Cu drepturi doar pe hârtie
Petru Stalbe, veteran de război: „Am venit azi-dimineaţă cu un coleg de-al meu de la Coşniţa, Anatol Dicusari. L-am întrebat de ce nu prezintă legitimaţia de veteran în transport şi mi-a răspuns că se simte umilit să o facă. E ca şi cum ar cerşi nişte înlesniri care nu i se cuvin”.
Petru Stalbe este veteran al războiului de la Nistru. A luptat din prima până în ultima zi pentru integritatea teritorială a R. Moldova. De baştină este din satul Coşniţa, Dubăsari, unde locuieşte şi în prezent. Deseori circulă de la Doroţcaia la Chişinău, pentru că fiica şi nepoţii săi locuiesc în capitală. A fost comandant de grupă pe front, având în subordine 10 combatanţi. Cu ochii în lacrimi, spune că „anul trecut au murit doi camarazi de luptă… Unul era rănit la picior, de acolo i se trage decesul prematur. Din cei 250 de băieţi din Coşniţa care au luptat, am rămas vreo 200. Încet, încet, noi, veteranii, murim, devenim tot mai puţini. Suntem toţi obosiţi să ne mai cerem drepturile şi, dacă nu voi lupta eu, nimeni nu se va mai încumeta să se chinuie fără rost”.
Dreptul de a circula gratuit pe rutele suburbane
Se ambiţionează să lupte pentru un drept ce i se cuvine şi de care nu poate beneficia. Este vorba despre prevederea legală de a circula fără plată pe rutele suburbane, prevăzută în Legea cu privire la veterani, în care se spune că veteranii de război beneficiază de călătorie gratuită cu toate mijloacele de transport urban de pasageri, cu excepţia taximetrelor, precum şi cu transportul feroviar sau auto pe rutele suburbane. Potrivit legii, cheltuielile legate de acordarea acestor prestaţii vor fi suportate de patroni sau de furnizorii de servicii.
Furnizorul de servicii auto este ÎS „Gările şi staţiile auto”. Împreună cu Petru Stalbe ne-am deplasat la gară pentru a procura bilet de călătorie spre Coşniţa. La ghişeu, veteranul a prezentat legitimaţia, dar operatoarea i-a spus că, de vreo trei ani, nu se mai oferă bilete gratuite pentru această categorie. Pentru explicaţii suplimentare ne-a direcţionat la Ludmila Nedelceva, şefa de schimb a Gării Centrale, care ne-a explicat următoarele: „Cândva, eliberam bilet cu zero lei, dar am fost amendaţi de organele fiscale, deoarece ar fi ilegal să eliberăm astfel de bonuri fiscale. Gara este o instituţie intermediară între prestatorii de servicii, care sunt întreprinderi particulare, şi călătorii propriu-zişi. Noi nu puteam obliga transportatorii privaţi să accepte călătorii gratuite pentru anumite persoane. Ca să le fie restituite cheltuielile, prestatorii completau o listă în foaia lor de parcurs cu distanţa făcută pentru pasagerii beneficiari de transport gratuit. Lista urmau să o prezinte la Ministerul Finanţelor, la sfârşit de lună. Transportatorii, însă, nu primeau nimic în schimb. Atunci aceştia au refuzat să mai transporte gratuit veteranii. În iunie 2014, a fost aprobat Codul transporturilor rutiere, care soluţionează această nefuncţionalitate”.
Prevederile Codului transporturilor rutiere
Codul transporturilor rutiere prevede condiţia obligatorie de procurare a biletului sau abonamentului pentru a circula în transportul public. Cheltuielile vor fi compensate, pentru persoanele care beneficiază de transport gratuit sau cu înlesniri, de către instituţia în care activează persoana sau de către organele de asistenţă socială. Potrivit Ludmilei Nedelceva, reprezentanta Gării Centrale, Casa teritorială de asigurări sociale ar trebui să restituie veteranilor de război cheltuielile pentru transportul suburban. Reprezentanta sectorului Centru al Casei teritoriale de asigurări sociale a negat că instituţia ar efectua plăţi sociale pentru veterani şi a indicat spre Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
În căutarea anevoioasă a instituţiei responsabile de asigurarea unor înlesniri garantate veteranilor prin lege, funcţionarii de la Ministerul Muncii ne-au îndreptat la Direcţia responsabilă din cadrul Consiliului Municipal Chişinău. Contactată telefonic, Eudochia Parancenco, şefa Direcţiei generale asistenţă socială a sectorului Centru din municipiu, a declarat: „Nu avem prevederi legale ce presupun rambursarea costurilor pentru transportul suburban al veteranilor de către Asistenţa Socială. Veteranii de război beneficiază doar de taloane gratuite pentru călătorie în statele membre ale CSI, o dată la cinci ani”.
