Raportul confidenţial al Comisiei ministrului Cebotari şi concesionarea Aeroportului

Preşedintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a recunoscut că „Avia Invest” nu a îndeplinit unele prevederi stipulate în acord, dar susţine că nu există motive de reziliere a contractului. Rezilierea a fost recomandată de Centrul Naţional Anticorupţie, după semnalarea unor nereguli privind investiţiile prevăzute, precum şi după ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Şor. Ex-premierul Valeriu Streleţ susţine că prima parte a Raportului indică temeiuri de anulare şi că în actul de concesionare au fost admise mai multe „şmecherii”. Pentru stabilirea unor concluzii finale urmează a fi numită o nouă Comisie de anchetă, deja parlamentară.

Cebotari a declarat că grupul de lucru a stabilit că, până acum, au fost efectuate investiţii de circa 46 milioane de euro, dar nu a precizat provenienţa surselor de finanţare, menţionând că acestea au fost „conforme”. S-a stabilit că dintre cele trei componente primare, doar parcarea a fost amenajată, concesionarul având restanţe la darea în exploatare a terminalelor pentru sosiri/plecări şi a pistei modernizate pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor.

Un raport strict confidenţial

Cebotari a refuzat să dea detalii din Raport, precizând că documentul e strict confidenţial, din cauza vulnerabilităţii Guvernului în raport cu concesionarul, precizând că decizia nu-i aparţine personal, ci grupului de lucru şi că doar prim-ministrul este în drept să ceară scoaterea documentului de sub titlul de confidenţialitate. „Motivele confidenţialităţii Raportului sunt generate de vulnerabilităţile statului, deoarece într-o situaţie litigioasă cu concesionarul, Guvernul pierde toate şansele de a mai corecta anumite situaţii. Aşa ne dezarmăm total”, a mai menţionat Vladimir Cebotari.

Potrivit ministrului Justiţiei, în contractul de concesionare este stipulat termenul de 36 de luni pentru îndeplinirea obligaţiunilor. Cebotari a declarat că şi contractul de concesionare, semnat în 2013, este confidenţial din aceleaşi considerente. Mai mult, ministrul afirmă că grupul de lucru cu greu a obţinut contractul în perioada de evaluare.

Potrivit lui Cebotari, rezilierea imediată a contractului de concesionare a Aeroportului ar atrage R. Moldova într-un litigiu internaţional. Prin urmare, grupul de lucru a recomandat Guvernului, în cazul în care constată abateri, să insiste pe o perioadă de remediere şi doar după aceea să iniţieze procedura de reziliere a contractului de concesionare.

Ministrul nu a dat numele persoanelor care au format Comisia, dar a declarat că persoanele au variat în funcţie de cunoştinţe. „Grupul nu s-a făcut nominal, grupul s-a făcut instituţional. Dar au fost de fiecare dată reprezentanţi din funcţii de conducere ale instituţiilor respective, însoţiţi de specialişti profesionişti. Grupul de lucru, dacă e să luăm repartiţia partinică, atunci mai mult de jumătate sunt membri ai PLDM şi PL. Grupul a votat unanim, despre ce influenţe putem vorbi? Nu m-a influenţat nimeni, dar decizia nu-mi aparţine mie, ci grupului de lucru”, a precizat Cebotari.

Comisia a fost formată din reprezentanţi ai ministerelor Finanţelor, Transporturilor, Economiei, Serviciului Vamal, Inspecţiei de Stat în Construcţii, Inspectoratului Fiscal, SIS, CNA şi ai altor instituţii de stat. Potrivit ministrului Justiţiei, sarcina Comisiei s-a limitat la verificarea temeiurilor de reziliere a contractului, reieşind din totalitatea prevederilor legale şi contractuale.

