luptele au intrat pe piața imobiliară. Cazul Pro Imobil

Judecătoarea: „Grefierii nu trec cursuri de dactilografiere rapidă”

Conform informațiilor din documentul publicat pe site-ul CC, în ședința de judecată preliminară s-a stabilit că inculpatul Vladislav Musteață nu-și recunoaște vina și nu a optat pentru examinarea cauzei în procedură simplificată. Totodată, reprezentantul legal al persoanei juridice inculpate nu s-a prezentat în ședință, iar apărarea a solicitat amânarea ei pentru ca firma SRL „Pro Imobil Grup” să-și desemneze un alt reprezentant. Pe parcursul studierii materialelor, instanța a stabilit însă că în lista probelor acuzării sunt incluși 100 de martori. „Respectiv, consemnarea în scris a declarațiilor celor 100 de martori și altor părți ce vor fi audiate se va efectua conform procedurii prevăzute de art. 337 Cod de Procedură Penală, constituționalitatea căruia se contestă… Prin prezenta sesizare se solicită respectuos Înaltei Curți să efectueze un exercițiu de punere în balanță între dreptul la un proces echitabil al persoanelor fizice și juridice implicate într-un proces penal și necesitatea respectării principiului formalismului”, scrie magistrata Natalia Clevadî în sesizarea către CC.

„Grefierii nu trec cursuri de dactilografiere rapidă, când fiecărui deget îi revin literele sale, astfel, fiecare grefier tapează declarațiile persoanei audiate în ședință cu viteza care îi este firească, care evident nu poate fi comparată cu viteza unei persoane special instruite să tapeze câte 300 de cuvinte per minut sau cu viteza unui aparat modern IT. Astfel, persoana care face declarații la fiecare 2-3 propoziții, se oprește așteptând până grefierul le va tapa, apoi iarăși rostește câteva propoziții, iarăși așteaptă până grefierul le va transcrie, în așa mod procesul de audiere a părților derulând cu viteza melcului. Ca rezultat, procesul de audiere a părților vătămate, martorilor, inculpaților se transformă într-un proces de dictare a declarațiilor, așa cum grefierul nu reușește să transcrie declarațiile dacă persoana vorbește cursiv, fără să se oprească și să aștepte până cele spuse vor fi dactilografiate. Această procedură învechită dăunează mult principiului celerității procesului penal și actului de justiție”, consideră judecătoarea, care precizează că aceste probleme pot fi întâlnite și în alte dosare, iar din această cauză, pot suferi inculpații sau martorii.

Magistrata cere ca declarațiile să poată fi transcrise în termen de 3 zile după ședință

Natalia Clevadî precizează că prevederile articolului contestat au fost aprobate și implementate în perioada când încă nu existau tehnologiile informaționale care sunt astăzi și că nu erau înregistrate audio toate ședințele de judecată. „În prezent, toate ședințele sunt înregistrate audio și ar fi binevenit, în situații urgente și strict la aprecierea instanței de judecată, să poată fi făcute excepții de la procedura de consemnare a declarațiilor prevăzută la art. 337 al CPP, atunci când există riscul expirării termenelor măsurilor preventive, sau expirării termenelor de prescripție. În toate cazurile menționate, respectarea formalităților dăunează actului de justiție, fiind contrară prevederilor Constituției”, crede magistrata, care crede că, dacă procesul pe care îl are pe rol s-ar desfășura după procedura clasică, ar putea dura „circa 4-5 ani. Astfel, deși pana de gâscă a fost înlocuită cu tastatură, procesul de transcriere a declarațiilor nu a accelerat prea mult și aceasta în era tehnologiilor informaționale și călătoriilor spațiale”, zice aceasta.

Clevadî solicită ca judecători de la CC, „cu titlul de reglementare temporară”…, să declare parțial neconstituțional art. 337 din CPP, permițând instanțelor de judecată în situația în care respectarea prevederilor acestuia este în detrimentul actului de justiție, să audieze părțile și alți participanți ai procesului penal fără consemnarea imediată în scris a declarațiilor acestora, cu transcrierea declarațiilor în baza înregistrării audio a ședinței de judecată, în termen de până la 3 zile după ședință.

