De ce întârzie rezultatele Recensământului din 2014?
Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2014 (RPL) urmează a fi prezentate în decembrie curent. Acest lucru se va întâmpla doar dacă în timpul apropiat va fi votat bugetul pentru 2016 și alocate 8 mln de lei, necesare procesului de sistematizare a datelor. Biroul Național de Statistică (BNS), instituția responsabilă de recensământ și de procesarea datelor, spune că 60% din volumul lucrărilor au fost realizate. În prezent, chestionarele mai rămân depozitate, iar BNS pregătește o nouă rundă de angajare a circa 200 de persoane, pentru procesarea manuală a datelor.
Deficitul financiar pentru finalizarea prelucrării datelor RPL 2014 constituie 8 mln de lei. Potrivit directorului general adjunct al BNS, Ina Maslo, tergiversarea este cauzată de lipsa bugetului de stat pentru 2016. „Deficitul financiar și deprecierea valutei naționale în perioada contractării bunurilor și serviciilor au constituit principala cauză a tergiversării lucrărilor de achiziționare a sistemului informațional automatizat pentru prelucrarea datelor colectate”.
Cauza tergiversării: bugetul de stat pentru 2016
Despre lipsa fondurilor s-a vorbit încă din noiembrie 2014. La ședința Comisiei Naționale pentru RPL din mai 2015, Chiril Gaburici, pe atunci prim-ministru, a solicitat identificarea și alocarea resurselor necesare pentru prelucrarea chestionarelor, precum și prezentarea unui plan de acțiuni, cu date și perioade exacte, cu resursele financiare necesare. La ședința ulterioară a Comisiei, din 19 octombrie 2015, a fost aprobat planul calendaristic potrivit căruia rezultatele recensământului urmează a fi sistematizate și publicate la sfârșitul anului 2016. Ex-premierul Valeriu Streleț a cerut urgentarea executării prevederilor legale, precum şi asigurarea ajustării estimărilor financiare.
Prima etapă a constituit-o scanarea chestionarelor, exercițiu ce presupunea cheltuieli de 12 mln de lei pentru soft și procesarea datelor și peste 3 mln de lei pentru remunerarea personalului.
Ministerul Finanțelor a solicitat însă identificarea unei soluții mai puțin costisitoare. După 4 întruniri de lucru, reprezentanții BNS, Ministerului Finanțelor și Centrului de Guvernare Electronică au decis aplicarea metodei introducerii manuale a datelor, prin utilizarea pachetului statistic al domeniului public, dezvoltat de Biroul pentru Recensăminte al Naţiunilor Unite – CSPro (Census and Survey Processing System). Decizia își propune optimizarea cheltuielilor. În plus, după mai mult de 1,5 ani de la finele RPL, vizibilitatea informației din chestionare s-a modificat, iar după scanare ar fi fost iarăși necesară introducerea manuală.
8 milioane de lei pentru 217 angajați
Domeniul public de IT, care presupune introducerea manuală a datelor, este disponibil, dar trebuie ajustat la cele patru chestionare utilizate la recensământul din 2014. Costurile pentru adaptarea lui vor fi achitate de partenerii externi.
Softul, dezvoltat de Biroul pentru Recensăminte ONU, permite din start setarea implicită a erorilor logice care trebuie corectate. Respectiv, persoana care va introduce datele va respecta corectitudinea logică. „Bunăoară, persoana de gen masculin nu poate să nască. Se întâmplă că în unele chestionare s-a bifat sau s-a omis întâmplător. În alte cazuri a fost semnat alături sau chestionarul este murdar. Dacă optam pentru scanare, toate paginile trebuiau verificate repetat, ceea ce constituie o muncă suplimentară. Acum, se vor omite din start o serie de greșeli, dar verificarea, ca o etapă a procesării, este obligatorie”, menționează Ina Maslo.
Chiar dacă softul este mai puțin costisitor, Ministerul Finanțelor urmează să aloce 8 mln de lei. Circa 80% din această sumă va constitui salariul angajaților. Urmează a fi implicate 217 persoane: circa 190 de operatori care vor introduce și codifica datele și 27 de administratori IT, supervizori, operatori de validare și personal tehnic. Personalul va munci în două ture, de luni până sâmbătă.
„Atunci când vom avea un buget aprobat, va fi plasat și anunțul ce ține de angajarea personalului. Este un volum enorm de muncă, de aceea este nevoie de persoane responsabile, care trebuie să respecte confidențialitatea.”
