Alegerile europarlamentare 2019: ce semnifică ele pentru cetățenii R. Moldova
În perioada 23-26 mai, 2019, cetățenii Uniunii Europene (UE) vor alege un nou Parlament European. Din actualul Legislativ al UE fac parte 751 de reprezentanți. După alegerile din luna mai, numărul acestora va fi redus până la 705, în urma ieșirii Marii Britanii din UE.
Cum decurge procesul electoral în UE?
În țările UE, se aplică diverse sisteme electorale, dar toate reprezintă o formă sau alta de reprezentare proporțională, când partidele politice primesc fotolii în parlament în funcție de numărul de voturi acumulate.
Listele închise. În unele țări UE, alegătorii votează partidele politice care prezintă liste fixe de candidați propuși pentru înscriere în buletinele de vot. Numărul deputaților aleși pe listele de partid este proporțional numărului de voturilor acumulate, cu condiția că aceștia depășesc pragul electoral care, de regulă, e de 5 %.
Astfel, dacă partidul X obține 30% din totalul voturilor în țara pentru care în Parlamentul European (PE) sunt alocate 10 mandate, acest partid trimite la Bruxelles 3 deputați.
Liste deschise. Sunt țări în care alegătorii votează fie un partid politic, fie își aleg un candidat preferat. Spre deosebire de votarea pe listele „fixe” sau pe cele închise, acest fapt le permite alegătorilor să schimbe ordinea candidaților în listele de partid și să influențeze direct cine va ajunge în PE din partea unei sau altei formațiuni politice.
Votul unic transferabil. De asemenea, se practică și sistemul de vot unic transferabil, în care alegătorii marchează câți candidați vor și îi numerotează în funcție de preferințele proprii.
La calcularea rezultatelor, acest „top” arată dacă un candidat sau altul a trecut pragul electoral pentru a intra în PE sau dacă nu are vreo șansă de câștig. Cum unul dintre candidați obține un număr suficient de voturi, toate buletinele suplimentare cu numele lui ca primă alegere sunt ignorate, iar numărarea voturilor continuă pentru determinarea celui de-al doilea deputat.
Cu ce se ocupă euro-deputații?
Deputații europeni pot fi aleși din partea regiunilor în țări precum Italia sau, cum e cazul Republicii Federale Germania, întreaga țară reprezintă o singură circumscripție electorală. Ei sunt aleși pentru un mandat de cinci ani (2019-2024) și se întrunesc în sălile PE la Strasbourg și la Bruxelles.
Numărul deputaților din fiecare stat membru UE este proporțional numărului de locuitori al acestei țări. Astfel, Germania, cea mai populată țară din UE, cu 82,8 milioane de cetățeni, alege 96 europarlamentari, pe când Malta, cu 475 mii de locuitori, deține doar șase fotolii.
Deputații PE adoptă legi și votează bugetul UE împreună cu Consiliul European, care include șefii tuturor statelor membre ale UE.
În pofida faptului că deputații PE reprezintă țări și regiuni diferite, în parlament aceștia lucrează în grupuri multinaționale, în conformitate cu ideologia politică pe care o propagă. De exemplu, există grupuri reprezentând centriștii de dreapta, socialiștii, „verzii” și euro-scepticii.
Membrii PE sunt implicați și în alegerea președintelui Comisiei Europene. Cel mai numeros grup politic după alegerile din mai va avea cel mai puternic mandat de influență asupra alegerii președintelui Comisiei Europene.
După alegerile din 2014, Partidul Popular European, formațiunea politică majoritară, a reușit să-și impună la șefia UE candidatul său, Jean-Claude Juncker, care își încheie mandatul în acest an.
Opțiunile de vot ale cetățenilor români
Sâmbătă, 27 aprilie, în România a început campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Central al Românei, în scrutin s-au înregistrat 23 de formațiuni politice și șapte candidați electorali. Dintre acestea, Autoritatea Electorală Permanentă a validat candidaturile a 13 partide și alianțe și a trei candidați independenți, care vor participa în cursa electorală.
Pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, România va deschide 441 de secții de votare în afara țării. 36 dintre acestea, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București, vor fi deschise în R. Moldova. Astfel, în municipiul Chișinău, vor fi deschide 13 secții, alte două – în municipiul Bălți și câte o secție de vot în alte 21 de localități.
