Controversele legislaturii a XX-a

Parlamentul de legislatura a XX-a, care şi-a încheiat mandatul vineri, 30 noiembrie, va intra în istorie prin adoptarea unui şir de legi controversate, criticate atât pe plan intern cât şi extern, dar şi prin migraţia masivă a deputaţilor şi crearea unei majorităţi care nu reflectă rezultatul ultimelor alegeri parlamentare.

În urma scrutinului legislativ din 30 noiembrie 2014, în Parlamentul R. Moldova de legislatura a XX-a (2014-2018) au ajuns cinci formaţiuni politice. Partidul Socialiştilor (PSRM), cu 25 de mandate, Partidul Liberal Democrat (PLDM), cu 23, Partidul Democrat (PDM), cu 19, iar Partidul Liberal (PL), cu 13 mandate. Ulterior, zeci de deputaţi şi-au părăsit formaţiunile pe listele cărora au venit în Legislativ. Majoritatea dintre ei s-au alăturat Partidului Democrat care a ajuns, astfel, să aibă peste 40 de mandate şi să deţină controlul asupra majorităţii parlamentare. În ultimii ani, Parlamentul R. Moldova a luat mai multe decizii criticate de partenerii externi, iar pe plan intern au provocat revolta cetăţenilor, care au ieşit la proteste.

Guvernul de la miezul nopţii

Pe 20 ianuarie 2016, Parlamentul R. Moldova vota un nou Cabinet de Miniştri, în frunte cu Pavel Filip. Au votat „pentru” 57 de deputaţi: 20 din fracţiunea PDM, 13 din fracţiunea PL, 14 foşti comunişti şi 10 deputaţi ajunşi în parlament pe lista PLDM. Instalarea Guvernului Filip a venit după ce neînţelegerile din interiorul alianţei PD-PLDM-PL au dus la căderea consecutivă a două guverne, în acelaşi an. Votarea guvernului care-l avea în frunte pe fostul ministru de la Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii, Pavel Filip, s-a produs în jurul orei 16.30, pe fundalul protestelor a mii de cetăţeni care se adunaseră în faţa Legislativului pentru a-şi exprima nemulţumirea în legătură cu învestirea Guvernului Filip. Cei 57 de deputaţi au votat guvernul fără ca în Parlament să aibă loc dezbateri asupra programului de guvernare şi fără ca aleşii poporului să-i adreseze întrebări noului prim-ministru. Deşi, la câteva ore după votul din parlament, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Timofti anunţa că învestirea noilor miniştri a fost amânată pentru o altă zi, în jurul orei 23.00, aproape de miezul nopţii, membrii cabinetului de miniştri au depus jurământul în faţa preşedintelui Nicolae Timofti, intrând în istorie drept „guvernul de la miezul nopţii”. Procedura de depunere a jurământului a avut loc în mare taină, departe de ochii presei şi ai opiniei publice, reşedinţa de stat, acolo unde a avut loc evenimentul, fiind înconjurată de poliţişti. Depunerea jurământului a fost confirmată abia către miezul nopţii printr-un comunicat al Preşedinţiei.

Cetăţenia prin investiţie

Pe 16 decembrie 2016, Parlamentul R. Moldova a votat în lectură finală un şir de modificări la „Legea cetăţeniei”, care făceau posibilă, în premieră pentru ţara noastră, acordarea cetăţeniei R. Moldova pentru investitorii străini. Proiectul a trecut rapid de votul în plenul Parlamentului, fără a avea însă avizul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). În raportul CNA, înregistrat la Parlament abia după votarea în a doua lectură a legii, se menţiona că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului R. Moldova”. În mai 2018 deputaţii au votat noi modificări la „Legea cetăţeniei”, introducând prevederi care, iniţial, nu se regăseau în lege şi care au creat tensiuni în Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, preşedintele Comisiei, liberalul Roman Boţan, anunţându-şi demisia în semn de protest.

