Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Sportivi în ring, criminali în…

Sportivi în ring, criminali în afara lui. Dosarele luptătorilor acuzați de omor

17 iul. 2018 la 08:07

Cazul tânărului Serghei Bejenari, omorât în bătaie de sportivi, practicanţi ai artelor marţiale, în faţa unui club de noapte din Chişinău, a fost intens discutat în societate şi a ţinut capul de afiş al presei. Nu a fost însă primul caz de omor cu participarea sportivilor. ZdG a scris, pe parcursul anilor, despre cele două victime ale lui Ion Şoltoianu sau despre crima din Codrii Orheiului, la care a participat şi actualul deputat Constantin Ţuţu, şi el sportiv de carieră. ZdG a făcut o scurtă retrospectivă a dosarelor de omor cu implicarea sportivilor şi vă prezintă etapele la care se află acestea.

Ion Şoltoianu este cel mai titrat sportiv moldovean din domeniul artelor marţiale. A fost campion al fostei URSS, campion european şi mondial la diferite genuri de sport de contact: box, lupte corp la corp, kickboxing sau muay thai. Pe lângă multiplele medalii câştigate la zeci de turnee internaţionale, Şoltoianu şi-a trecut însă „în palmares” şi două crime.

Victima de la cazinou şi modificările legislative salvatoare

Prima victimă a sportivului Ion Şoltoianu a fost Djambulat Pitula, cunoscut şi ca Djambat, aşa cum era numit de prieteni şi de cei din lumea interlopă. Într-o seară din 2003, Şoltoianu se afla în cazinoul hotelului Naţional. La un moment dat, în cazinou a intrat Djambulat Pitula, însoţit de Irina, fosta soţie a unui prieten de-al lui Şoltoianu, care decedaseră cu puţin timp înainte într-un accident rutier. Între Şoltoianu, pe de o parte, şi Djambulat cu Irina pe de alta, s-ar fi iscat un conflict verbal care a degenarat, soldându-se cu decesul lui Djambulat Pitula.

O cunoştinţă a lui Şoltoianu declara, în 2011, pentru ZdG, că după câteva schimburi dure de replici, Djambulat ar fi scos un cuţit, îndreptându-se spre Şoltoianu. Acesta a scos pistolul şi a tras în piciorul lui Djambulat. Tot în 2011, Petru Ursu, avocatul de atunci al lui Şoltoianu, spunea că acesta s-ar fi împiedicat de o treaptă a scării şi, fiind în stare de afect, din cădere, a împuşcat de mai multe ori. Ulterior, expertiza avea să arate că Şoltoianu a tras nu mai puţin de 8 gloanţe, trei nimerind în Djambulat, care a decedat pe loc.

Şoltoianu a fost trimis în judecată fiind acuzat de „Omor săvârşit în condiţiile depăşirii limitelor legitimei apărări”. Pe 12 iunie 2003, însă, a intrat în vigoare un nou Cod Penal al R. Moldova, care nu mai conţinea articolul în baza căruia era acuzat Şoltoianu. Toate cauzele penale pornite în baza faptelor care în conformitate cu noul Cod Penal nu mai erau considerate infracţiuni, urmau a fi clasate. Astfel, la cererea acuzatorului de stat Aliona Gâtlan, instanţa de judecată a clasat dosarul lui Şoltoianu din 2003, acesta fiind eliberat. Detalii AICI.

Condamnat pentru omor, şantaj şi păstrare ilegală de arme

Crima a avut loc la terasa fostului restaurantul Galaxy de pe str. 31 Ausut 1989 din Chișinău

