Moldova fără controale, o necesitate cu lacune

Peste câteva zile, la 1 iunie 2016, se împlinesc două luni de la intrarea în vigoare a Legii privind moratoriul asupra controlului de stat. În această perioadă, agenţii economici, cel puţin oficial, sunt scutiţi de controale din partea instituţiilor statului. Realitatea, însă, e puţin diferită, pentru că, chiar şi în condiţiile interzicerii controalelor prin lege, unele instituţii mai bat la uşile agenţilor economici pentru a le verifica activitatea. Moratoriul votat de Parlament, valabil timp de 3 luni, deşi, pe de o parte, reprezintă o „gură de oxigen” pentru agenţii economici sufocaţi de controale deseori ineficiente, pe de altă parte, cauzează salvarea de pedepse a altor antreprenori, care încalcă brutal legea.

La 1 aprilie 2016, a intrat în vigoare Legea privind moratoriul asupra controlului de stat, votată în martie de Parlament. Aceasta prevede că, timp de 3 luni, până la 1 iulie 2016, mai multe instituţii ale statului, printre care Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) şi Serviciul Vamal (SV), abilitate cu funcţii de control, nu vor efectua nicio verificare a agenţilor economici din R. Moldova. Legea prevede câteva excepţii şi se referă la activitatea Băncii Naţionale, a Curţii de Conturi, a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare sau a organelor responsabile de gestionarea sistemului public de asigurări sociale. Totodată, în situaţii excepţionale, cu aprobarea Ministerului Economiei, instituţiile statului pot verifica o anumită entitate, dacă primesc aviz pozitiv şi îşi motivează argumentat solicitarea.

Antreprenorii sună la linia Guvernului pentru a se plânge

„E vorba de controalele abuzive. Din 100 de dosare intentate, pe masa judecătorilor ajung doar 5%. Cei din afaceri sunt hărţuiţi de controale, dar sunt şi alţii. Termenul de trei luni e ca să se vină cu un proiect de lege, în urma căruia controalele să fie transparente”, motiva premierul Filip instituirea moratoriului.

Pentru a verifica respectarea legii, încă în februarie, când moratoriul era instituit doar prin hotărâre de Guvern, la iniţiativa premierului, a fost lansată o linie telefonică a Guvernului, la care puteau fi denunţate cazurile de abuz din partea organelor de control în perioada moratoriului. Solicitate de ZdG, persoanele care răspund la numărul de telefon oferit de Guvern recunosc că primesc sesizări în care se spune că unele instituţii de stat nu se abţin şi efectuează controale, chiar dacă moratoriul le interzice acest lucru.

„Avem cazuri când agentul economic ne anunţă că a fost un control abuziv, dar, de cele mai multe ori, aceştia nu-şi divulgă identitatea. Încercăm să-i convingem să-şi spună numele, să ne dea mai multe detalii. Ultima dată, săptămâna trecută, cineva ne-a telefonat şi ne-a oferit o informaţie generală despre un control. A reclamat un control din partea IFPS. Totuşi, în ultimul timp, asemenea cazuri nu-s prea multe. În mare parte, apelurile sunt informative. Agenţii economici ne întreabă despre durata moratoriului şi despre domeniile în care se fac sau nu controale”, ne-a declarat un responsabil de la linia telefonică a Guvernului.

Din 31 de demersuri, doar 6 acceptate de Ministerul Economiei

Există şi agenţi economici care, solicitaţi de noi, au confirmat că, chiar şi pe parcursul moratoriului, au fost vizitaţi de controlori. „Au fost înainte de Paşte. Au verificat facturile, cecurile. Nu știam despre acest moratoriu. Ei au fost pe la piaţă şi au trecut şi pe la noi, la magazin, că suntem aproape de piaţă. Nu au fost abuzuri. Nu ne-au pus amenzi. La noi totul era în regulă”, precizează reprezentanta firmei „Aligocomex” SRL din Călăraşi, care „i-a primit” pe reprezentanţii Inspectoratului Fiscal, chiar în perioada moratoriului. Zilele trecute, la ZdG a telefonat cineva ca să ne spună că a fost supus unui control al Inspectoratului Ecologic de Stat. Persoana, însă, a refuzat să-i divulgăm identitatea, iar cazul să-i fie făcut public, precizând că ne-a telefonat doar pentru a ne informa.

