Unii candidați socialiști au donat partidului sume mai mari decât veniturile, alții au fost implicați în dosare penale
Listele electorale ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, fie pe circumscripția națională, fie pe cele uninominale, conțin nume de persoane care s-au remarcat în ultimii ani printr-un comportament la limita legii. Asta au descoperit reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), care au investigat o serie de fapte din trecutul și prezentul candidaților. Unii au recurs la căsătorii fictive pentru a obține terenuri de la stat, iar alții figurează pe listele de donatori ai partidului cu zeci de mii de lei, chiar dacă au avut venituri mici. Un candidat, de exemplu, a fost implicat într-o cauză penală de rezonanță, legată de evenimentele din 7 aprilie 2009. Profilurile complete ale candidaților le puteți găsi pe portalul MoldovaCurata.md, iar mai jos vă prezentăm câteva dintre cele mai relevante informații descoperite de reporterii ICPC despre candidații PSRM.
Donații la partid mai mari decât veniturile
Deputata socialistă Marina Radvan, care acum candidează pentru un nou mandat, s-a remarcat, de când s-a implicat în politică și a ajuns în Parlament, printr-o generozitate maximă față de partid. Chiar dacă în declarația de avere pe care a depus-o în 2014 la Comisia Electorală Centrală (atunci candidata avea 23 de ani) ea arăta că nu avusese nici un venit în ultimii doi ani, în raportul financiar al partidului ea figura ca persoană care a donat formațiunii 165.700 de lei. Solicitată atunci de portalul Moldova Curată să spună de unde a luat banii donați, Marina Radvan a spus că în locul ei va răspunde deputatul Corneliu Furculiță, responsabil de finanțele formațiunii. La rândul său, Furculiță a spus că donatoarea a putut avea acești bani din moșteniri sau donații.
Și în anul 2015 deputata a donat 95.500 lei, ceea ce reprezenta cam jumătate din salariul său anual. În 2017 a mai donat 55 de mii de lei, iar în 2018 – 27.400 de lei, arată datele de la Comisia Electorală Centrală. Solicitată, în luna ianuarie 2019, de reporterul ICPC să comenteze donațiile, Marina Radvan a spus: „Este chestiunea fiecăruia să ajute în măsura în care poate ajuta, inclusiv partidul. De aceea eu nu voi spune ce sume am donat, ele și așa sunt cunoscute. În orice caz, eu și prietenii mei întotdeauna ne străduim să ajutăm în măsura în care putem, material sau prin alte acțiuni. Este o chestiune ce ține de fiecare, cât anume decide să doneze”.
Căsătorii fictive pentru terenuri?
Marina Radvan a fost implicată și într-un scandal legat de obținerea unui teren, în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, prin intermediul unei căsătorii fictive. În anul 2015, portalul Deschide.md a scris că în 2011, când încă nu era deputată, Marina Radvan și colegul său de partid Vladimir Odnostalco au primit un teren la Stăuceni, fiind căsătoriți. Potrivit unui document al Primăriei Stăuceni, căsătoria celor doi a fost înregistrată în februarie 2011, în aprilie același an le-a fost atribuit terenul, iar la scurt timp cuplul a divorțat. Nici Marina Radvan, nici colegul ei nu au negat aceste fapte. Singurul comentariu făcut de deputată a fost o replică dată președintelui Parlamentului. La o ședință în plen din 2015, președintele Legislativului a spus că a aflat că s-au căsătorit și îi felicită. „Nu-i adevărat!” a spus atunci Marina Radvan.
Modul în care Primăria Stăuceni a atribuit în 2011 terenuri, inclusiv cel al deputatei socialiste, este investigat de Centrul Național Anticorupție. Deocamdată nu există o finalitate în acest dosar. În 2016, Marina Radvan și-a vândut partea sa de teren și a indicat venitul în declarația sa de avere – 104.827 de lei.
Un alt socialist care a primit teren la Stăuceni de aceeași manieră este Grigore Novac. Potrivit unui document semnat în anul 2015 de secretara Primăriei Stăuceni, „cele trei persoane care fac parte în prezent din partidul socialist, conform actelor depuse, erau căsătorite și aveau viza de reședință în comuna Stăuceni”. Grigore Novac a negat însă, pentru reporterul ICPC, că ar fi fost căsătorit fictiv. „Această căsătorie fictivă nu a avut loc, asta eu am declarat nu o singură dată și am s-o repet. A fost un teren obținut absolut legal”. La fel ca și unii dintre colegii săi, deputatul Grigore Novac ar fi donat sume semnificative partidului în ultimii ani, cel puțin așa arată rapoartele depuse la CEC. De exemplu, în anul 2015 a donat PSRM-ului 95.000 lei pentru alegerile locale. Grigore Novac susține că ar fi câștigat acești bani în anii precedenți, muncind peste hotare. „Până a veni în funcție o să vedeți decarațiile mele pe acei ani precedenți, bani pe care i-am câștigat în străinătate și pe care i-am declarat la Fisc. Eu pot demonstra aceste venituri de peste hotare. Sursele mele de venit toate au fost declarate”, a declarat Grigore Novac în octombrie 2018 pentru reporterul ICPC.