La 8 ani distanţă, pe 19 septembrie 2011, fostul luptător a recidivat. Aflat la terasa unui restaurant din centrul Chişinăului, Şoltoianu l-a împuşcat mortal pe fostul poliţist şi om de afaceri Ion Stratulat. Spre deosebire de anul 2003, când Şoltoianu a stat lângă cadavrul lui Pitula până la sosirea poliţiei, în 2011, sportivul a fugit imediat de la locul crimei. Avocatul lui Şoltoianu declara atunci pentru ZdG că Şoltoianu a fugit de la locul crimei pentru că se temea să nu fie asasinat de oamenii lui Stratulat, aflaţi în preajmă. A fost reţinut însă câteva zile mai târziu, la Varniţa. Din declaraţiile oferite de Şoltoianu în cadrul procesului rezultă că motivul conflictului dintre el şi Stratulat ar fi avut rădăcini mai vechi, fiind legat de activitatea lor de la „Elat”. Stratulat era unul dintre acţionarii societăţii ce deţinea centrul comercial „Elat”, iar Şoltoianu conducea clubul sportiv „Mix Fight”, fondat de „Elat”. Şoltoianu declara că, după ce a devenit acţionar în 2008, Stratulat se împotrivea constant susţinerii financiare a clubului sportiv. După o serie de discuţii aprinse la terasa restaurantului, Şoltoianu a scos arma şi a tras 3 focuri din pistolul de model „TT” pe care îl deţinea legal.

În faţa judecătorilor, fostul sportiv declara că a fost nevoit să-l împuşte pe Stratulat pentru a-şi apăra viaţa, deoarece acesta, pe parcursul discuţiei, ar fi dus de mai multe ori mâna spre tocul pistolului. Argumentele acestuia însă nu i-au convins pe judecători, care, în octombrie 2013, l-au condamnat, în prima instanţă, la 14 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă până la 12 ani de privaţiune de libertate. Şoltoianu a fost condamnat pe 3 capete de acuzare: omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj asupra omului de afaceri Ghenadie Calaraş, pe care l-a forţat, împreună cu alte persoane, să cedeze acţiuni dintr-o afacere cu cazinouri.

Crima din Codrii Orheiului

O altă crimă cu participarea unui luptător a avut loc pe 28 aprilie 2012 lângă restaurantul „Doi Haiduci” din Codrii Orheiului. Un grup de persoane, printre care şi campionul K1 Constantin Ţuţu, devenit între timp deputat, au participat la o altercaţie soldată cu focuri de armă şi cu un deces. Alexei Veretco, alias „Krasavcik”, a fost ucis pe loc, iar fostul poliţist Iurie Matcovschi, care era împreună cu victima, a fost rănit. Conflictul din codri a avut loc în urma unei bătăi declanşate în seara din ajun între Alexei Veretco şi Radu Andriţco, în faţa unei discoteci din Orhei. Veniţi în pădure ca să soluţioneze acel conflict, între membrii grupului de peste 10 persoane a lui Andriţco, printre care şi Constantin Ţuţu, pe de o parte, şi Veretco, venit împreună cu Matcovschi, pe de alta, a avut loc schimbul de focuri, fatal pentru „Krasavcik”.

După incident, pe numele mai multor participanţi au fost eliberate mandate de arestare, inclusiv pe numele actualului deputat democrat Constantin Ţuţu, toţi fiind daţi în căutare. Ţuţu, însă, a fost de negăsit. A apărut abia după ce magistraţii Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura de arest, Ţuţu fiind trimis mai întâi în arest la domiciliu, iar ulterior lăsat în libertate, sub control judiciar.

Singurul condamnat, lăsat în libertate, dar reţinut pentru trafic de droguri

Ion Corcodel a fost condamnat la 8 ani de închisoare, iar Constantin Țuțu a fost achitat

Astăzi, la 6 ani de la acel incident, o singură persoană a fost condamnată, Ion Corcodel, care a admis că el a fost cel care l-a împuşcat pe Veretco. În mai 2016, Judecătoria Orhei i-a aplicat acestuia o pedeapsă de 8 ani de închisoare, însă a fost lăsat în libertate deoarece sentinţa urma să intre în vigoare abia după decizia Curţii de Apel (CA) Chişinău. Corcodel s-a ales şi cu o interdicţie de a părăsi ţara, fiindu-i retras paşaportul.

În schimb, deputatul Constantin Ţuţu a fost achitat, magistraţii Judecătoriei Orhei considerând că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii”. Lui Ţuţu i-a fost restituită şi arma pe care o deţinea în momentul producerii crimei din Codrii Orheiului. La fel, au fost achitaţi şi ceilalţi participanţi.