„Această reglementare temporară va permite instanțelor de judecată, în caz de situații urgente, să audieze un număr mare de părți vătămate, martori sau inculpați, fiind posibilă finisarea examinării cauzei în termeni restrânși, veridicitatea declarațiilor consemnate în scris de grefier după ședință putând fi verificată de părți prin ascultarea înregistrării audio”, cere judecătoarea. „La fel cum tinerii grefieri ascultă cu mirare când aud că au fost timpuri când judecătorii scriau sentințele și hotărârile manual și dacă greșeau un cuvânt, începeau fila de la început, sper că și generația noastră va ajunge să lucreze în timpurile când procesul „dictării” declarațiilor va fi abrogat, vor fi implementate IT moderne, care vor permite transcrierea computerizată a declarațiilor, grefierul doar având obligația de a bifa și a apăsa pe butoane”, mai menționează judecătorea.

Cei 100 de martori: Angajați, foști angajați sau clienți ai Pro Imobil

CC încă nu a luat o decizie pe marginea sesizării, care a fost înregistrată la începutul lunii mai. Lucreția Zaharia, procuror șef adjunct la PCCOCS precizează că, cei 100 de martori ai acuzării din dosar sunt actuali sau foști angajați ai companiei sau clienți. „Ei toți au fost audiați la urmărirea penală, iar fiecare persoană care a fost audiată la urmărirea penală, are obligația să vină în fața instanței și să-și mențină declarațiile sau să completeze cu ce au de completat”. Cât despre sesizarea judecătoarei făcută la CC, Lucreția Zaharia menționează că, anterior au mai fost dosare în care au fost 100 de martori, doar că nu au existat sesizări la CC.

„În alte cazuri, instanța i-a audiat pe toți, a transcris declarațiile. Referitor la sesizare, eu nu vreau să mă expun. Este la discreția instanței de a sesiza sau nu Curtea. A făcut-o. Așteptăm să se expună. Partea bună a lucrurilor e că examinarea dosarului continuă, nefiind suspendată examinarea sa”, precizează aceasta. Vladislav Musteață nu a răspuns la mesajele remise de ZdG la subiect.

Noi schimbări la Pro Imobil, dar aceiași proprietari

Dosarul penal în care este vizată compania „Pro Imobil” a fost inițiat în august 2017, atunci când procurorii de la Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au descins cu percheziții, anunțând că firma și conducătorii ei sunt anchetați pentru evaziune fiscală. În timp ce procurorii efectuau acțiuni de urmărire penală în dosarul „Pro Imobil”, ZdG a stabilit că, în culise, au avut loc mai multe tranzacții și schimbări, inclusiv la nivelul proprietarilor firmei.

Citiți și: Pro Imobil: ultimele detalii din dosar şi schimbările de la vârful companiei

Astfel, firma „Pro Imobil Grup”, cea care gestiona afacerea Pro Imobil și cea care este acum judecată pentru evaziune fiscală a fost trecută pe linie moartă, fiind înlocuită cu o altă firmă, „Pro Imobil Company”. Aceasta, chiar în perioada exercitării urmăririi penale și-a schimbat proprietarii, sportivul Alexandr Petkoglo, angajat în cadrul unei săli de lupte gestionate de Octavian Orheianu, un apropiat de-al lui Dorin Damir, unul din finii liderului Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, devenind unul dintre proprietari.

Citiți și: Luptele au intrat pe piața imobiliară. Cazul Pro Imobil

Ulterior, „Pro Imobil Company” a suportat și alte modificări la nivelul acționarilor, dar acestea nu au schimbat raportul de forțe. Astăzi, 50% din capitalul social al companiei aparține Inei Iavorscaia, partenera de viață a lui Vladislav Musteață, fondatorul afacerii, iar alte 50% aparțin Alei Crețu, care, conform surselor ZdG, este cumnata lui Octavian Orheianu, președintele Federației de K1 din Moldova, cel care i-a luat locul lui Dorin Damir, actualul președinte al FEA (Fighting & Entertainment Association).

Tag-uri:
Distribuie articolul: