Cum le poartă de grijă România copiilor din R. Moldova
Pereţi jerpeliţi, tavane distruse de vânt, de ploi şi de ani, podele scârţâind sub picioare, toalete în fundul curţii şi copii îngheţaţi… Acum patru ani, aceasta era imaginea dezolantă a mai multor grădiniţe din R. Moldova.
Părinţii şi directorii grădiniţelor se plângeau de condiţiile insuportabile, cereau schimbare, dar nu primeau nimic. Guvernul ridica inapt din umeri, declarând că nu sunt bani pentru reparaţii capitale. Primăriile răscoleau prin bugetul infim, iar copiii continuau să fie găzduiţi în clădiri vechi şi distruse.
832 de grădiniţe reparate
Situaţia grădiniţelor din R. Moldova a neliniştit Guvernul României, care, în 2014, a semnat un Acord privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 mln de euro acordat R. Moldova. Până în prezent, au fost alocate 26 mln de euro, bani din care au fost renovate 832 de grădiniţe, în 2017 urmând să mai fie reparate alte 83 de instituţii preşcolare, susţin reprezentanţii Fondului de Investiţii Sociale din R. Moldova (FISM), care a fost desemnat, în baza unei hotărâri de Guvern, entitate responsabilă de pregătirea, implementarea, asigurarea vizibilităţii şi raportarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru grădiniţele din R. Moldova.
„Grădiniţele sunt o temă extrem de sensibilă. Peste 90% din instituţiile preşcolare au fost construite în perioada sovietică. În ultimii 20—25 de ani, nu s-au făcut renovări, decât doar pentru întreţinere. Până acum câţiva ani, în sute de sate din R. Moldova ori nu existau grădiniţe, ori clădirile acestor instituţii erau în stare deplorabilă”, susţine Mircea Eşanu, directorul FISM.
„Podul era să cadă”
Până nu demult, copiii din Porumbeni, raionul Cantemir, frecventau o grădiniţă improvizată, construită într-o casă de locuit. Din cauza spaţiului limitat, micuţii erau nevoiţi să stea acasă sau să ajungă la instituţia preşcolară din satul vecin. Dar, din banii oferiţi de statul român, în localitate a fost construită şi mobilată o grădiniţă nouă, după standarde europene. Tot din banii României a fost reparat acoperişul grădiniţei din Colicăuţi, raionul Briceni. „Grădiniţa era din 1958. Era o clădire veche care avea nevoie de reparaţia capitală a acoperişului. Avem şi altă clădire alături, ceva mai modernă. De la primărie ne-au informat că există acest grant al României. A trecut pe la noi şi o comisie, să vadă cum arată grădiniţa. Ne-au întrebat ce ar trebui reparat în primul rând”, ne spune Aliona Bolduma, directoarea grădiniţei din sat, frecventată de 80 de copii. Nicolai Lavric, primarul comunei Colicăuţi, susţine că, la o şedinţă a consiliului raional, cu participarea a peste 20 de primari, au fost anunţaţi că au câştigat nişte granturi pentru repararea grădiniţelor. „Până atunci, reuşisem să schimbăm uşile şi ferestrele, dar era nevoie de repararea acoperişului grădiniţei, pentru că era vechi şi începea să picure, iar în sala de festivităţi era atât de fisurat, încât era să cadă”, spune primarul.
Beneficiară a unui asemenea grant este şi grădiniţa din Târnova, Edineţ. „Prima parte a proiectului era pentru lucrări de reparaţie în interior. Geamurile, uşile, tavanele, pereţii, podeaua deja au fost reparate. Au fost schimbate şi reţelele de apeduct şi de canalizare. Clădirea grădiniţei e din 1986. De atunci aici nu s-a făcut reparaţie capitală… Acum e reparat acoperişul. Am încercat să-l reparăm cu forţe proprii, dar am constatat că e nevoie de mulţi bani şi nu-i aveam”, remarcă Cornelia Rusu, primara satului, care se bucură că al doilea grant oferit de statul român este mult mai valoros – de 1,5 mln de lei. „Azi, cei 90 de copii au parte de condiţii foarte bune”, constată Cornelia Rusu.
„Nimeni nu-ţi dă bani de ochi frumoşi”
La 88 km de Chişinău, în raionul Căuşeni, este un sat mic şi drăguţ. Localnicii satului Grădiniţa susţin că au o grădiniţă mică, dar confortabilă, datorită banilor oferiţi de România. „Din banii oferiţi a fost schimbat acoperişul şi geamurile. Pentru a beneficia de grant, am depus o cerere la consiliul raional. Procedura nu a fost simplă, dar acum nimic nu-i uşor şi nimeni nu-ţi dă bani aşa, de ochi frumoşi. Am făcut un miniproiect. Am descris în ce stare e grădiniţa, numărul copiilor care o frecventează (43), numărul locuitorilor din sat (720). Desigur, la noi nici măcar o grădiniţă nu ar putea fi reparată potrivit standardelor europene fără susţinere din afară. O primărie nu poate face faţă acestor cheltuieli”, opinează Svetlana Ivanova, secretara consiliului.
Ina Jalbă, secretara consiliului din Mereni, Anenii Noi, ne-a spus că sistemul de încălzire, care era vechi şi uzat, a fost schimbat acum un an. „La grădiniţa noastră vin 120 de copii. Chiar aveam nevoie de un sistem nou de încălzire, ca micuţii să nu îngheţe. Cu banii oferiţi din bugetul primăriei am reparat acoperişul şi bucătăria, care erau într-o stare jalnică, iar sistemul de încălzire – din banii oferiţi de România”, ne spune secretara.