Importanța alegerilor PE pentru cetățenii R. Moldova
Solicitat de ZdG, Viorel Cibotaru, directorul executiv al Institutul European de Studii Politice din Moldova, fost ministru al Apărării, s-a referit la importanța alegerilor în PE pentru cetățenii R. Moldova. Cibotaru consideră că cetățenii R. Moldova au pășit linia despre care am putea spune că alegerile în PE ar avea efecte colaterale asupra vieții societății. Acesta susține că, în condițiile în care aproape un milion de cetățeni ai R. Moldova au dubla cetățenie a României, implicit a UE, trebuie să vorbim în alți termeni. Adică, impactul pe care îl vor avea alegerile din 26 mai, în PE, este unul direct, în special sub aspect strategic.
Factorul geopolitic. „PE este principalul instrument de redistribuire a resurselor țărilor care fac parte din UE și este cel mai puternic economic și social și din toate punctele de vedere dezvoltat bloc de state de pe planeta Pământ. Acest lucru are un impact nu doar asupra cetățenilor care fac parte nemijlocit din cadrul UE, dar și asupra celor din țările partenere, cum este și R. Moldova. Deși multă lume afirmă că UE nu este un actor geopolitic activ, totuși, deciziile care se iau în cadrul PE, ca organ legislativ-politic al UE, Consiliul European, Comisia Europeană și multiple alte agenții și instituții ale UE, au un impact și asupra evoluțiilor la nivel global”, – explică Viorel Cibotaru
Factorul politic. Directorul executiv al Institutul European de Studii Politice subliniază că, în cadrul acestor alegeri paneuropene, se revigorează viața politică din toate statele membre ale UE. Expertul consideră că aceste alegeri au un caracter deosebit în raport cu cele naționale, locale și prezidențiale și, totodată, acestea comportă în sine un element de integritate, adică principiile care stau la baza existenței și funcționării UE. Potrivit lui Cibotaru, aceste alegeri sunt un prilej fericit de coagulare a spiritului european, din perspectiva soluționării în comun a multiplelor probleme. Dacă ținem cont de faptul că aceste alegerii se desfășoară inclusiv pe teritoriul R. Moldova, prin reprezentanții partidelor politice din România, face ca cetățenii R. Moldova, cei cu dubla cetățenie, dar și cei care nu au cetățenie, să fie implicați în acest proces, prin asimilarea și promovarea sloganelor electorale, prin formularea unor așteptări și a unor scopuri politice comune.
Factorul economico-social. Expertul afirmă că filosofia UE nu este îndreptată asupra satisfacerii intereselor unor state sau guverne, ci, în primul rând, prin spiritul și activitatea sa, prin principiile pe care le împărtășesc atât membrii PE, cât și cei delegați în organele executive – pe satisfacerea intereselor cetățenilor. Orice decizie a UE trece printr-un filtru de compatibilitate cu interesele cetățenilor într-o măsură mult mai mare decât cu cele ale concernelor sau ale intereselor strict naționale. Lucru observat în cazul mai multor subiecte, fie că e vorba despre traficul de internet, roaming, despre calitatea produselor alimentare sau despre taxe și impozite. „În PE nici o prevedere nu trece fără o expertiză profundă, ținându-se cont și de punctul de vedere al cetățeanului de rând sau a grupului de cetățeni, în funcție de problemă. Multiplele decizii ale PE îl afectează pe cetățeanul R. Moldova în calitatea sa de consumator, de călător, de profesionist într-un job sau altul”, – e de părere Viorel Cibotaru.
Potrivit siteului oficial al PE, această instituție a evoluat semnificativ de-a lungul anilor, acumulând din ce în ce mai multe responsabilități și crescând în importanță. În timp ce Adunarea, predecesoarea Parlamentului, nu avea decât rol de supraveghere, Parlamentul de astăzi este singura instituție a UE aleasă direct, care are responsabilitatea de a reprezenta interesele oamenilor. Parlamentul este responsabil și de supravegherea instituțiilor UE și de promovarea drepturilor omului inclusiv în afara Europei.
Ordinea candidaților din partea României pe buletinele de vot este următoarea:
nr. 1 – Partidul Social Democrat
nr. 2 – Alianţa electorală „Alianţa 2020 USR Plus”
nr. 3 – Partidul PRO România
nr. 4 – Uniunea Democrată Maghiară din România
nr. 5 – Partidul Naţional Liberal
nr. 6 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE
nr. 7 – Partidul PRODEMO
nr. 8 – Partidul Mişcarea Populară
nr. 9 – Partidul Socialist Român
nr. 10 – Partidul Social Democrat Independent
nr. 11 – Partidul România Unită
nr. 12 – Uniunea Naţională pentru Progresul României
nr. 13 – Blocul Unităţii Naţionale BUN
nr. 14 – Gregoriana-Carmen Tudoran
nr. 15 – George-Nicolae Simion
nr. 16 – Peter Costea
Sinteză, Vlad Țurcanu