Ca şi la Orhei, şedinţele de la CA Chişinău au fost amânate de mai multe ori. Ultima şedinţă de judecată, din 13 iunie, curent, a fost întreruptă, iar următoarea a fost programată abia pentru 12 septembrie.

La început de octombrie 2017, Corcodel, împreună cu alte persoane din aşa numita grupare „Borman”, printre care şi Oleg Pruteanu, participant şi el la crima din Codrii Orheiului, au fost reţinuţi într-un alt dosar, intentat pentru trafic de droguri. Potrivit şefului adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale, Vitalie Busuioc, urmărirea penală s-a încheiat, iar dosarul a fost trimis în judecată.

Aurel Ignat a fost escortat la judecătorie, dar a refuzat să se prezinte în fața judecătorului de instrucție

Un tânăr ucis în bătaie şi doi sportivi reţinuţi

Cel mai recent caz de omor cu implicarea sportivilor, de asemenea profesionişti ai sporturilor de contact, s-a produs în noaptea de 18 spre 19 mai 2018, în faţa unui club de noapte din Chişinău. Sergiu Bejenari, de 30 de ani, originar din Orhei, a fost bătut crunt de sportivi, iar o săptămână mai târziu, pe 25 mai, a murit la Spitalul de Urgenţă. Abia după decesul tânărului, la o săptămână de la infracţiune, cazul a devenit public, partenera de viaţă a lui Serghei Bejenari descriind pe o reţea de socializare toate circumstanţele cazului. După ce subiectul a explodat în presă, autorităţile au reţinut doi suspecţi: luptătorii Aurel Ignat şi Mihai Pârgaru, care au primit şi mandate de arestare pentru 30 de zile. Ulterior, la sfârşit de iunie, acestora le-au fost prelungite mandatele de arestare. Tot atunci, procurorii anunţau că un al treilea suspect, Eugeniu Deliu, este dat în căutare internaţională. După finalizarea urmăririi penale şi acumularea tuturor probelor, cauza va fi remisă în instanţa de judecată. Dacă vina inculpaţilor va fi demonstrată, ei riscă până la 15 ani de închisoare.

Ţâcu: Sportivul e un produs al şcolii în care se află, al familiei, al cartierului în care creşte

Istoricul și fostul boxer Octavian Țâcu spune că educarea sportivilor nu ține doar de antrenorul din sala de sport, ci și de mediul social în care acesta se formează. Totodată, fostul boxer consideră că aceste cazuri de implicare a sportivilor în diverse infracțiuni trebuie privite individual și că nu ar trebui extrapolate la sport în general. „Nouă ni se spunea întotdeauna că sportivul, mai ales boxerul, este net superior oricărui om simplu, prin urmare trebuie să fie conştient de riscurile pe care şi le asumă atunci când se angajează în diferite acţiuni, fie de apărare, fie de prevenire… Ca atare, asta e ca o cutumă, toată lumea înţelegea. Dar antrenorul e cel care vede sportivul doar în sală. El nu este singurul care poate avea influenţe asupra sportivului. Mai e şi mediul în care sportivul trăieşte, şi condiţiile în care se află, şi perspectivele de viaţă. El are de luat mai multe opţiuni atunci când se angajează şi aşa se explică de ce atât de mulţi sportivi au fost implicaţi în grupările criminale în anii ‘90 şi de ce în continuare mai sunt încă situaţii în care sportivii sunt captaţi în diferite activităţi criminale. Aceste cazuri însă trebuie privite individual şi nu trebuie extrapolate la sport în general. Ca şi în oricare alt domeniu, sportivii nu sunt nişte extratereştri, care vin din altă galaxie. Sunt oameni care trăiesc în mediul în care se află. Contează şi antrenorul, dar să nu uităm că sportivul e un produs al şcolii în care se află, al familiei, al cartierului în care creşte. Toate astea contribuie foarte mult”, afirmă Octavian Țâcu.

Citiți și: 

Tag-uri:
Distribuie articolul: