Şoferul celor 200 kg de heroină eliberat din puşcărie în circumstanţe dubioase

Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii care transporta, în martie 2008, prin Chişinău, 200 kg de heroină, a fost eliberat condiţionat înainte de termen printr-o încheiere emisă pe 9 iunie 2014 de către Andrei Balan, judecător de instrucţie la Judecătoria Rezina, asta deşi, pe dosar nu exista încă o hotârâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Chiar în acele momente, la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) se examinau recursurile procurorilor şi avocaţilor inculpaţilor din dosarul „Heroina”, iar într-un final, magistraţii au trimis dosarul la rejudecare, la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Doar că, Karalar Murat nu va mai apărea în faţa judecătorilor din Moldova, pentru că, la scurt timp după ce a fost eliberat, a plecat de aici. În septembrie 2014, autorităţile s-au trezit, au anulat eliberarea şoferului heroinei şi l-au anunţat în căutare.

În numărul din 4 decembrie, ZdG scria despre dosarul „Heroina”, unul dintre cele de mare rezonanţă, care încă nu a cunoscut o finalitate în justiţia din R. Moldova. Anunţam atunci că, la 7 ani de la iniţierea urmăririi penale, niciun figurant din dosar nu se mai află în arest. Ultimul care a ieşit pe porţile închisorii a fost Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii care transporta drogurile, tot el, omul care a avut de suferit cel mai mult de pe urma acestui dosar, fiind singurul condamnat la o pedeapsă mare.

Procurorul a fost de partea condamnatului

Condamnat, ultima dată, în iunie 2013, la 10 ani privaţiune de libertate, cetăţeanul de origine turcă a stat închis aproape 6 ani. După decizia CA Chişinău, devenită executorie, Karalar Murat Hamza a fost trimis pentru ispăşirea pedepsei în penitenciarul nr. 17 – Rezina. De acolo, peste câteva luni, a solicitat, prin intermediul unuia dintre avocaţi, Ian Dogotari, eliberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen, conform art. 91, Cod Penal. În cererea trimisă direct Judecătoriei Rezina, şi nu instituţiei de detenţie, aşa cum ar fi legal, apărătorul şoferului heroinei a indicat că, deşi deţine grad de invaliditate, acesta a fost implicat în munci remunerate, alegându-se astfel cu 414 zile privilegiate. Astfel că, din cei 10 ani la care era condamnat, Murat avea executaţi efectiv la momentul examinării sesizării 7 ani, 4 luni şi 7 zile…

Procurorul Ghenadie Bulhac a fost, în instanţă, de partea condamnatului, solicitând admiterea cererii avocatului, motivând că aceasta întruneşte toate condiţiile prevăzute de lege. Vasile Frunză, reprezentantul P-17 în şedinţa de judecată, a solicitat respingerea cererii avocatului ca fiind prematură, menţionând că termenul rămas neexecutat pentru acesta este prea mare, iar condamnatul nu a apelat iniţial la Comisia Penitenciarului pentru ca aceasta să-l prezinte instanţei de judecată pentru eliberarea condiţionată, aşa cum prevede procedura.

Încheierea a ajuns la destinaţie peste o lună

Din încheierea emisă pe 9 iunie 2014 de către Andrei Balan rezultă însă că nicio persoană implicată în proces, nici reprezentantul penitenciarului, nici procurorul, nici avocatul şi condamnatul, dar nici judecătorul nu au făcut trimitere la un fapt esenţial în judecarea cererii lui Karalar Murat Hamza: faptul că, cei 10 ani de închisoare care i-au fost aplicaţi nu mai erau definitivi, din moment ce, în acea perioadă, la CSJ se examina recursul părţilor din dosarul „Heroina”, iar Hamza se putea alege cu o altă pedeapsă decât cea de 10 ani, poate mai gravă.

Astfel, fără a ţine cont de această circumstanţă, Andrei Balan a dispus admiterea cererii avocatului şi eliberarea lui Karalar Murat Hamza din sala de judecată. Acesta, conform încheierii, era obligat să se prezinte la Biroul de Probaţiune a sect. Centru, Chişinău, acolo unde avea domiciliul, în termen de 5 zile de la eliberare, să nu-şi schimbe domiciliul şi să nu încalce ordinea publică.