Firma unui deputat socialist a împrumutat bani de la o companie înregistrată într-o zonă offshore, apoi a investit într-un post TV
Alți doi candidați socialiști, Corneliu Furculiță și Petru Burduja, figurează într-o investigație jurnalistică publicată de RISE Moldova în anul 2016. Potrivit acestei surse, firma „Exclusiv Media”, al cărui fondator este deputatul Furculiță, a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro (echivalentul a 33 milioane de lei) de la firma Westerby Limited, înregistrată în zona offshore Bahamas. Ulterior, peste 20 de milioane de lei din acest împrumut au fost scoase în numerar de pe contul de la Victoriabank de către administratorul „Exclusiv Media”, Petru Burduja, consilier municipal la Chișinău. Acești bani au fost folosiți pentru lansarea postului NTV Moldova, al cărui proprietar este tot firma lui Corneliu Furculiță. Bazându-se pe un contract referitor la tranzacție, RISE Moldova a sugerat că acești bani ar proveni din Federația Rusă.
În urma acestei investigații, Procuratura Anticorupție a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de doi ani. Atât Corneliu Furculiță, cât și Petru Burduja, au declarat că tranzacția a fost absolut legală. „Toate tranzacțiile financiare ale companiilor vizate sunt în perfect acord cu legislația națională și internațională. Respectarea legii a fost și este o prioritate pentru fondatorii companiilor în cauză. Împrumutul a fost înregistrat conform legislației în vigoare la Banca Națională, iar CNA a solicitat toate documentele referitoare la această tranzacție și le-a primit spre verificare, fără a fi depistate careva încălcări”, a scris Furculiță pe Facebook. „Exclusiv Media” a acționat RISE Moldova în judecată pentru defăimare, dar deocamdată nu există o decizie definită pe acest caz.
Ecourile momentului 7 aprilie 2009
De menționat că directoarea postului NTV Moldova, afiliat socialiștilor, Adela Răileanu, candidează și ea pentru un mandat de deputat. La alegerile precedente, în 2014, ea încerca să obțină un mandat de deputat fiind în echipa comuniștilor, condusă de Vladimir Voronin, însă nu a ajuns în Parlament. Adela Răileanu a fost între anii 2007-2010 directoare a postului public Moldova 1. În timpul manifestațiilor violente din 7 și 8 aprilie 2009, când la guvernare era Partidul Comuniștilor, postului i s-a reproșat că nu a organizat o transmisiune în direct a acelor proteste, ci transmitea emisiuni de divertisment. Asta deși Compania „Teleradio Moldova” beneficia atunci de o finanțare suficientă de la buget. Adela Răileanu a fost demisă la 31 decembrie 2009, pe motiv că nu a asigurat pluralismul de opinie şi a transformat instituţia într-un instrument politic. Decizia a fost luată cu votul a opt membri ai Consiliului de Observatori. În anii 2010-2011 ea a ocupat funcția de director al postului privat NIT, apropiat comuniștilor, căruia însă, la 5 aprilie 2011, Consiliul Coordonator al Audiovizualului i-a retras licența, motivând că acesta mediatiza intens Partidul Comuniștilor și nu asigura pluralismul de opinii. Decizia a fost atacată în instanță, iar ulterior – și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un alt deputat socialist, Petru Corduneanu, are și el în biografia sa episoade legate de 7 aprilie 2009. În timpul revoltei generate de rezultatul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, Petru Corduneanu ocupa funcția de șef al Direcției Generale Poliție Ordine Publică și a fost implicat în dispersarea manifestanților din centrul Chișinăului. La scurt timp după protest, Corduneanu și adjunctul său au fost învinuiți de deputata Valentina Cușnir că ar fi bătut-o în seara de 7 aprilie 2009, fapt negat de cei doi învinuiți. După un proces care a durat 7 ani, timp în care a devenit deputat, Corduneanu și fostul său adjunct au fost achitați, în iunie 2017, instanța notând că fapta nu s-a dovedit a fi săvârşită de inculpaţi. Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârile de achitare.
Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova pe portalul www.moldovacurata.md
(Continuare în numărul următor)
