Reşedinţă temporară cu vot manipulat

Deşi fiecare cetăţean are dreptul să-şi schimbe viza de reşedinţă ori de câte ori doreşte, în alegerile locale recente au fost foarte multe semnale despre turismul electoral prin metoda schimbării vizei de reşedinţă. Experţii consideră că e o situaţie nouă, care trebuie discutată pentru a preveni fraudele electorale.

În ziua alegerilor din 14 iunie 2015, din comuna Băcioi, Chişinău, au parvenit mai multe semnale despre faptul că prea multe persoane străine, necunoscute în localitate, au venit la vot. Deşi aceste persoane au domiciliul în diferite raioane din R. Moldova, chiar şi în regiunea transnistreană, acestea dispun de viză de reşedinţă temporară, majoritatea fiind înscrise pe una şi aceeaşi stradă din comuna Băcioi.

Reporterii ZdG au mers la Băcioi pentru a analiza problema. În locuinţa de pe strada Iuri Gagarin nr. 61, în perioada mai-iulie au viză de reşedinţă 85 de persoane, deşi de facto aici locuiesc două familii. Locatarii nu au dorit să comenteze situaţia, deoarece stau cu chirie în acel spaţiu, şi ne-au recomandat să discutăm cu proprietarul, Sergiu Donciu. Contactat telefonic, proprietarul, fin de cununie al unui consilier pe lista PDM Băcioi, a spus că este ”tot legal şi că nimeni nu are dreptul să intre în viaţa privată”. El s-a arătat surprins de interesul reporterilor, menţionând că: „Se fură mii de voturi şi voi veniţi aici pentru 50 de voturi, unde a fost tot legal. Duceţi-vă la Şalari (actualul primar, n.r.) şi întrebaţi-l pe el cât a furat”. Sergiu Donciu a menţionat că nu are legături cu lumea politică, ba mai mult, este apolitic şi că, dacă reporterii ZdG îl vor cita, îi va da în judecată. Solicitat să discute problema aglomeraţiei de vize de reşedinţă în locuinţa sa, Donciu a spus că nu are timp.

Tot în Băcioi, pe strada Serelor, 35, locuieşte Dumitru Donciu, numărul şase pe lista de consilieri PDM. Contactat de ZdG, acesta a spus că este prea târziu să ne răspundă la întrebări, pentru că alegerile au trecut deja, şi a cerut să nu mai fie deranjat. Un alt proprietar de locuinţă din satul Brăila, unde au reşedinţa 35 de persoane , a negat că ar fi persoana de care aveam nevoie şi s-a eschivat să comenteze fenomenul turismului electoral cu vize de reşedinţă temporare.

Actualul primar, Vitalie Şalari, spune că în timpul alegerilor a depus mai multe cereri la Comisia Electorală Centrală pentru a verifica acest fenomen. El consideră că acest flux de persoane cu viza de reşedinţă la Băcioi au venit şi au votat pentru contracandidatul său la funcţia de primar. Chiar dacă Şalari a câştigat alegerile, el spune că intenţionează să clarifice această situaţie.

Carolina Furdui, expertă în cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), spune că, deşi schimbarea vizelor de reşedinţă doar pentru a vota pentru un anumit candidat este o situaţie destul de gravă şi la limita normalităţii, asemenea fapte sunt, din punct de vedere juridic, admisibile. Acest fenomen ar trebui ţinut sub control şi imediat ce autorităţile locale sesizează o neregulă, ar trebui să verifice datele şi să colaboreze cu organele responsabile. Experta vede o eventuală soluţie în colaborarea mai eficientă între autorităţile locale, organele care ţin evidenţa populaţiei şi chiar între concurenţii electorali, care au acces direct la listele electorale. Totodată, ea consideră că o soluţie adecvată poate fi o interdicţie de a aplica pentru viza de reşedinţă temporară în perioada electorală.

Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urîtu, spune că acest caz de la Băcioi este un pretext pentru a analiza fenomenul. „Situaţia este provocată de imperfecţiunea legii şi nu a apărut prima dată acum. În alegerile din 2011 ne-am ciocnit de aceeaşi situaţie la Stăuceni şi încă în câteva localităţi, însă acum situaţia, în viziunea mea, a luat amploare. Cazul din Topala, raionul Cimişlia, a explodat din aceeaşi cauză, cel puţin aparent, deoarece încă nu avem investigaţiile organelor competente. A fost tentativa de a lua atitudine în cadrul CEC pe această situaţie, însă ne-am lovit de anumite bariere legate de legislaţie, care permite înregistrarea temporară sau permanentă (reşedinţă sau domiciliu), şi de alte drepturi ale omului care pot fi afectate prin impunerea unor interdicţii la acest capitol. Pe de altă parte, Codul Electoral spune că la locale nu votează persoanele care nu domiciliază în localitatea dată. Aştept, printre altele, ca procuratura sau poliţia să constate că acele persoane nu au locuit efectiv în acea casă, multe dintre ele nici nu ştiu unde e localitatea, unde se află şi cum arată casa în care „îşi au reşedinţa”, spune Urîtu.

În satul Topala, Cimişlia, oamenii nu au permis alegătorilor străini să intre şi să voteze. Aceştia au spus că nu vor lăsa ca altcineva să le decidă soarta. Amintim că pe 28 iunie în satul Topala au avut loc alegeri repetate din cauza unor conflicte cauzate de acelaşi lucru. După numărarea tuturor buletinelor, s-a constatat că reprezentantul PDM, Ion Gribineţ, a obţinut 230 de voturi din totalul de 460, lipsindu-i un singur vot pentru a atinge pragul necesar de 50% plus 1 vot pentru a fi ales. Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, a declarat pentru ZdG că în cazul în care procesul-verbal original întocmit după numărarea buletinelor de vot în satul Topala va confirma datele din procesul-verbal electronic, atunci, peste două săptămâni, în această localitate se va organiza turul doi al alegerilor la funcţia de primar.

Alina Pisică