15 judecători reţinuţi după doi ani şi jumătate de tăcere
La doi ani şi jumătate după ce Curtea Supremă de Justiţie a trimis pe adresa Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Anticorupţie şi Consiliului Superior al Magistraturii o notă informativă privind implicarea mai multor magistraţi din R. Moldova într-o schemă dubioasă de spălare de bani, fiind indicate numele magistraţilor şi dosarele în care aceştia ar fi acţionat fraudulos, procurorul general interimar a dispus pornirea urmăririi penale pe numele lor şi, ulterior, reţinerea acestora. Faptul s-a produs marţi, 20 septembrie 2016, dată la care doar 7 din cei 17 magistraţi vizaţi în acele documente mai activează în sistemul judecătoresc. Între timp, un magistrat a decedat, iar altul a reuşit de mai mult timp să părăsească nestingherit R. Moldova.
Joi, 17 aprilie 2014, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), trimitea o notă informativă la adresa lui Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), şi Dumitru Visternicean, preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Poalelungi menţiona că CSJ a solicitat de la toate instanţele de judecată din R. Moldova informaţii despre examinarea cauzelor referitoare la încasarea unor sume considerabile de la agenţi economici străini. În nota informativă se menţionau cazurile examinate dubios de 17 judecători în dosare de sute de milioane USD, fiind oferite pe tavă instituţiilor de drept numele magistraţilor, dosarele examinate de ei şi încălcările comise. Mihai Poalelungi, care este din oficiu şi membru al CSM, preciza că, deoarece de la emiterea ordonanţelor judecătoreşti trecuse prea mult timp, iar aceştia nu pot fi sancţionaţi disciplinar, termenul de prescripţie fiind expirat, „mingea este în terenul procurorilor”.
Dosar de doi ani: De ce reţinerile vin abia acum?
Ce a urmat? La câteva luni de la acea notă informativă, care nu fusese făcută publică, în presă apar primele informaţii despre spălarea a 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova, devenind publice şi o parte a numelor acestor judecători. Instituţiile statului însă nu reacţionează. Mai mult, unii magistraţi sunt lăsaţi să plece onorabil din sistem, iar alţii sunt promovaţi. Ulterior, în 2015, după ce scandalul spălării milioanelor devine public şi chiar internaţional, CSJ publică pe pagina sa electronică notele informative remise încă în aprilie 2014 către CSM, PA şi CNA. Peste un an, pe 20 septembrie 2016, judecătorii vizaţi, după ce unii fuseseră promovaţi, sunt reţinuţi în cadrul unei acţiuni de amploare a CNA şi PA. Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei Urmărire Penală a CNA, menţiona că în operaţiune au fost implicaţi 60 de angajaţi CNA. „Au fost efectuate 51 de percheziţii. Operaţiunea a început la 10.50 dimineaţa, după acordul primit de la CSM. 15 judecători şi foşti judecători şi 3 executori judecătoreşti sunt reţinuţi. Persoanele au calitatea de bănuiţi, fiind reţinute pentru 72 de ore, după care vom decide cum vom proceda mai departe”, a precizat Zumbreanu într-o conferinţă de presă de a doua zi.
Viorel Morari, şeful PA, l-a completat, precizând că au fost iniţiate 16 cauze penale pentru complicitate la infracţiunea de spălare de bani, dosarele fiind iniţiate acum o săptămână de către procurorul general-interimar, Eduard Harunjen. „Prima etapă a constat în felul următor. Două companii off-shore încheie un contract de împrumut. De exemplu, pentru 250 milioane USD. Companiile din zone off-shore erau reprezentate de cetăţeni ucraineni. A doua etapă. Companiile respective semnează un contract de garanţie, iar în calitate de garant este inclus un cetăţean al R. Moldova, de regulă, din categorii social-vulnerabile, greu de identificat, uneori din regiunea transnistreană. Cetăţeanul nostru, garant la executarea contractului dintre două companii off-shore, precum că găseşte patru companii din Federaţia Rusă care restituie datoria. A patra etapă constă în neonorarea obligaţiunilor contractuale şi adresarea în instanţa de judecată. Instanţa admitea cererea, chiar dacă în dosar erau mai multe neajunsuri. Ulterior, companiile off-shore, adresându-se la executorii judiciari, încasează banii…”
11,48 miliarde USD, spălaţi cu ajutorul judecătorilor
De ce procurorii şi ofiţerii CNA au reacţionat abia acum, la peste 3 ani de la emiterea ultimelor ordonanţe? Viorel Morari a lăsat să se înţeleagă că reţinerea magistraţilor are legătură cu reţinerea şi extrădarea controversatului afacerist Veaceslav Platon, care ar fi coordonat schema de spălare de bani pe teritoriul R. Moldova. „Oamenii încep a vorbi, înţeleg că noi nu glumim”, a precizat procurorul. „E adevărat, CSJ a sesizat Procuratura în 2014. Atunci era pornită o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Temei pentru pornirea cauzei împotriva judecătorilor şi executorilor au servit materialele cauzei penale pornite în 2014. De ce acum? Uitaţi-vă la schemă, cât e de complexă. În plus, fiecare procuror şi ofiţer de urmărire penală are şi alt volum de lucru. Nu voi intra în polemică, de ce acum… Planificăm acţiunile în dependenţă de probe…”, a spus Morari. Întrebat de jurnalişti care au fost beneficiile pe care le-au avut magistraţii care au emis ordonanţe pentru încasarea a sute de milioane USD, Morari a spus: „Urmează să stabilim. Atunci, posibil, va fi deschis un nou dosar penal”.