Conform legii, încheierea prin care Karalar Murat Hamza a fost eliberat este definitivă dacă, timp de 15 zile, nimeni nu o contestă. După expirarea acestui termen, hotărârea urmează a fi trimisă către Biroul de Probaţiune în raza căruia persoana eliberată are domiciliul. În acest caz, aşa s-a şi procedat. După ce nimeni nu a atacat încheierea lui Balan la CA, aceasta a fost trimisă la Biroul de Probaţiune Centru. Doar că, încheierea judecătorească a ajuns la destinaţie abia la 7 iulie 2014, adică peste o lună de la emiterea ei şi la două săptămâni după ce ea a devenit irevocabilă. În această perioadă, cetăţeanul turc a fost liber şi nemonitorizat, astfel că, a părăsit practic fără mare efort R. Moldova.

Judecătorul: „Nimeni pe mine nu m-a anunţat”

Pe 24 iulie 2014, şeful Biroului de Probaţiune Centru s-a adresat în judecată cu un demers privind anularea liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen şi trimiterea condamnatului Karalar Murat după gratii. Cererea era motivată de faptul că, după primirea încheierii, reprezentanţii Biroului de Probaţiune au întreprins „nenumărate măsuri de căutare pentru a depista persoana”, fără succes, inclusiv citaţii, sunete şi vizite la domiciliul indicat de condamnat. Ţinând cont de toate aceste circumstanţe, judecătoarea Elena Carpenco de la Judecătoria sect. Centru a dispus anularea liberării condiţionate a cetăţeanului Karalar Murat Hamza şi trimiterea lui în detenţie. Hotărârea urma a fi executată de Inspectoratul de Poliţie Centru. De atunci, şoferul heroinei a fost anunţat în căutare, însă nu a fost găsit.

„Eu nu cunosc că el a părăsit ţara. Ce, a plecat?”, ne-a întrebat judecătorul de instrucţie de la Rezina, Andrei Balan. „Eu ştiu că hotărârea CA Chişinău era definitivă. Poate era vreo procedură de revizuire la CSJ. Nu a fost atacată, trebuia poate revizuită. Eu nu ştiu. Cert este că el avea statut de condamnat. Penitenciarul îmi putea spune că el nu avea statut de condamnat. Ei, în aşa cazuri, nici nu îl puteau aduce. CSJ a anulat? Deci, ar putea încă să-l achite? El, toate condiţiile legale pentru eliberare le-a avut. Nu avea nicio sancţiune. Dar, cum a părăsit el ţara, asta e altă chestiune. Nu a fost careva presiune, Doamne fereşte. Dacă ştiam că dosarul urmează să fie examinat la CSJ, nici nu aveam să examinez. El avea statut de condamnat. Penitenciarul trebuia să ştie de lucrul ăsta, că se examinează un recurs sau altceva. Nimeni pe mine nu m-a anunţat”, ne-a zis judecătorul Andrei Balan, care a ajuns în atenţia opiniei publice după ce l-a eliberat şi pe „killerul” Vitalie Proca, implicat ulterior în două asasinate la comandă.

„Judecătorul singur trebuia să se intereseze”

Am contactat şi reprezentanţii P-17. Nu am reuşit să discutăm cu Vasile Frunză, cel care a reprezentat instituţia în judecată, pentru a-l întreba dacă l-a anunţat sau nu pe judecător că dosarul în care Karalar Murat Hamza era condamnat se examina în acea perioadă la CSJ. Am discutat însă cu Veaceslav Dascăl, şeful P-17. Acesta ne-a spus că, în opinia sa, „este de competenţa instanţei să se documenteze din toate punctele de vedere atunci când ia o decizie. După părerea mea, judecătorul singur trebuia să se intereseze”, crede maiorul de justiţie.

L-am contactat şi pe procurorul Ghenadie Bulhac pentru a-l întreba dacă, în timpul examinării cererii privind eliberarea lui Murat Hamza de după gratii, l-a anunţat pe judecător că dosarul în care acesta a fost condamnat nu are o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Procurorul ne-a spus însă că este ocupat şi ne-a cerut să-i telefonăm mai târziu, când însă nu a mai răspuns la apeluri. Nu a răspuns la apeluri nici Liubomir Dudulica, avocatul care l-a reprezentat pe Karalar Murat Hamza în instanţa de judecată.