Coafură cu evaziuni. În cel mai sărac stat din Europa: frumuseţe fără control fiscal
4330 de lei – atât costă o procedură de colorare a părului într-un salon de frumuseţe din Chişinău, veniturile căruia nu sunt supuse controlului fiscal. Cetăţenii zic că e prea scump, frizerii zic că e prea puţin, iar statul zice că nu îi poate impozita, căci legislaţia nu e perfectă.
În R. Moldova, atât saloanele simple, cât şi cele de lux, activează în baza patentei de întreprinzător, iar legislaţia nu-i obligă pe proprietarii acestora să contabilizeze veniturile şi să prezinte rapoarte financiare. Instituţiile specializate pasează responsabilitatea de la una la alta, invocând carenţe legislative şi lipsa sesizărilor în acest sens. Şi toate acestea în condiţiile în care evaziunea fiscală e o problemă majoră, iar R. Moldova rămâne în continuare cel mai sărac stat din Europa.
Oxana Vacarciuc munceşte peste hotare. De curând a revenit în R.Moldova într-o scurtă vacanţă. Într-o zi, a decis să apeleze la serviciile unui salon de frumuseţe, pentru colorarea părului. Ea a ales un salon anume, ghidată de recenziile pozitive scrise pe Facebook, proprietara căruia activează deja de 12 ani pe piaţă, timp în care a investit resurse în formarea imaginii. Iniţial, preţul estimat al procedurii solicitate de Oxana era de 2200 de lei, la final, i s-a cerut şi a achitat 4330 de lei (220 de euro). Oxana a considerat că e un preţ exagerat. Ea şi-a exprimat nemulţumirea pe aceeaşi reţea socială, solicitând returnarea unei sume de bani. „Am stat 8 ore în salon. Pur şi simplu, m-a turmentat şi i-am dat banii. Mi-a fost ruşine de fetele care au muncit. I-am zis că nu ne-am înţeles cu aşa preţ. Culoarea nu arăta rău, dar nu era ceea ce voiam”, a afirmat tânăra.
Facilităţi legislative: o taxă lunară de doar 200 de lei vs câştig de zeci de mii de lei
În R. Moldova, deţinătorii de patentă achită doar o taxa lunară, asigurarea medicală şi contribuţii la fondul social – 8424 lei anual, conform Serviciului Fiscal.
Proprietara salonului respectiv, Diana Măriuţă, la fel ca şi alţi 525 titulari din Chişinău şi 1143 din R. Moldova (datele Serviciului Fiscal), care prestează servicii de frizerie şi frumuseţe, activează în baza patentei de întreprinzător. Legea nu-i obligă pe titularii de patentă să deţină un aparat de casă, să ţină evidenţa contabilă sau să prezinte dări de seamă, pentru că, potrivit legislatorilor, s-a încercat susţinerea întreprinzătorilor cu venituri mici.
Potrivit cuantumului prevăzut de lege, taxa lunară pentru cei care prestează servicii de frizerie şi cosmetice e de 200 de lei în Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, 80 de lei – în alte municipii şi 30 de lei – în sate. Aceştia sunt scutiţi şi de impozite în baza veniturilor pe care le obțin. Astfel, cei care prestează servicii de frumuseţe şi câştigă mii de lei zilnic beneficiază de aceleaşi condiţii avantajoase prin intermediul patentei, ca și persoanele care prestează servicii la preţuri mici.
ZDG: „Cum verificaţi?”, Fiscul: „Bună întrebare”
„Norma legală spune că desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei se permite în condiţiile în care veniturile din vânzări nu depăşesc 300 000 de lei pe parcursul a 12 luni consecutive”, explică expertul economic Veaceslav Ioniţă, afirmând că, dacă această sumă este depăşită, titularul ar trebui să înregistreze activitatea sub formă de SRL, sau să-i fie permisă activitatea simplificată nu în bază de patentă, dar ca persoană fizică autorizată, unde plata e stabilită în funcţie de volumul de vânzări. „Pentru anumite meserii cum este salonul de frumuseţe, ar fi oportun să fie obligaţi să elibereze bon fiscal, ca să te asiguri că nu au vânzări mai mari de 300 de mii de lei pe an”, a opinat expertul.
ZdG a solicitat Serviciul Fiscal de Stat (SFS) să explice cum sunt verificate veniturile acestor saloane, de vreme ce acestea nu prezintă rapoarte financiare. Nicoleta Nemerenco, şefa Direcţiei Generale Managementul Riscului din cadrul SFS, susţine că „nu pot fi verificate veniturile acestora în mod direct, dar o facem indirect: vedem valoarea produselor cumpărate şi fluxul zilnic de clienţi”.