Precizăm că, anterior, Vladimir Cebotari a făcut parte şi din comisia de concurs pentru selectarea câştigătorului licitaţiei de privatizare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Ministrul a infirmat faptul că ar fi fost influenţat că către oligarhul Vladimir Plahotnic sau de PD. „Nici în 2013, nici acum, nu m-a influenţat nimeni. M-am pronunţat aşa cum am considerat. Eu am fost cel care a trimis mai multe scrisori la Guvern în 2013, prin care atrăgeam atenţia la modul în care are loc concursul. Eu am fost persoana care a acordat un punctaj foarte mic în procesul de licitaţie, comparativ cu colegii mei”.

„Marea şmecherie” admisă în contract

În acelaşi timp, ex-premierul Valeriu Streleţ, cel care a dispus formarea Comisiei de evaluare, declară că termenul de trei ani, acordat concesionarului pentru remediere, constituie „marea şmecherie” admisă în contract, dar că există şi altele. Streleţ a precizat că una dintre ilegalităţi se referă şi la condiţiile concursului de privatizare a aeroportului, dar şi la volumul capitalului social al investitorului.

Astfel, conform prevederilor contractuale, concesionarul trebuie să deţină minimum doi ani de experienţă în prestarea serviciilor din domeniul aviaţiei civile. SRL „Avia Invest” a fost înregistrată ca entitate juridică la 2 august 2013, iar la 30 august 2013 a fost desemnată câştigătoare a concursului. Mai mult, deşi condiţiile concursului stipulau un capital social minim de 30 mln. de euro, „Avia Invest” deţinea 85,1 milioane de lei.

Potrivit liderului PLDM, Valeriu Streleţ, în cazul în care societatea civilă ar cere transparenţă, 90% din Raport ar putea fi făcut public. Doar 10%, ce constituie „concluziile juridice privind vulnerabilităţile pentru R. Moldova, ar trebui, deocamdată, să rămână confidenţiale”.

Streleţ a declarat că la prima etapă a Raportului s-a identificat problema autorizaţiilor de construcţie: „Nu este clar dacă în general a fost emisă documentaţia de proiect, şi în acest sens Inspecţia de Stat în Construcţii aşa şi nu a dat niciun fel de răspunsuri cât de cât clare”.

Referitor la acest aspect, Cebotari a precizat că Legislaţia cu privire la autorizaţia construcţiilor permite elaborarea şi emiterea pe etape a proiectului de construcţie. „La momentul când noi am examinat, nu exista un proiect unic şi o autorizaţie unică, dar existau secvenţe etapizate”.

Ex-premeirul a precizat că, după semnalarea lacunelor, a dispus ca Ministerul Economiei să trimită o notificare concesionarului, prin care să-l anunţe despre neonorarea angajamentelor contractuale. „Cei de la Ministerul Economiei au executat deliberat şi intenţionat defectuos această indicaţie. Pentru că le-au expediat celor de la „Avia Invest” nu o notificare făcută în conformitate cu prevederile Codului Civil, prevederile contractului, ci au trimis o simplă ţidulă, la care au anexat indicaţia mea. După mine, este un truc, ca să le permită concesionarilor să invoce ulterior motivul că n-au fost notificaţi conform prevederilor legale. Sunt mai multe semne de întrebare în această istorie”.

Decizia de concesionare a aeroportului către investitorii din Rusia a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului condus de Vladimir Filat, pe 30 mai 2013. Tranzacţia a fost dur criticată de experţi, care vorbeau despre „înstrăinarea” unei companii sănătoase şi profitabile.

Ex-premierul Chiril Gaburici a insistat, în mai curent, pe necesitatea rezilierii contractului, pe motiv că o parte din banii scoşi de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank ar fi ajuns pe contul firmei „Avia Invest”, care a concesionat Aeroportul şi în spatele căreia ar sta omul de afaceri, acum primar de Orhei, Ilan Shor.

Ulterior, Valeriu Streleţ a insistat asupra anulării contractului de concesionare, bazându-se pe un raport al CNA.

