„Casa Gustărilor”, pe osemintele victimelor NKVD

O nouă terasă care se construiește în Chișinău, devine o piatră de încercare pentru autorități și memoria victimelor perioadei staliniste. Firma „Snack House” (Casa Gustărilor – trad. eng.) își construiește o terasă de agrement pe locul în care NKVD-ul a omorât în gropi comune zeci de oameni nevinovați: elevi, studenți, învățători, preoți, primari. Piatra comemorativă care se afla de zeci de ani în acel loc a fost strămutată, pentru a nu încurca la construcția terasei.

Lângă restaurantul „La Sarkiz” de pe str. Mateevici 113a, în preajma uneia dintre clădirile Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, se desfășoară lucrări de amenajare a unei terase de vară. Terasa va fi amplasată pe un teren public, iar actele permisive din partea Preturii Buiucani sunt contestate de către autoritățile naționale care apără patrimoniul istoric.

Potrivit documentelor istorice, anume în acest loc, în anii 1940-1941, a funcționat NKVD-ul (Narodnîi komissariat vnutrennih del – instituția sovietică responsabilă de represiuni, n.r.) din Chișinău în care, potrivit probelor documentare, au fost omorâte și aruncate în gropi cu var cel puțin 85 de persoane, iar alte câteva sute au fost anchetate în acel loc și trimise în Gulag-urile sovietice. Piatra comemorativă instalată pe acel teren cu câteva zeci de ani în urmă a fost recent strămutată pentru a oferi loc mai mult terasei „Snack House”.

La începutul lunii mai 2019, ZdG a primit o scrisoare în care se relata despre efectuarea lucrărilor de amenajare a unei terase pe locul în care, în anii `40 ai secolului trecut, au fost torturați și omorâți zeci de oameni. Scrisoarea era însoțită de fotografia pietrei comemorative, instalată acolo după 1990 în memoria acelor evenimente, pe care scrie: „Trecătorule, pleacă-ți fruntea întru cinstirea memoriei basarabenilor masacrați aici de călăii bolșevici în iunie 1940 – iulie 1941”.

Pretura permite, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor — nu

Vadim Brânzaniuc, pretorul sectorului Buiucani, ne-a declarat că, la sfârșit de martie curent, pretura a eliberat agentului economic SRL „Snack House” permisiunea de amenajare a unei terase pe o porțiune a Parcului „Valea Morilor”. Acesta susține că actele au fost eliberate în strictă conformitate cu Regulament privind organizarea teraselor de vară/sezoniere pe domeniul public sau privat al municipiului Chișinău și care nu presupune executarea lucrărilor capitale.

„Agentul economic are un contract de arendă cu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice pentru un spațiu acolo din spate. Adică lucrările se efectuează în condițiile de organizare a terasei de vară, o terasă sezonieră fără lucrări și îngrădiri capitale. Din ceea ce am văzut acolo ei au pus stâlpii respectivi, și monumentul a fost strămutat. Săptămâna aceasta vreau să ne clarificam definitiv cu lucrările acestea, dacă se încadrează sau nu acestea în condițiile terasei de vară. În cazul în care lucrările nu se încadrează noi vom demola obiectivul. Condiția noastră a fost – strict terasă de vară și amenajarea unui teren de joacă pentru copii. Ei au venit la noi, au coordonat cu arhitectul șef al orașului și cu cei de la spațiile verzi”, a afirmat Vadim Brânzaniuc.

Solicitat de ZdG, Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), a comunicat că însăși piatra comemorativă nu are un statut oficial, astfel că ea nu se regăsește în nici un registru al monumentelor ocrotite de stat – fie acesta local sau național. Piatra ar fi fost instalată arbitrar și nu i s-a acordat statut de monument de for public care conform legii se atribuie doar operelor de artă plastică monumentală.

Dar AIRM a constatat că lucrările executate de agentul economic SRL „Snack House” nu sunt perfect legale, deoarece se fac pe teritoriul altor două monumente de importanță națională. Conform planului cadastral, terenul pe care se efectuează lucrările este public și se încadrează în limitele punctelor de hotar al Parcului „Valea Morilor” – care este un monument istoric de categorie națională, inclus în Registrul național al monumentelor de for public. Mai mult, zona în care se construiește terasa este spațiu adiacent al altui monument de categorie națională, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Terasa dintre 2 monumente — la Judecătoria Chișinău

Conducerea AIRM susține că există o adresare din partea Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), emisă la sfârșitul lunii februarie 2019, referitoare la legalitatea executării lucrărilor de construcție pe teritoriul parcului de cultură și odihnă „Valea Morilor” din mun. Chișinău. Pornind de la acest document, AIRM a constatat că agentul economic SRL „Snack House”, avându-l ca administrator pe Vitalie Perciun, desfășoară lucrările de construcție în lipsa actelor permisive. Pentru intervenții asupra monumentelor istorice, asupra imobilelor situate în zonele de protecție a monumentelor istorice și în zonele construite protejate este necesară avizarea documentațiilor de proiect de către Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI) structură subordonată MECC.