Doi deţinători de patentă din 1667 vor fi verificaţi în acest an
Nemerenco a indicat că, în 2017, au fost efectuate controale operative la doar două frizerii pentru a stabili fluxul de clienţi şi veniturile zilnice. „Şi în acest an se vor selecta doi agenţi economici (din 1667 deţinători de patentă), mai vizibili pe piaţă, la care se vor estima veniturile în cazul în care se vor identifica riscuri de nedeclarare”, a concretizat şefa direcţiei, precizând că SFS stabileşte lunar care sunt domeniile de activitate verificate în funcţie de perioadă şi creşterea cererii pentru activităţile respective.
În 2016, din eliberarea şi prelungirea patentelor de întreprinzător pentru servicii de frizerie şi servicii cosmetice s-au transferat în bugetul de stat doar 2 milioane de lei, iar în 2017 – cu jumătate de milion mai mult (datele SFS).
„Balayage-ul nu e o necesitate, e un serviciu”
După ce a plătit 4330 de lei pentru procedura de balayage – un mod de colorare a părului în şuviţe, Oxana a publicat într-un grup pe Facebook un mesaj de nemulţumire privind costul şi rezultatul. Au urmat multe comentarii negative. Între timp, proprietara a comentat: „Fetelor, care e problema, pot cere şi 1 milion de lei, ce am eu cu salariul vostru? Munciţi mai mult şi veţi avea salariu mai mare. Cum am mai spus, balayage-ul nu e o necesitate, e un serviciu de frumuseţe!”. De altfel, salonul de frumuseţe nu indică pe pagina oficială costul exact pentru prestarea unui tip de serviciu, stabilindu-se doar costuri individuale.
Am discutat cu proprietara salonului despre cum se stabilesc aceste preţuri. Proprietara a explicat că utilizează în salon produse de lux şi doar pentru o calificare la care a participat pentru a învăţa să facă şuviţe a achitat 1500 de euro. Respectiv, potrivit Dianei, preţurile sunt dictate de nivelul de calificare al meseriaşului şi de produsele utilizate. Iată cum s-a ajuns la preţul respectiv: „15 linguri pudră*100 lei = 1500 lei, 200 gr. vopsea*600 lei = 1200 lei (de două ori vopsită). Total produsul: 2700 lei. Venitul curat: 4330-2700=1630 lei. Munca: 8 ore, media pe oră: 1630/8 = 203 lei. Aceşti 203 lei pe oră = 10 euro, sunt pentru 4 oameni care au muncit mai mult sau mai puţin şi servicii în salon în ziua respectivă”, explică proprietara, adăugând că „La câteva zile distanţă, m-a sunat să-mi zică că a întrebat mai multe fete de preţul achitat şi să-i reîntorc 2 mii de lei. Peste hotare, ceea ce şi-a dorit ea costă şi o mie de euro, iar în alte saloane de la noi, care lucrează cu aceleaşi produse, ar fi costat 6-8 mii de lei. Avem video cum i-am restituit banii, mai mult din respect faţă de noi, şi recipisă precum că a luat banii şi nu va mai comenta şi va şterge postarea”, explică patentara.
Întrebată dacă preţurile nu ar fi exagerate, luând în considerare contribuţiile mici ale patentarilor la buget, Diana susţine că serviciile prestate în salon sunt un „moft” al clienţilor, iar ea nu obligă pe nimeni să beneficieze de ele: „Consider că achit prea multe impozite vizavi de munca, reponsabilitatea şi impactul care îl aduc în societate. Plătesc chiria 5000 pe lună, patenta 750-850 lei lunar, serviciile comunale şi produsele”.
Aceleaşi preţuri şi în saloanele cu statut de SRL
Preţurile mari stabilite de proprietarii saloanelor pentru acelaşi tip de serviciu se întâlnesc la mai mulţi meseriaşi, deşi aceştia nu le fac publice, stabilindu-le individual. De exemplu, Salonul „Andrei Cocieru” a indicat suma de 1500-2500 de lei pentru acelaşi serviciu cerut de Oxana. Salon „Dessange” – 1800 de lei, precizând totuşi că preţul final se stabileşte în funcţie de proceduri. Ambele saloane au statut de SRL, astfel, potrivit legislaţiei, trebuie să deţină aparat de casă, impozitele fiind achitate din valoarea veniturilor, comparativ cu patentarii, care nu achită aceste taxe.
Deținătorii de patentă nu ar trebui să aibă angajați
Proprietara salonului spune că nu are angajați în salon, deși la procedura realizată Oxanei au mai lucrat alte trei persoane. În acest sens, Vasile Lupu, șeful Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii declară că potrivit legislației, patenta de întreprinzător aparține doar titularului și acesta nu poate avea angajați: „Dacă este un salon de frumusețe și în el activează 4-5 frizeri, sunt două variante: ori acolo este o persoană juridică, sub formă de SRL și atunci impozitarea este clasică, ori este un contract între mai mulți titulari care s-au asociat, fac un lucru în comun și fiecare achită patenta lunar”.