Banii de la Aeroport, la Clubul de fotbal „Milsami”

Potrivit şefului CNA, Viorel Chetraru, decizia Guvernului din 30 mai 2013 privind concesionarea Aeroportului, a fost luată în lipsa avizelor de la mai multe ministere, printre care cel al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, al Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate etc. Potrivit raportului CNA, revizorii Inspecţiei Financiare au stabilit că „Avia Invest” nu a făcut investiţii în dezvoltarea Aeroportului, dar în schimb a cheltuit 430 de milioane de lei, obţinuţi din activitatea aeroportuară. Mai mult, SRL „Avia Invest” a avut mai multe tranzacţii cu întreprinderi ale grupului Şor, care nu au nicio legătură cu serviciile aeroportuare, cum ar fi donarea a 9,3 milioane de lei pentru Clubul de fotbal „Milsami”, împrumuturi pentru „Dufremol”, „Aviaconsulting” etc. În raportul CNA se recomanda anularea taxei de 9 euro percepută „ilegal” pentru modernizare de la fiecare pasager la plecare şi iniţierea procedurii de anulare a contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Motivul invocat de CNA este că acest contract a fost semnat între Agenţia Proprietăţi Publice şi SRL „Avia Invest” şi nu cu SA „Aeroportul din Habarovsk” şi SA „Kolomensky Zavod”, care au fost desemnate câştigătoare ale licitaţiei.

Solicitatat de ZdG, purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, a declarat că instituţia investighează într-un dosar penal legalitatea concesionării aeroportului: „CNA a prezentat anterior un Raport Guvernului Streleţ. Acum avem un dosar penal, în care investigăm legalitatea concesionării aeroportului şi care nu are nimic în comun cu Raportul Guvernului. Se fac o mulţime de acţiuni pentru a stabili corectitudinea condiţiilor concesionării şi dacă nu au existat decizii forţate. Sunt solicitate informaţii din străinătate privind veridicitatea unor tranzacţii. Când vor considera oportun, procurorii vor prezenta detalii şi concluzii”.

Directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă, face parte din tabăra experţilor care consideră că decizia de concesionare a aeroportului este în detrimentul intereselor statului şi insistă asupra rezilierii contractului. Cât priveşte concluziile grupului de lucru care a analizat modul în care a fost concesionat aeroportul, expertul spune că acestea s-ar baza, mai degrabă, pe raţionamente politice decât economice.

Analistul economic Gheorghe Costandache susţine că atât raportul, cât şi contractul de concesionare trebuiau făcute publice. El crede că au fost încălcate toate normele actului de privatizare, precum şi locurile de proiectare. Expertul susţine că se încearcă muşamalizarea unor fapte, deoarece contractul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, semnat în baza unei Hotărâri de Guvern, nu prevede termene suplimentare de realizare a obligaţiunilor.

Expertul mai spune că contractul iniţial a fost semnat cu o firmă fantomă: „Expertizele care au fost făcute de experţi ai societăţii civile ne-au demonstrat că aeroportul din Habarovsk nu a cunoscut nimic despre acest concurs. Condiţiile în care s-a desfăşurat concursul încalcă orice normă legală, inclusiv Legea privind achiziţiile publice. Concursul a fost organizat din start pentru un anumit candidat”.

Potrivit ministrului Justiţiei, însă, „condiţiile de licitaţie stabileau că această firmă trebuie să acţioneze prin intermediul unei întreprinderi înregistrate aici, astfel încât R. Moldova să poată controla riscurile”.

Amintim că, la început de septembrie 2013, Compania „Avia Invest” a primit în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău pentru 49 de ani, întreprinderea angajându-se să modernizeze aeroportul şi să facă investiţii de 244,2 milioane de euro.

Ex-premierul Valeriu Streleţ a anunţat că, la 10 noiembrie 2015, fracţiunea parlamentară a PLDM a înregistrat iniţiativa privind formarea unei Comisii parlamentare de anchetă care va examina ambele părţi ale Raportului, invitând toate persoanele vizate pentru formularea unor concluzii, iar ulterior să adopte o hotărâre de Parlament pe marginea acestei situaţii”.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova”, desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Marina Ciobanu