În timp ce autorităţile prezentau programul drept „o şansă unică” prin care vor fi atrase investiţii de 1,3 miliarde de euro în următorii 5 ani, experţii anticorupţie, dar şi deputaţi din opoziţie, atenţionau că oferirea cetăţeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE, de care beneficiază R. Moldova în prezent.

Printre cele mai contestate modificări, introduse pe ultima sută de metri prin amendamente propuse de deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc, se numără faptul că numele „cetăţenilor-investitori” nu vor fi publicate în Monitorul Oficial, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte categorii de cetăţeni noi şi că aceştia vor fi exceptaţi de obligativitatea cunoaşterii Constituţiei şi limbii de stat, prevedere care, anterior, se referea doar la pensionarii pentru limita de vârstă şi la persoanele cu grad de dizabilitate. Modificările votate de Parlament, dar şi hotărârile de guvern aprobate pentru a face posibilă acordarea cetăţeniei prin investiţie, au intrat în vigoare pe 11 octombrie 2018, iar o lună mai târziu programul a fost lansat la nivel internaţional în cadrul Conferinţei Globale a Reşedinţei şi Cetăţeniei de la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, acolo unde-şi are sediul şi „MIC Holding”, una dintre companiile selectate de Guvern pentru a „vinde” cetăţenia R. Moldova investitorilor străini.

Sistemul electoral mixt

O altă iniţiativă a deputaţilor legislaturii a XX-a care a scos oamenii în stradă la proteste a fost schimbarea sistemului electoral. După ce, pentru mai bine de un an, s-a discutat iniţiativa PDM de a introduce votul uninominal, propunere care nu se bucura de sprijinul celorlalte partide parlamentare, dar pentru care democraţii susţineau că au adunat 800 de mii de semnături, pe 18 aprilie 2017, preşedintele Igor Dodon a propus schimbarea sistemului electoral prin introducerea votului mixt, astfel încât 51 de deputaţi să fie aleşi pe liste de partid, iar restul pe liste uninominale în circumscripţii. Sistemul mixt înaintat de Dodon a fost anterior propus şi de Plahotniuc, în 2013.

Pe 5 mai 2017, atât sistemul uninominal, propus de PDM, cât şi cel mixt, propus de PSRM, a fost votat în primă lectură. Ulterior, cele două proiecte au fost comasate, iar pe 20 iulie 2017, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, sistemul electoral mixt a fost aprobat cu votul a 74 de deputaţi democraţi, socialişti şi neafiliaţi. Deşi proiectul era al zecelea pe ordinea de zi, acesta a fost votat primul, în doar 5 minute, fără dezbateri şi întrebări. Opoziţia parlamentară, reprezentată de PCRM, PL şi PLDM, a părăsit sala de şedinţe a Parlamentului înainte de anunţarera procedurii de vot. În paralel, în faţa clădirii Legislativului, care era înconjurată de poliţişti, la îndemnul opoziţiei extraparlamentare, câteva mii de oameni protestau împotriva introducerii sistemului electoral mixt. În acelaşi timp, un alt grup de oameni adunaţi în faţa unei scene instalate cu o zi mai devreme, spuneau că au venit pentru a susţine votul mixt. În aceeaşi zi, pe 20 iulie 2017, preşedintele Igor Dodon a promulgat Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt declarând că „începe o nouă filă în istoria modernă a R. Moldova”.

În ianuarie 2018, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au respins solicitarea de înregistrare a unui grup de iniţiativă privind organizarea referendumului legislativ de anulare a sistemului electoral mixt. La fel, a fost respinsă şi încercarea repetată a grupului de iniţiativă de a fi înregistrat la CEC.

Legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală

După ce, în 2016, după mai multe critici din partea societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare, majoritatea parlamentară a renunţat la proiectul legii de liberalizare a capitalurilor şi stimulării fiscale, în iulie 2018, guvernarea a readus subiectul în actualitate. Proiectul a fost prezentat de la tribuna PDM, pe 24 iulie 2018, de către premierul Pavel Filip. A doua zi, pe 25 iulie, a fost aprobat de Guvern, iar pe 26 iulie a ajuns pe masa deputaţilor, fiind votat în ambele lecturi, în lipsa deputaţilor PL, PCRM, PLDM şi PSRM, care au părăsit sala în semn de protest. Fracţiunile parlamentare de opoziţie au criticat proiectul, menţionând că în acest mod se vrea legalizarea spălării banilor, acuzaţii respinse de reprezentanţii majorităţii parlamentare.

Conform modificărilor făcute de parlament, care includeau şi aşa numita amnistie a capitalului, persoanele care îşi declară voluntar veniturile beneficiază de o garanţie din partea autorităţilor publice, fapt ce nu permite urmărirea acestora pentru neachitarea impozitelor, taxelor, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, iar bunurile declarate voluntar nu pot constitui obiectul unei cauze penale.

Pe lângă criticile venite de la politicienii din opoziţie, adoptarea legii de liberalizare a capitalurilor şi stimulării fiscale a fost criticată dur şi de structurile financiare internaţionale precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, dar şi de ambasada SUA şi de Misiunea UE în R. Moldova. „Ambasada SUA este extrem de dezamăgită de adoptarea legislaţiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor. Legea privind declaraţia voluntară şi stimularea fiscală legitimează furtul şi corupţia şi va dăuna climatului de afaceri al R. Moldova. Considerăm că această lege contravine angajamentelor pe care guvernul R. Moldova şi le-a asumat, şi această părere este împărtăşită de partenerii internaţionali de dezvoltare ai Moldovei. Cetăţenii Moldovei au suferit deja consecinţele infracţiunilor financiare majore. Infractorii ar trebui pedepsiţi, nu răsplătiţi. Poporul Moldovei merită mai mult”, se spunea într-un mesaj al Ambasadei SUA, publicat în ziua adoptării legii.

După trei luni de la adoptare şi după un val de critici, pe 8 noiembrie 2018, Parlamentul a modificat Legea privind amnistia fiscală astfel încât funcţionarii publici şi alte categorii de angajaţi la stat nu pot fi subiecţi ai declarării voluntare a bunurilor. De asemenea, taxa către bugetul de stat a fost ridicată de la 3% la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar.

Veaceslav Berbeca, politolog:

„Actualul Parlament poate fi considerat cel mai controversat legislativ din istoria independenţei R. Moldova. Învestirea Guvernului Filip va fi unul din elementele definitorii ale activităţii acestui Parlament. Învestirea a avut două aspecte importante care au decis soarta partidului de la guvernare în următorii ani. Pe de o parte, a constituit elementul care a salvat partidele care au creat coaliţia de guvernare, iar pe de altă parte, a pus bazele unui nou model de guvernare a R. Moldova, unde centrul de luare a deciziilor e altul decât instituţiile de stat.

Traseismul politic este un alt element negativ care va caracteriza componenţa şi mandatul Parlamentului ales în 2014. Partidul Democrat, care a venit în Parlament cu 19 deputaţi, s-a ales, în cele din urmă, cu cea mai mare fracţiune parlamentară în urma fenomenului de transfugi politici.

Alte aspecte negative care pot fi menţionate se referă la schimbarea sistemului electoral privind alegerile deputaţilor în Parlament. Este un sistem care este gândit să avantajeze partidul de guvernământ, deoarece alegerea deputaţilor în circumscripţiile uninominale creează ocazia de a folosi resursele administrative sau alte instrumente de influenţare a alegătorilor în folosul reprezentantului puterii.

În sfârşit, au fost adoptate un şir de legi care intră în contradicţie cu angajamentele internaţionale ale R. Moldova privind controlul asupra corupţiei. Felul în care au fost adoptate Legea privind cetăţenia prin investiţie şi Legea amnistiei fiscale sugerează că acestea au menirea de a sprijini anumite interese de grup în R. Moldova.”