„Nimeni nu a venit cu sesizări”
Întrebat despre proiectele de legi propuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ, Vasile Lupu a precizat că: „Nu a fost necesitate, nu au fost solicitări din partea Serviciului Fiscal de Stat în privința asta ca să fie modificări sau îmbunătățiri în cadrul legislativ care vizează activitatea saloanelor de frumusețe în bază de patentă. Cineva trebuie să sesizeze că este o problemă. În cazul în care este o problemă, ne adunăm și discutăm în ce constă problema. Ei să vină cu soluții, ei sunt specialiști”.
De vorbă cu deputaţii: „Avem aşa preţuri în saloane?”
ZdG a discutat cu parlamentarii problemele ce ţin de preţurile mari la servicii şi taxele mici pentru stat. Deputaţi din cele 6 fracţiuni parlamentare au pasat lacunele legislative Guvernului şi SFS, care, potrivit lor, ar trebui să facă controale şi să propună proiecte de legi.
Maria Postoico, PCRM, se declară uimită de aceste preţuri, precizând că ea achită maximum 60 de lei într-o frizerie.
„Totul depinde de întreprinzător, ce soviste (ruşine) are să declare tot venitul, să plătească impozit.
SFS trebuie să facă investigaţii, căci au această competenţă. La noi cea mai mare problemă este evaziunea fiscală”.
Vadim Pistrinciuc, PLDM:
„Avem Ministerul Finanţelor. Cei de la Fisc cunosc baza impozabilă, au inspectori care pot verifica saloanele de frumuseţe. Dacă un salon de frumuseţe are sute de metri, evident că nu este doar patentar şi nu primeşte doar 3 mii de lei lunar. Întreprindere individuală este omul care vinde în piaţă sau prestează nişte cursuri sau servicii la domiciliu.”
Ion Casian, PL:
„Vă spun sincer că nu am acuma în față legea și mă tem să spun ceva ca să nu greșesc.
Mi-e greu să spun ce îmbunătățiri ar trebui. Nu m-am lovit de problema în cauză și nu pot să vă zic. Interesantă întrebarea, urmează de studiat”.
Valeriu Ghileţchi, PPEM:
„Dacă saloanele de frumuseţe generează venituri mari care ar trebui supuse impozitării, la fel ca alte activităţi economice, putem veni cu iniţiativa de a scoate această activitate economică din lista celor care pot activa cu patentă.
Astfel, impozitarea s-ar desfăşura în mod fiscal obişnuit pentru toţi agenţii economici. Ministerul Finanţelor ar trebui să facă o analiză, iar în cazul în care se demonstrează că sunt venituri mari ar trebui impozitate sub regimul fiscal obişnuit.”
Valentina Buliga, PDM:
„E o idee care trebuie dezbătută de SFS cu Asociaţia Micilor Întreprinderi.
Eu nu mă duc la saloane de frumuseţe, ştiu că frizeriţa mea lucrează pe bază de patentă şi i-am zis care este modalitatea de înregistrare la IFS sub formă de întreprinzător individual. E o idee la care trebuie să revin, pentru că înţeleg riscurile.”
Vasile Bolea, PSRM:
„Unii frezează pentru 30-50 de lei. Părerea mea este că iniţiativa trebuie să vină de la Guvern, informaţiile statistice şi dinamica în acest sector o cunoaşte Guvernul prin Serviciul Fiscal şi alte pârghii.”
Rezultatele studiului „Activitatea economică în bază de patentă: analiza de ţară şi bunele practici internaţionale”, realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice în 2016, demonstrau că peste 60% dintre patentele pe diverse activităţi le deţine comerţul cu amănuntul, din care fac parte şi serviciile de frizerie şi cosmetică, dar care, într-un final, vine cu o contribuţie de doar 4% în valoarea totală a taxelor acumulate de bugetele locale.
Potrivit datelor din cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional cu privire la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din țările europene, R. Moldova s-a plasat pe ultimul loc, cu 5560 de dolari în 2017, obținând astfel titlul de cel mai sărac stat din Europa.
*Serviciul Fiscal de Stat precizează că în fiecare salon trebuie să fie anexat actul despre forma de activitate. Dacă este indicată activitatea în baza statutului de SRL sau de instituţie juridică, saloanele sunt obligate să deţină aparat de casă şi să ofere bon fiscal. Sancțiunea pentru neutilizarea mașinii de casă este de 5 000 de lei. În cazul activității patentei de întreprinzător, deși nu sunt obligați să ofere bon de casă, dar clientul observă prețuri mari, pot anunța SFS printr-un apel sau scrisoare, iar instituția urmează să examineze plângerea și să intervină.