La 24 aprilie 2019, AIRM a întocmit un proces verbal pe numele companiei „Snack House” date, în baza prevederilor Codului Contravențional, iar la 2 mai a expediat-o Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, pentru examinare în fond. Posesorului terasei i se încriminează încălcarea legislației cu privire la patrimoniul cultural și monumentele de for public. Dacă va fi găsit vinovat, managerul companiei riscă plata unei amenzi de până la 300 de unități convenționale, echivalentul a 15 mii lei.

„Snack House” trebuia să coordoneze amenajarea teritoriului, cu destinația terasă, cu Consiliul național al monumentelor istorice din cadrul MECC. Deci, schițele pe care ei le au trebuie să fie avizate de MECC, și cu aviz pozitiv deja agentul economic are dreptul să-și obțină autorizația de construcție pentru această terasă. Chiar dacă ele sunt ușor demontabile, trebuie să existe aceste acte permisive de la municipalitate”, a declarat Ion Ștefăniță.

Administratorul SRL „Snack House”, Vitalie Perciun, susține că amenajarea terasei se efectuează pe o mie de m², teren închiriat de la municipalitate, în baza schemei de amplasare a terasei coordonate cu arhitectul-şef al orașului și confirmată de pretura de sector cu avizul celor de la Spații Verzi și învoirea administrației Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice pentru efectuarea lucrărilor în preajma acestui obiectiv. În același timp, acesta a negat atribuția companiei la strămutarea pietrei comemorative din locul ei inițial. Potrivit lui, atunci când au demarat lucrările, piatra comemorativă s-ar fi aflat în locul în care este amplasată în prezent.

Vitalie Perciun, proprietarul „Snack House”, este fondator sau cofondator la nouă companii cu activități în domeniul imobiliar, IT, comerț, pază și consultanță juridică. În 2014 acesta se număra printre finanțatorii Partidului Democrat din Moldova(PDM), donând pentru partid 10 mii de lei. În 2015 era printre cofondatorii firmei „INVEST VV” alături de Valerian Zabolotnîi condamnat, în 2018, la 20 de ani de închisoare în dosarul tentativei de asasinare a liderului PDM, Vladimir Plahotniuc. Tot în 2015, ZdG cita numele lui Perciun alături de soția Ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, în contextul unor afaceri comune. Conform declarației de avere, soția ministrului, Maria Cebotari, îndeplinea funcția de contabilă la firma „Maxmod Imobil” a cărui fondator este Vitalie Perciun. În 2016 acesta a îndeplinit funcția de președinte al Federației Naționale de Muay-Thai și Kickboxing din R. Moldova, funcție deținută în prezent de către fostul deputat PDM, Constantin Țuțu.

Terasa se construiește în zona în care la începutul sec. XX se găsea așa numita „Vila familiei Cerchez”. Actele istorice arată că, în 1940, în timpul administrației românești, vila găzduia Consulatul Italiei (str. Viilor 87, actuala str. Mateevici). Odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial și cu ocuparea Basarabiei de către URSS în vara anului 1940, în acest spațiu s-a instalat NKVD, până în iulie 1941. Istoricul Mihai Tașcă a prezentat mai multe dovezi documentare ale faptului că în curtea vilei, în gropi comune, au fost găsite cel puțin 85 de persoane omorâte.

Iată ce se spune în unul dintre documentele citate de el: „Făcând informații și cercetări pentru a se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roșii, am putut stabili în ziua de 30 august 1941 următoarele: În localul fostului Consulat Italian de pe str. Viilor (actuala str. Mateevici – nota redacției) în prezent ars complet, în partea din fund a curții, în apropierea unui beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari, proaspete, în care se află îngropați mai mulți oameni împușcați în timpul retragerii din Chișinău a trupelor roșii.”