Potrivit BNS, în următoarele săptămâni va fi publicat anunțul de angajare temporară și criteriile de selectare a operatorilor care vor introduce datele. Studiile superioare nu vor fi necesare, dar persoanele vor semna o declarație pe propria răspundere, pentru că vor avea acces la date cu caracter personal. Angajații vor semna și un contract de prestare a serviciilor, după modelul angajării recenzorilor, în mai 2014.
Deși a fost pregătit instrumentarul necesar pentru instruirea personalului temporar, nu se poate discuta totuși în termeni exacți despre perioada următoare, atât timp cât nu există siguranța bugetului de stat și a alocării banilor de către Guvern, spun reprezentanții BNS.
Se preconizează însă ca în martie să demareze activitatea de introducere a datelor. Între timp, urmează a fi amenajate sălile și instalate mijloacele tehnice necesare. La etapa sistematizării și compilării tabelelor vor fi implicaţi doar 10 angajați ai BNS.
„Pentru demararea prelucrării datelor s-au elaborat deja clasificatoarele etniilor, limbilor şi religiilor şi a fost ajustat clasificatorul ocupaţiilor, care urmează să fie utilizat la codificarea datelor din chestionare. Și Centrul de Guvernare electronică o să ne ajute în ceea ce privește transpunerea datelor din acest soft în alte programe pentru a fi formate tabelele.”
Acum, chestionarele se păstrează în depozitul destinat amplasării genților de recensămînt, în condiţii de umiditate și temperatură favorabile, spațiul fiind securizat și dotat cu utilaj special pentru păstrarea chestionarelor.
Chestionare în depozit și termene depășite
Deși legislația prevede că rezultatele finale ale recensământului vor fi diseminate în 27 de luni de la data recensământului, în ședința Comisiei Naționale pentru RPL din 19 octombrie 2015 s-a decis amânarea publicării datelor din august curent până în luna decembrie.
Potrivit directorului general adjunct al BNS, Ina Maslo, alte state au o practică de colectare a datelor în termen de 2,5 luni, fie că ele sunt trimise prin poștă, fie că sunt colectate într-o anumită lună online. „Ulterior, după analiza datelor colectate, se trimit scrisori; dacă nu se dă răspuns în scrisori, se merge în teren, astfel se stabilește perioada de referință. Noi, respectiv, mai avem luna decembrie 2016. Eu sper ca la începutul lunii decembrie să avem aceste date finale. În 2017, în funcție de finanțare, vom elabora și niște publicații. Datele finale vor fi disponibile pe site, va fi diseminarea publică, vom organiza o conferință de presă.”
Potrivit unor sociologi, BNS trebuie acţionat în judecată de către reprezentanţii ONG-lor dacă va depăşi termenele de prezentare a informaţiei.
Ian McFarlane, reprezentant al Fondului ONU pentru Populație în R. Moldova, agenție care a participat atât financiar, cât și practic la organizarea RPL 2014, declara în iunie 2015 că există riscul ca Moldova să fie una dintre puținele țări din lume care nu au reușit să organizeze recensământul în Runda Globală 2010. „Din 214 țări și teritorii, doar 21 nu au reușit să-l organizeze. Este o mare rușine să nu fie terminat acest proces, ținând cont de investițiile deja făcute”.
Ina Maslo a declarat că până în acest moment au fost realizate 60% din volumul de muncă. Pe parcursul anului 2015 s-au dus tratative cu Ministerul Finanțelor și partenerii externi pentru identificarea deficitului financiar, a fost definitivat instrumentarul necesar prelucrării datelor la RPL (clasificatoare, nomenclatoare), au fost elaborate regulile de control în interiorul chestionarelor și între chestionare, a fost redactat manualul personalului de prelucrare a datelor. „Nu putem să catalogăm exact, pentru că recensământul durează mai mulți ani. Practic, se termină unul și începe altul. Acum suntem în pregătire pentru Recensământul din 2020-2021”.
RPL 2014 a avut loc în perioada 12-25 mai 2014, fiind implicați peste 12 mii de recenzori. Bugetul Recensământului constituie 89 mln de lei. Potrivit BNS, până la acest moment au fost alocați 73 269,4 mii lei din bugetul de stat și 5 314,7 mii de lei din fondul UNFPA, la care a contribuit Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernul României.