„Ce reparaţie poţi face doar cu 2500 de lei”
Mai puţin norocoşi au fost locuitorii din Bulboaca, Anenii Noi. „Am aplicat la aceste granturi, am trimis cererea la consiliul raional, trebuia reparat acoperişul, dar nu am fost selectaţi. Ulterior, am reuşit să reparăm totul cu forţele proprii”, susţine Valentina Caracu, asistentă medicală în sat, precizând că, în satul cu 5100 de locuitori, sunt 110 copii de grădiniţă. „Instituţia are nevoie de reparaţie, dar încercăm să ne descurcăm cu forţe proprii. Am schimbat ferestrele, uşile, am reparat trotuarele şi terenul de joacă. Toate au fost făcute din bani locali”, spune Valentina Caracu.
La grădiniţa din Frumoasa, Călăraşi, zilnic vin 27 de copii. „Satul e mic, de asta nu putem aplica la granturi. E greu, avem un buget mic, de doar 2500 de lei. Ce fel de reparaţie poţi face cu aceşti bani? În fiecare zi, se strică ceva, ba chiuveta, ba un scaun. Zilnic trebuie să schimbăm nişte lucruri, dar acolo unde se economiseşte, nici calitate nu e. E imposibil să repari ceva doar din bugetul local”, recunoaşte Irina Iovu, directoarea grădiniţei din Frumoasa, unde trăiesc circa 600 de oameni.
„Investim în viitor”
Din grantul oferit de Guvernul României, peste 72.000 de copii beneficiază de condiţii mai bune în grădiniţe, acestea fiind izolate termic, reparate în interior şi exterior, dotate cu sisteme de încălzire, apă şi canalizare, cu acoperişuri noi, cu mobilier, terenuri de joacă şi pavilioane. De asemenea, s-au îmbunătăţit condiţiile în care lucrează peste 12.000 de angajaţi ai instituţiilor preşcolare, au fost deschise peste 200 de grupe noi, sporind şi capacitatea de înrolare în grădiniţe. Au fost create noi locuri de muncă pentru circa 600 de educatoare şi dădace, iar unui număr de 100 de mii de părinţi li s-a oferit posibilitatea de a munci liniştit.
„Ne bucurăm să vedem că investiţiile noastre sunt de folos. În multe grădiniţe din R. Moldova, sunt create condiţiile necesare pentru copii şi educatori. România doreşte să investească în viitor. Constatăm că unii se gândesc mai mult la trecut şi apelează la nostalgic, la emoţiile din trecut. Noi ne gândim, prin astfel de investiţii, să oferim o speranţă, un viitor mai bun cetăţenilor R. Moldova”, spunea Daniel Ioniţă, Ambasadorul României la Chişinău, în cadrul prezentării grădiniţei renovate din Cărpineni, Hânceşti. Edificiul a stat în paragină mai bine de 25 de ani. „Cei din marginea satului făceau câte 6 km ca să ajungă la grădiniţă. Acum copiii fac 2-3 km. E important că am oferit o posibilitate şi copiilor din familiile vulnerabile să-i aducă pe copii la grădiniţă. Dacă nu erau aceşti bani, aici era în continuare o ruină”, opinează Irina Macaru, directoarea grădiniţei.
Autorii necunoscuţi ai listei
Cea mai mare problemă pentru autorităţile de la noi a fost să anunţe instituţia responsabilă de întocmirea listei grădiniţelor care au beneficiat şi urmează să beneficieze de grantul oferit de statul român. Mircea Eşanu susţine că la FISM ajunge deja lista finală, aprobată şi semnată de ambele părţi. „Am fost consultaţi la etapa iniţială, fiind întrebaţi dacă avem propuneri. Atunci am transmis o listă făcută din solicitările adunate de la oameni: că este distrus acoperişul grădiniţei, sistemul de încălzire trebuie reparat, etc. Am constatat că doar o parte din acele grădiniţe au fost aprobate. În rest, nu am mai fost consultaţi. La consultările iniţiale exista şi o echipă comună, formată din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRC) şi ai Ministerului Educaţiei. Unii colegi spuneau că cei de la Educaţie mergeau la grădiniţele care urmau să fie reparate, ca să le vadă… Noi suntem doar implementatori, responsabili să prezentăm transparent cum şi pentru ce sunt folosiţi banii. De fapt, partea română nu se implică în selectarea grădiniţelor. Pentru donatori contează să fie totul corect. Ei prezumă că ai noştri au făcut o evaluare, pentru că noi ar fi trebuit să ştim mai bine ce grădiniţe trebuie reparate”, explică directorul FISM.
ZdG a contactat şi responsabili de la Guvern, aceştia, însă, ne-au redirecţionat la MDRC. „Ministerul nostru e responsabil doar de procurarea utilajului şi mobilierului pentru grădiniţe. Sunaţi la Ministerul Educaţiei, care e responsabil de completarea listei. Ştiu că cei de la Educaţie au vizitat şi unele instituţii pentru a constata adevărata situaţie”, ne-a spus Ecaterina Grigorean, ofiţer de presă la MDRC. Pe de altă parte, cei de la Ministerul Educaţiei ne-au spus că nu au nicio treabă cu întocmirea listelor şi ne-au recomandat să discutăm cu cei de la MDRC.
„Ca să beneficiem de grantul oferit de statul român, ne-am adresat cu o serie de cereri la toate instituţiile de stat ce ne-ar fi putut ajuta: Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Guvern, Parlament, MDRC, FISM etc. Ulterior, FISM-ul ne-a anunţat că suntem în lista grădiniţelor care vor beneficia de granturi. Nu ştiu cine anume întocmeşte această listă”, ne-a explicat Marcel Bobeica, primarul satului Gangura, raionul Ialoveni.