În total, în baza ordonanţelor emise de magistraţii din R. Moldova au fost transferaţi nu 20 de miliarde USD, cum se vehicula, ci 11,48 miliarde. Alte 8,5 miliarde USD au fost transferaţi în baza unor acte falsificate, susţin reprezentanţii PA şi CNA.
Judecătoria Râşcani, cu cei mai mulţi magistraţi implicaţi
Astăzi, doar 7 din cei 15 judecători şi foşti judecători reţinuţi de CNA şi PA mai purtau robă de magistrat, ceilalţi implicaţi fiind deja în afara sistemului. Unul din ei, Ion Gancear, a decedat în martie 2016. În iunie 2013, acesta semna o ordonanţă care viza 710 milioane USD. După emiterea acelor ordonanţe, din sistem au plecat şi alţi judecători care, în 2010—2013, „s-au jucat” cu sute de milioane USD. Astfel, Valeriu Gâscă, fost judecător la Judecătoria Râşcani din Chişinău, a emis cinci asemenea acte, în sumă totală de peste 2 miliarde USD. Acesta a plecat din sistem în 2012, iar un an mai târziu a obţinut licenţa de avocat. Şi colega sa, Aurica Us, care a emis o ordonanţă în sumă de jumătate de miliard USD, s-a pensionat la mijloc de 2013, la aproape 6 luni de la luarea acelei decizii. Şi Gheorghe Gorun, care activa tot la Judecătoria Râşcani, instanţă care a emis cele mai multe ordonanţe de încasare a unor sume considerabile – 12, a plecat din funcţia de judecător, onorabil, la început de 2014, după ce a semnat mai multe ordonanţe în sumă de 800 milioane USD. Şi colegul său de judecătorie, Iurie Ţurcan, care în mai 2013 semna pe o ordonanţă de încasare a 700 milioane USD, şi-a anunţat plecarea din sistem la început de 2014. Igor Vornicescu, de la aceeaşi instanţă, a fost demis din funcţie la început de 2012, la un an după emiterea unei ordonanţe în sumă de 200 milioane USD.
A plecat din sistem şi Victor Orândaş, fost judecător la Judecătoria Centru, care a semnat 3 ordonanţe în sumă totală de 1,5 miliarde USD în anii 2012-2013. Acesta a fost singurul judecător demis de CSM pentru că ar fi emis asemenea ordonanţe, iar după plecarea din funcţie, a venit cu mai multe acuzaţii dure împotriva sistemului din care a făcut parte. Orândaş este singurul judecător implicat în dosar care nu a fost reţinut, el fiind peste hotare. Şi fosta sa colegă, Liliana Andriaş, a plecat din funcţie în 2014, după ce, în acelaşi an, legalizase spălarea a 1,24 miliarde USD. Mihail Moraru, fost judecător la Ungheni, a plecat din sistem în 2015, numele său figurând într-o ordonanţă în sumă de 300 de milioane USD. Gestul său a fost urmat de Gheorghe Marchitan, care atunci când legaliza spălarea a 200 milioane USD, în 2011, era magistrat la Judecătoria Căuşeni.
Doar 7 din cei 15 reţinuţi sunt judecători activi
Astfel, doar 7 magistraţi implicaţi în spălarea miliardelor, atunci când au fost reţinuţi, purtau robe de judecător.
Unii dintre ei, în această perioadă, au beneficiat de promovări.
Astfel, Ştefan Niţă, care atunci când legaliza, printr-o ordonanţă din 2011, nu mai puţin de 200 milioane USD, activa la Judecătoria Centru, a fost promovat, în noiembrie 2015, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.
Serghei Popovici, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde USD, a ajuns, în 2014, preşedinte al Judecătoriei Comrat.
De promovare a beneficiat şi Serghei Gubenco care, în 2010, a dispus încasarea a 200 milioane USD de la un cetăţean din s. Congaz. Gubenco a ajuns preşedinte al Curţii de Apel Comrat la început de 2016, după ce şeful statului, în urma unui aviz de la SIS, l-a refuzat. CSM, însă, l-a propus repetat, forţând astfel mâna preşedintelui Timofti.
Şi Iurie Hârbu, preşedintele Judecătoriei Teleneşti, semnătura căruia figurează în 3 ordonanţe în sumă de 1 miliard USD, a fost ajutat de CSM, care, în mai 2015, a admis candidatura sa pentru un nou mandat la şefia instanţei pe care o conducea din 2010.
Sergiu Lebediuc, care activa la Comrat şi semna pe o ordonanţă de 300 milioane USD, a ajuns între timp la Judecătoria Militară din Chişinău.
Garri Bivol legaliza 640 milioane USD, acesta activând atunci şi acum la Judecătoria Centru din Chişinău. Cel de-al 7-lea judecător în funcţie din dosar, Ghenadie Bârnaz, activa în 2011, când semna o ordonanţă de 400 milioane USD, ca şi acum, la Judecătoria Râşcani din Chişinău. În septembrie 2013, ZdG scria că Bârnaz deţine două case de locuit, una lângă alta, în capitală, evaluate la peste 4 milioane de lei, dar şi maşini care nu se regăseau în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate.
