Georgia pereţilor de sticlă

În cei 25 de ani de la declararea independenţei, Georgia, care la fel ca şi R. Moldova a făcut parte din URSS, a ajuns o istorie de succes privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Deşi georgienii se mai plâng de sărăcie, de salarii mici, de pensii insuficiente, de lipsa accesului la regimul liberalizat de vize cu UE, cei mai mulţi, totuşi, sunt mândri de faptul că, într-un timp relativ scurt, din instituţiile de stat corupţia a dispărut, iar orice tentativă de dare de mită unui poliţist, unui funcţionar sau unui justiţiar este pedepsită atât de aspru, încât oricine preferă să achite amenzi usturătoare, decât să propună mită în schimbul soluţionării unor probleme.

Oriunde discuţi cu ei, în preajma Curţii Supreme de Justiţie, a Inspectoratelor de Poliţie sau în pieţele agricole, georgienii spun că, în ţara lor, nu mai există corupţie. Că a fost. Multă, extrem de mare şi sufocantă, dar nu mai e. Cum s-a întâmplat acest fenomen , am încercat să aflăm de la oamenii cu care ne-am întâlnit, acum câteva săptămâni, la Tbilisi.

Fără apă, fără energie electrică, dar cu rânduri interminabile după o pâine

Elenita Samburscaia este o tânără care a avut un trecut trist. Pe când era copil, din cauza războiului ruso-georgian din 2008, s-a refugiat din Abhazia la Tbilisi. Ea spune că, în Georgia, corupţia a fost cea care furase ţara. Oamenii nu aveau apă, energie electrică, erau rânduri interminabile după o pâine. Din cauza corupţiei, oamenilor le era frică să iasă din casă. Elenita a fost insistentă şi perseverentă. Ea a reuşit să facă o facultate, cea de istorie, analizând astăzi cu ochii unui om competent tot ce s-a întâmplat în Georgia la capitolul combaterea corupţiei.

„Îmi amintesc perfect acea dimineaţă de noiembrie 2003, când în Georgia a început „Revoluţia rozelor”. În urma protestelor, preşedintele de atunci al Georgiei, Eduard Sevardnadze, şi-a dat demisia, la putere venind o nouă conducere, în frunte cu Mihail Saakaşvili. Primele acţiuni ale noului lider au fost legate de combaterea corupţiei. Saakaşvili a fost cel care a reformat instituţiile statului, pornind de la combaterea corupţiei”, spune Elenita.

„Totul s-a întâmplat într-o singură dimineaţă”

Oamenii simpli povestesc cu entuziasm despre cele petrecute acum 13 ani. Ei spun că totul s-a întâmplat într-o singură dimineaţă. „Ruptura s-a produs atunci când de pe străzi au fost retraşi toţi poliţiştii de patrulare care estorcau bani de la oameni”, povestesc georgienii.

În una din pieţele agricole din Tbilisi, comercianţii şi cumpărătorii par destul de deschişi, atunci când îi întrebi dacă mai este corupţie în ţara lor. Majoritatea recunosc că ei nu au mai întâlnit de mult cazuri de corupţie, dar admit că undeva, în eşaloanele de vârf, o fi fiind, totuşi, funcţionari corupţi, deoarece cu salariile şi pensiile de azi ei se descurcă destul de greu. „Dacă avem salarii şi pensii atât de mici, înseamnă că cineva, totuşi, are parte de banii ce ni s-ar cuveni?” – se întreabă Ghivi, încercând, în paralel, să convingă nişte cumpărători să ia cartofi de la el.

Mai târziu, în faţa Parlamentului, întâlnim o femeie, de vârstă pensionară, nostalgică după trecut. Ea spune că, deşi a muncit o viaţă în administraţia publică, pensia sa oricum e mică şi că, fără ajutorul copiilor, plecaţi în străinătate, nu s-ar descurca.

Combaterea corupţiei, cea mai mare provocare pentru clasa politică

Lupta cu corupţia este cea mai mare provocare pentru clasa politică georgiană. „Ceea ce ne-a unit, în timpul revoluţiei, a fost mesajul de combatere a corupţiei. În realitate, toţi doreau ca ea să dispară, dar habar nu aveau ce ar fi de întreprins”, spune fostul viceprimar de Batumi, Gela Vasadze, acum analist politic. El susţine că toate reformele au avantaje şi dezavantaje, dar contează cum sunt implementate.

Gela a participat la „Revoluţia rozelor”, după care a ajuns să lucreze în administraţie, fiind promovat de regimul Saakaşvili. Acesta povesteşte cum au fost umplute închisorile cu demnitari implicaţi în acte de corupţie şi cum, după plecarea lui Saakaşvili, mulţi dintre aceştia au fost eliberaţi înainte de termen. „Deşi la guvernare au ajuns politicieni care s-au aflat în opoziţie cu Mihail Saakaşvili, sper că Georgia nu va mai reveni la situaţia de altădată, mă refer aici la corupţie. Lucrurile au fost bine puse la punct, astfel încât nu ar mai fi vreun sens să se revină, mai ales că suntem în aşteptarea deciziei de la Bruxelles privind liberalizarea regimului de vize”, spune Gela Vasadze.