Afirmaţiile şefei contrazic prevederile legale, care specifică că veteranii de război beneficiază de o călătorie (tur-retur) pe an cu transportul feroviar sau auto în statele membre ale CSI cu o reducere de 50% a costului biletului de călătorie ori de o călătorie gratuită la doi ani, şi nicidecum o dată la cinci ani, precum spune reprezentanta Direcţiei municipale. Despre compensarea cheltuielilor de transport pe rutele suburbane, Direcţia municipală nu prevede vreo modalitate de plată.
Deşi Legea despre veterani pune cheltuielile pentru transportarea beneficiarilor pe seama patronilor întreprinderilor de transport, Codul transporturilor rutiere spune că instituţia în care activează persoana sau organele de asistenţă socială competente vor rambursa aceste cheltuieli.
Nu există un mecanism pentru aplicarea legii
Ion Corobceanu, consilierul premierului Filip în problemele veteranilor de război, susţine că despre dificultăţile pe care le întâmpină veteranii la accesarea transportului gratuit s-a discutat la Consiliul naţional pentru problemele participanţilor la conflictele armate, în ianuarie 2017. Sergiu Bucătaru, viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a fost numit responsabil de crearea unui grup de lucru, care să prezinte soluţii în acest sens. Viceministrul Bucătaru recunoaşte că, deşi Codul prevede această înlesnire pentru veterani, lipseşte un mecanism care ar specifica cine, cum şi când va efectua aceste plăţi. „De aceea am şi fost convocaţi, ca să elaborăm o iniţiativă care să explice mecanismul de rambursare a acestor plăţi, pe care o vom înainta Guvernului. În final, mecanismul ar urma să funcţioneze printr-o hotărâre de Guvern”. Întrebat de ce atât de târziu este abordată această problemă, viceministrul nu a comentat inacţiunea predecesorilor săi.
Deşi Legea cu privire la veterani spune că protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, care le-ar acorda drepturi şi facilităţi suplimentare, aceste prevederi rămân populiste. Or, transportul gratuit suburban reprezintă una dintre măsurile protecţiei sociale a veteranilor. Care sunt alte facilităţi de care dispun veteranii şi cum le sunt ele asigurate, este o întrebare la care am încercat să aflu un răspuns.
Petru Stalbe îşi mai aminteşte că veteranii ar avea dreptul la credit preferenţial. Potrivit lui, nu mai beneficiază nimeni de acest drept, pentru că se confruntă cu o birocraţie mare, cu prezentarea numeroaselor acte, în final dovedindu-se imposibil de a te conforma rigorilor. „Beneficiem şi de medicamente gratuite, dar aceasta, dacă nu uiţi să le aduci aminte lucrătorilor medicali sau să insişti asupra dreptului tău.”
Prevederile înlesnirilor acordate veteranilor se extind şi asupra familiilor participanţilor la război care au căzut pe câmpul de luptă sau au decedat în urma rănilor suportate. Calitatea de membru al familiei o are ruda inaptă de muncă care beneficiază de pensie sau de alocaţie socială de stat.
Beneficiarii care nu au necesitatea de a călători în cadrul statelor membre ale C.S.I. au dreptul, la cerere, la o compensaţie nominativă pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor), care se acordă la locul de reşedinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.
Pentru anii 2016—2020, au fost comandate pentru veteranii de război 950 de bilete cu 50% reducere, prin urmare – 190 de bilete pe an, şi 400 de bilete gratuite, adică 80 de bilete pe an. Toate taloanele de călătorie au fost distribuite de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei direcţiilor de asistenţă socială pentru a fi eliberate beneficiarilor la solicitare. Aceste bilete, însă, ar ajunge pentru mai puţin de un procent dintre veteranii de război.
La conflictul armat de la Nistru din 1991—1992 au participat peste 30 000 de persoane. Dintre acestea, 300 de militari şi civili au murit, iar alţi 3 500 au fost răniţi, potrivit Ministerului Apărării.
Cristina Cornescu
