Cine lasă oamenii fără pensii?
Câteva mii de pensionari rămân, în continuare, fără pensia suplimentară pe care urmau să o primească de la Compania de Asigurări „Asito”, în urma contractelor semnate în perioada 1994-2005. La început de septembrie, 2014, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins cererea semnată de 200 de persoane prin care se solicita anularea suspendării plăţilor.
Mihail Mitrofan a lucrat peste 30 de ani în organele de drept, iar până a se pensiona, din salariu i se opreau, în depedendeţă de perioadă, de la 30 până la 100 de lei, bani care urmau să-i revină în buzunar după ce avea să iasă la pensie. Până anul trecut, cu o singură excepţie, legată de nişte neînţelegeri din 1999, bărbatul a primit regulat banii care i se cuveneau. Începând cu 30 august 2013, printr-o hotărâre de judecată emisă de judecătoarea Judecătoriei Botanica, Svetlana Garştea-Bria, plata pensiilor a fost suspendată. Imediat după pronunţare, executorul judecătoresc Maxim Romaliischii a dispus executarea deciziei.
Judecătorii au fost solidari
Magistrata de la Judecătoria Botanica a procedat în acest mod după ce, la ea în procedură, a ajuns o plângere depusă de ucrainenii Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko împotriva lui Ruslan Doboş şi a Companiei „Asito”, cu privire la constatarea nulităţii contractelor de asigurare cu pensie suplimentară. Kuchai şi Rybchenko şi-au rezervat dreptul de a acţiona Compania de Asigurări în judecată după ce, anterior, procuraseră 4000 de acţiuni ale CIA „Asito”, ceea ce constituie, însă, doar 0,08% din numărul total al acţiunilor societăţii. Magistrata Garştea-Bria a decis, la solicitarea acestora, suspendarea tuturor plăţilor pentru pensionari, până la examinarea dosarului în fond. Dosar care fusese programat de către judecătoarea pentru finalul lunii decembrie 2013. Acesta însă nu a mai fost examinat, pentru că, după decizia de a suspenda plata pensiilor, mai mulţi pensionari s-au solidarizat şi au atacat încheierea judecătoarei la Curtea de Apel (CA) Chişinău.
Pe 18 decembrie 2013, la Colegiul Civil al CA Chişinău, cererile a 198 de persoane au fost respinse, pe motiv că acestea nu sunt parte în proces. Peste o lună, alţi trei pensionari, în frunte cu Mihail Mitrofan, s-au adresat CA Chişinău, cerând revizuirea hotărârii. Aceştia şi-au argumentat solicitarea prin faptul că „acţiunea civilă a fost intentată de către doi acţionari ai „Asito” în apărarea societăţii din care ei fac parte, fără ca societatea să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop”. Bătrânii au făcut referire, printre altele, şi la legislaţia în vigoare, care prevede că, în interesele unei societăţi, pot acţiona doar acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiuni. În acest caz, ucrainenii Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko nu întrunesc condiţiile necesare. CA Chişinău, iar recent, pe 10 septembrie 2014, şi CSJ, le-au respins însă acestor persoane cererile, invocând acelaşi motiv: acestea nu sunt parte pe dosar.
„Cererea s-a născut în interiorul „Asito”
ZdG a abordat acest caz şi într-un articol publicat în februarie 2014 , „Scandalul pensiilor Asito”. Atunci, Angela Maxim, şefa Direcţiei Juridice din cadrul Companiei de asigurări, ne spunea că „Asito” nu susţine cererea depusă de cei doi acţionari minoritari şi că ei nu au contestat decizia primei instanţe, pentru că dosarul nici măcar nu trebuia să se examineze la Judecătoria Botanica, ci la Judecătoria Râşcani, în raza căruia se află Compania. „Eram siguri că vom merge în instanţa de judecată şi vom demonstra că nu ne aflăm la Botanica. Intenţionăm să-i atragem în proces pe toţi cei vizaţi, dar din moment ce mai multe persoane au făcut greşeli procesuale şi s-au dus la Curtea de Apel, nefiind părţi pe dosar, cauza este tărăgănată. Noi le-am spus din start să nu întreprindă nimic. Soluţia era simplă, de asta şi nu am ajuns la recurs, ca să nu se tărăgăneze”, menţiona jurista.