Orice acte – perfectate în timp restrâns

În perioada reformelor, Tbilisi s-a transformat într-o capitală modernă. Au fost reconstruite cartiere întregi, au fost construite şi multe clădiri noi, dar cel mai important loc despre care vorbesc georgienii este Casa Justiţiei, acolo unde poţi obţine în timp restrâns orice acte, fie certificat de naştere sau paşaport. Tot aici, în doar 15-30 de minute, poţi înregistra o afacere, fără mari bătăi de cap. Ne-am dorit să aflăm de la funcţionarii de acolo despre reformele din acest sistem, dar demersurile noastre oficiale au rămas fără răspuns, refuzul fiind întemeiat pe prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.

La ieşirea din Casa Justiţiei georgienii apreciază activităţile acestei instituţii, deschise în perioada guvernării lui Mihail Saakaşvili. Ei spun că, până la deschiderea acesteia, pentru orice fel de acte perfectate, pe lângă taxele oficiale, dădeau şpagă, altfel perioada de recepţionare era extrem de extinsă.

Peste tot, în Georgia, dacă vorbeşti despre combaterea corupţiei, oamenii încep cu amintirile lor dintr-o dimineaţă în care, trezindu-se şi ieşind în stradă, să meargă la muncă, la studii sau după cumpărături, au descoperit că poliţiştii de patrulare au dispărut cu desăvârşire. Mulţi nu cunosc detalii despre demisiile numeroase care au avut loc atunci, sau despre concursurile de angajare, foarte riguroase, care au avut loc în sistemul poliţienesc.

Inspectorate de Poliţie transparente

La Ministerul Afacerilor Interne al Georgiei aflăm detalii despre cum au avut loc reformele, dar şi despre experienţele care ar putea fi preluate de R. Moldova.

Astăzi, în Georgia, toate inspectoratele de poliţie sunt construite din sticlă. E o încercare de a demonstra cât de transparente sunt aceste instituţii, dar şi faptul că din inspectorate a fost exclusă mita şi tortura, or, din orice parte a străzii te-ai uita, poţi vedea filmul acţiunilor din interior. Pentru georgieni, aceasta nu mai pare o curiozitate, deoarece viaţa lor nu mai depinde de şpagă, de corupţie, de înţelegeri tenebre când au de rezolvat o problemă.

Vocea lui Paata Zacareişvili, fost ministru de stat în problemele concilierii şi drepturilor omului, a fost şi rămâne una credibilă pe timpul oricărei guvernări din Georgia. Acum, Paata, căci aşa îi spun toţi, indiferent de vârstă, e profesor universitar, face analize politice. Practicile de combatere a corupţiei sunt comentate de el profesionist, laconic, argumentat. Deşi a făcut parte din guvernarea Saakaşvili, Paata recunoaşte că, în acea perioadă, în raport cu corupţia, nu s-a întâmplat nimic altceva decât combaterea ei la nivelul mediu şi cel de jos şi transferarea acesteia la nivel elitist. Despre corupţia elitistă din Georgia vorbesc şi rapoartele mai multor instituţii internaţionale, cum ar fi şi Banca Mondială.

Visul Georgian vs corupţia

Ce atitudine va avea faţă de fenomenul corupţiei noua putere politică din Georgia, ajunsă la guvernare în urma alegerilor parlamentare din octombrie 2016? Cum se va comporta în raport cu strategiile anticorupţie implementate deja formaţiunea Visul Georgian, majoritară acum în Parlament, constituită din oponenţi ai fostului preşedinte Mihail Saakaşvili?

Isco Daseni, fost consul onorific al R. Moldova în Georgia, este acum parlamentar din partea Partidului Visul Georgian. Acesta promite că Georgia nu va mai reveni nicicând la dezastrul corupţional de altădată.

„În Georgia, lumea a înţeles şi recunoaşte că a obosit de corupţie, de criminalitate. Combaterea corupţiei a început acum 13 ani. Nu a fost simplu. În ultimul timp, însă, georgienii spun deschis că nu-şi mai doresc viaţa de altădată. Astăzi noi suntem liberi în ţara noastră şi aproape nimic nu mai aminteşte de timpurile pline de riscuri. Nimeni azi nu-şi doreşte să facă o cale întoarsă”, susţine parlamentarul Isco Daseni.

Deşi, la nivel oficial, Georgia a înregistrat succese considerabile în combaterea corupţiei, problemele economice, cele sociale, salariile şi pensiile mici fac ca vocile georgienilor să fie împărţite. În special persoanele mai în vârstă susţin că ar fi vrut să trăiască mai bine. Tinerii îl mai idolatrizează pe Mihail Saakaşvili, atribuindu-i acestuia toate succesele anticorupţie. Străinii care ajung să viziteze Georgia continuă să fie uimiţi de instituţiile oficiale construite din sticlă – simbol al deschiderii şi transparenţei. Ei zic că Georgia ar putea fi numită Ţara pereţilor de sticlă.

Rodica Nemirenco