De cealaltă parte, Elvira Pantea, şefă adjunctă a IFPS, una din instituţiile de stat care are şi atribuţii de control, spune că instituţia pe care o reprezintă efectuează controale doar când situaţia impune acest lucru şi că, în rest, încearcă să înlocuiască controalele cu discuţii cu agenţii economici. „Aplicăm pârghia de conformare benevolă, prin comunicare cu agenţii economici, acolo unde vedem că, la anumite etape, sunt riscuri în activitate. Prin discuţii, îi atenţionăm şi în continuare verificăm dacă dările de seamă problematice s-au corectat. Această pârghie este mai eficientă şi aduce mai mulţi bani la venituri decât în urma controalelor. Dacă urmărim încasările noastre, ele sunt destul de bune chiar şi în condiţiile moratoriului. Până la urmă, asta-i misiunea noastră – încasări la buget. Noi dorim să avem o societate responsabilă şi să achite partea sa de contribuţie la buget echitabil, fără măsuri de constrângere cum sunt controalele”, susţine Elvira Pantea. Ea mai spune că, chiar şi în timpul moratoriului, în cazul în care sunt fraude sau alte încălcări grave, IFPS poate efectua controale în baza ordonanţelor organelor de drept. „Activitatea ilicită nu se încadrează în legea privind moratoriul asupra controlului de stat şi, prioritar, mai facem controale în baza riscurilor, dar riscurile cele mai mari sunt cele pe care le facem în baza ordonanţelor sau la solicitarea organelor de drept”, afirmă şeful adjunct al IFPS.

Potrivit datelor oficiale, obţinute de ZdG de la Ministerul Economiei, de la intrarea în vigoare a Legii moratoriului şi până la începutul acestei săptămâni, ministerul a recepţionat 31 de demersuri din partea instituţiilor statului pentru eliberarea permiselor de efectuare a controalelor. Din aceste 31 de solicitări, şase au fost acceptate: două de la Inspectoratul Energetic de Stat, două de la IFPS şi două de la Căpitănia Portului Giurgiuleşti. Celelalte 25 au fost respinse pentru că, spune reprezentantul ministerului, nu era suficient de argumentată necesitatea de a efectua respectivele controale.

„Este necesară o reformă instituţională”

La subiect, Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business, spune că verificările de stat îi afectează în special pe cei din businessul mic şi mijlociu şi că acest moratoriu ar fi benefic dacă ar fi respectat sută la sută. „Controalele au fost şi rămân o plagă în domeniul afacerilor, fiindcă nu întotdeauna sunt făcute pe dreptate, aşa cum dictează actele normative. De asta se folosesc unii inspectori lipsiţi de scrupule. Şi Fisc-ul, şi cei care controlează calitatea, şi poliţiştii de sector. Ei întotdeauna au profitat de chestia asta. Eu consider că este o lege bună, dar, oricum, inspectorii noştri găsesc posibilităţi să se manifeste pentru a-şi completa bugetul. În primul rând, nu toţi oamenii de afaceri ştiu despre acest lucru (despre moratoriu, n.r.), mai ales în regiunile mai îndepărtate de capitală, unde informaţia nu vine aşa de repede. Oamenii aud, dar nu ştiu exact despre ce este vorba. Acum a apărut site-ul controale.md, poate o să mai lumineze lumea, dar trebuie să ştiţi că cei care fac micul comerţ, de exemplu, nu sunt internauţi înrăiţi, pentru că sunt preponderent oameni în vârstă”, afirmă Roşcovanu. Acesta însă a precizat că nu a fost sesizat de antreprenori din teritoriu pentru a-i fi aduse la cunoştinţă eventuale controale ilegale din partea organelor statului.

Sergiu Chirică, manager de proiect la Camera de Comerţ Americană în Moldova (AmCham), spune că acest moratoriu era necesar, în condiţiile în care controalele abuzive ale autorităţilor asupra agenţilor economici deveniseră un fenomen. „Noi am sesizat în luna septembrie a anului trecut că există un astfel de fenomen, când au loc controale abuzive şi nejustificate din partea autorităţilor care efectuează controale. Ulterior, odată ce am identificat şi am stabilit că există un astfel de fenomen, am solicitat autorităţilor de a interveni şi de a modifica legislaţia. Primul-ministru a prospus să se instituie acest moratoriu pentru trei luni de zile, pentru a stopa toate controalele la agenţii economici, cu anumite excepţii care sunt reflectate chiar în corpul legii. Acum avem un moratoriu pentru trei luni de zile care expiră în luna iulie. Din tot ce s-a întâmplat în această perioadă, noi înţelegem că prevederile legale vor fi prelungite cu încă trei luni”, afirmă expertul.