Arhivele dovedesc existența gropilor comune în acest loc

Istoricul Mihai Tașcă certifică, în baza documentelor din arhive, identificarea celor executați: elevi de liceu, studenți, învățători, preoți, primari: „Efectuându-se deshumarea s-au scos din gropi comune un număr de 75 cadavre până în seara zilei de 7 septembrie a.c. când s-a întrerupt lucrul. După actele găsite la ei în majoritate sentințe de condamnare s-au identificat numiții: Tanțu Pavel și Tanțu Petre (primul funcționar la postul de radio local, iar secundul învățător) fii fostului prefect de Lăpușna, Vasile Tanțu și Maior în Regimentul Moldovenesc. Preotul Tudorache, Nazarov subdirector la Banca orașului, Tâslaru Ion, Banu Ilie, funcționar C.F.R., Doroftei Dionisie (informator C.III.A.), Truscă Ene Grigore, Schiba Nicolae, Vieru Dumitru, Guţu Teodor căpitan pensionar, Roşca Ilarion şef de secţie de Jandarmi în Comuna Străşeni, Suruceanu (fără alt nume, deoarece nu s-a putut ceti în sentință), Popescu Ion, funcționar comunal și Bădăluță, fost primar în Comuna Durleşti. Dintre cadavrele neidentificate se observă un cadavru îmbrăcat în rasă preotească, elevi din liceu identificaţi după şepci, studenţi şi restul de cadavre după îmbrăcăminte par a fi oameni intelectuali.” – se arată în raportul chestorului poliţiei, Maior Vasilache, Şeful Biroului Siguranţei Comisar Tr. Andreescu, la 8 septembrie 1941.

La un an de la aceste evenimente, în 1942, la București apare Cartea „Basarabia dezrobită”, în care sunt reproduse mai multe fotografii din timpul deshumării osemintelor umane în sediul NKVD-ului de la Chișinău. Totodată, documentele confirmă că în același loc au fost torturate mii de persoane, care au fost ulterior trimise în lagăre NKVD-iste de pe teritoriul Rusiei, mulți dintre ei decedând în acele lagăre de foamete și suferințe.
ZdG a scris anterior despre persoanele torturate în fosta clădire a NKVD de pe actuala stradă Mateevici. Unul dintre cei torturați în acest sediu a fost Ioan Bâtcă de la Schinoasa care a fost arestat de către NKVD în 1941. Fiica sa, Elena Bâtcă Oțel, ne-a povestit despre modul în care a fost arestat tatăl său: „A primit citație de la NKVD. A mers cu căruța cu sora și fratele meu. Ei au rămas în stradă, dar el a intrat la NKVD. Apoi a ieșit escortat de militari, și-a luat rămas bun de la copii. Mai mult noi nu l-am mai văzut”, susține fiica lui Ioan Bâtcă.

Acesta avea 6 copii, era pictor, sculptor, activist local și era în relații cu elita politică și culturală a Basarabiei, fiind discipol al lui Alexandru Plămădeală și fin de cununie al lui Pan Halippa.

În perioadă de după război, autoritățile sovietice au eliminat majoritatea probelor acestor crime, fapt confirmat de vice-directorul general al Agenției Naționale Arheologice (ANA), Sergiu Popovici. „Când se construia lacul de la Valea Morilor, acolo mergeau buldozerele și împingeau pământ. Este puțin probabil acolo de găsit careva material arheologic, poate gloanțe oarecare s-ar putea găsi, însă și aici – Chișinăul a fost un loc unde s-a împușcat mai mult decât în altă parte” – precizează vice-directorul general ANA.

Etnograful Iurie Șveț are și el o poziție reținută față de tentativa de construcție a zonei de agrement peste acest loc. „Am văzut că piatra comemorativă a fost mutată. Nu-mi pot imagina cum oare să iei o bere, o înghețată și să stai pe locul unde au fost torturate și executate zeci de persoane, să te uiți în acest moment la piatra comemorativă în amintirea acestor evenimente. Și este vorba de un eveniment care s-a întâmplat ieri în termeni istorici. Mai sunt oameni care au trăit atunci. Acesta nu este un loc pentru un astfel de mod de odihnă – este un loc de meditație și reculegere” – consideră Iurie Șveț.

Conform Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, în timpul primei ocupații sovietice dintre 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941, în mai puțin de un an, 22 648 de persoane au fost arestate și deportate, numărul celor omorâți și dispăruți fără urmă fiind necunoscut.