Totuşi, mai multe persoane care au de suferit de pe urma acestui proces nu cred în poziţia celor de la „Asito”. „Am studiat detaliat cererea depusă în instanţă de cei doi acţionari şi am convingerea că aceasta s-a născut în interiorul „Asito”. Profunda analiză a situaţiei financiare care se reflectă în cerere ne permite să concretizăm că cererea este alcătuită de specialişti în domeniu, dar nu de aceşti acţionari, cetăţeni ai Ucrainei. Aceasta s-a executat la comanda persoanei care, prin trei firme înregistrare în zone off-shore, deţine pachetul majoritar de acţiuni, 83%, iar ţelul acestei persoane este acapararea nelegitimă a 11,4 mln. de lei din fondul de asigurare a plăţilor pensiei suplimentare”, afirmă Mitrofan, cel care a activat peste 30 de ani în cadrul organelor de drept.
Acţionarii off-shore de la „Asito”
Acţionar majoritar la „Asito” e firma Windon&Flanders Limited, cu adresa juridică în Londra, Marea Britanie. Aceasta deţine 50,12% din acţiuni, mai exact, 2,33 mln. Alte două firme off-shore, din Cipru, Dorman Management Limited şi Ourimon Venture Limited, deţin 17% (790 mii 761 ), respectiv 16% din acţiuni (744 mii 245). Ceilalţi acţionari deţin câte mai puţin de 1%.
Firma Windon & Flanders Limited a fost fondată în decembrie 2010, iar în calitate de director figurează actualmente cetăţeanul rus Alexandr Starovoytov. La noi, firma a ajuns în atenţia publică în 2011 atunci când, prin încheierea judecătorului Dorin Dulgheru, de la Judecătoria Buiucani, intra în posesia a 83% din acţiunile Companiei „Asito”. Vlad Filat, premierul de atunci, califica aceste acţiuni drept „atac raider”.
Celelalte două firme, Dorman Management Limited şi Ourimon Venture Limited, au devenit acţionare la „Asito” după ce, la finele anului 2012, au procurat 17, respectiv 16% din acţiunile firmei Windon & Flanders Limited, care deţinea atunci 83% din acţiuni. Atunci, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) califica tranzacţiile ca fiind „manipulare a pieţei”, după ce o acţiune era vândută cu doar 10,43 de lei, preţ vădit sub cel real. Anterior, s-a spus că „Asito” ar fi controlată de fostul deputat Vlad Plahotniuc, iar mai apoi, că proprietarul Companiei este afaceristul Veaceslav Platon.
Conform informaţiilor postate pe site-ul Companiei de Asigurări, director interimar al „Asito” a devenit, recent, un cetăţean ucrainean, Mykhaylo Goncharuk, adică, conaţionalul lui Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko, cei doi mini-acţionari care au acţionat „Asito”-ul în judecată. Presa a scris despre implicarea celor doi şi în mai multe tranzacţii dubioase efectuate de către Moldincombank, bancă despre care se spune că ar aparţine, prin intermediari, la fel, controversatului Veaceslav Platon, cunoscut pentru afacerile şi relaţiile pe care şi le-a dezvoltat în Ucraina.
Asito evită discuţiile
ZdG a încercat să discute cu judecătoara Svetlana Garştea-Bria. Iniţial, ni s-a spus că aceasta urma să revină din concediu marţi, 30 septembrie. În această zi, am fost informaţi că acest lucru nu s-a întâmplat, iar reprezentanţii Judecătoriei Botanica nu au putut să ne zică data la care magistrata va reveni la serviciu. La fel, nu am reuşit să discutăm nici cu cei doi cetăţeni ucraineni, Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko.
Reprezentanţii „Asito” ne-au informat că cei doi nu ar activa în cadrul Companiei. Aceştia ne-au mai spus că, la subiectul abordat de noi nu putem discuta decât cu Angela Maxim, şefa Direcţiei Juridice din cadrul „Asito”. Maxim a revenit marţi, 30 septembrie, din concediu, însă nu a putut fi găsită, deşi i-am telefonat de nenumărate ori la numărul din biroul său de serviciu. Totodată, am anunţat-o prin intermediul colegilor că am dori să discutăm cu ea, lăsându-i un număr de contact. Până la închiderea ediţiei, aceasta însă nu ne-a contactat.