Totodată, Chirica spune că, pentru a crea condiţii prielnice dezvoltării businessului în R. Moldova, sunt necesare modificări legislative mai ample în acest domeniu. „În acest moment este elaborat un proiect de lege de modificare a mai multor acte legislative şi se vine cu o reformă instituţională pentru a reduce numărul autorităţilor cu drept de control până la zece plus patru regulatori pe piaţă. Ca şi concept, acest proiect este unul bun, echilibrat, dar sunt anumite elemente care trebuie definitivate, ca într-adevăr să fie un mecanism foarte clar şi oricare control să fie previzibil şi transparent. Oamenii rămân aceeaşi doar că instrumentele care urmează a fi instituite creează anumite limite de acţiune destul de rigide pentru fiecare controlor. Va fi complicat pentru un controlor să intervină ori de câte ori doreşte să efectueze un control inopinat, de exemplu. Se instituie mecanisme noi, care, dacă vor fi implimentate corect, atunci va fi un beneficiu destul de mare în raportul dintre agentul economic şi autoritatea publică”, spune reprezentantul AmCham.

Moratoriul îi salvează pe transportatorii care au încălcat legea?

Moratoriul însă, deşi, cel puţin teoretic, scoate de sub jugul instituţiilor de stat agenţii economici şi le oferă o „gură de oxigen”, pentru că, timp de trei luni, scapă de controale, de multe ori abuzive, are şi aspecte mai puţin pozitive. Or, nici astăzi, la mai bine de o lună de la blocarea, pe 24 aprilie 2016, de către mai mulţi agenţi economici, a mai multor rute interurbane spre Chişinău, acolo unde avea loc un protest împotriva guvernării, nimeni nu a fost pedepsit. Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, susţine că acest lucru nu a fost posibil şi din cauza moratoriului propus de Guvern şi aprobat de Parlament.

„Noi am făcut o informaţie pe marginea acelor situaţii, pentru că, unde dai să verifici, te trezeşti cu plângeri. Telefonează şi spun că nu se poate de controlat, cu moratoriul ăsta. Noi, la acel caz, am făcut o investigaţie internă şi îi ştim pe transportatorii care au încălcat şi ne gândim cum să-i pedepsim. Moratoriul, cu siguranţă, a fost un impediment pentru a efectua controale, pentru că el este lege. Noi avem semnale clare de încălcări, dar nu putem face nimic. Aşteptăm să expire, pentru a demara toate controalele. Am o sumedenie de materiale cu încălcări. La general, acest moratoriu influenţează negativ activitatea Ministerului. Toţi au înţeles că nu se poate de efectuat controale absolut deloc şi profită. Noi avem Agenţia Naţională de Transport Auto, care trebuie să verifice zilnic situaţia din teritoriu. Agenţii economici îşi permit acum mai multe lucruri, pentru că, dacă ceva nu le place, telefonează la Cancelaria de Stat şi… Dar, nu a mai rămas mult. Dacă se va prelungi, noi vom veni cu propunerea să se prelungească moratoriul acolo unde este cazul. Unde distrugem drumurile, nu pot prelungi moratoriul”, precizează ministrul.

Cazul „La Soacra”, exemplu de control ineficient

Şi totuşi, chiar şi atunci când sunt permise, controalele instituţiilor de stat sunt, adesea, ineficiente. Cazul deflagraţiei din cafeneaua „La Soacra” din Chişinău, din ianuarie 2016, demonstrează cu prisosinţă acest lucru. Potrivit materialelor acumulate de procurori, localul fusese supus controalelor în perioada mai-august 2015, adică cu doar câteva luni înainte să aibă loc explozia care a provocat moartea a patru persoane şi rănirea altor 13. Ancheta mai arată că, în perioada verificărilor, în local erau deja instalate buteliile de gaz, doar că cei care au făcut controlul au „închis ochii” la neregulile depistate. Vlad Guzic, procurorul care se ocupă de acest caz, spune că cei care au efectuat controalele superficial urmează să ajungă în faţa instanţei. Este vorba despre un funcţionar care activa în cadrul direcţiei Comerţ şi Alimentaţie Publică a Primăriei Chişinău, un angajat al Detaşamentului de Salvatori şi Pompieri Centru şi unul din cadrul Centrului de Sănătate Publică Chişinău. „Pompierul a fost plasat în arest preventiv, apoi în arest la domiciliu, iar celelalte două persoane, în arest la domiciliu. Urmează să trimitem dosarele în judecată”, afirmă Vlad Guzic, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău.

În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi administratorii cafenelei, soţ şi soţie, tot ei şi proprietarii localului. Administratoarea a fost condamnată joi, 19 mai 2016, de către Judecătoria Centru a capitalei, la 4 ani şi o lună de închisoare. Soţul acesteia, fondatorul „Andalinet” SRL, firma ce deţinea cafeneaua, se află în arest preventiv, urmând să ajungă şi el în faţa instanţei de judecată pentru încalcarea regulilor de securitate şi de protecţie a muncii. El riscă până la zece ani de închisoare.