Securitatea naţională și doi agenţi sub acoperire la Istanbul
Consulul general al R. Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, a fost pus sub învinuire pentru două episoade de corupţie în care ar fi acceptat, la locul de muncă, mită în valoare de 400 USD de la doi agenţi sub acoperire ai Serviciului Informaţii și Securitate (SIS). În schimbul remunerării, Filip ar fi urmat să grăbească şi să simplifice eliberarea unei vize, iar în alt caz, a unui titlu de călătorie, cel puţin asta rezultă din ordonanţa semnată de procurori. De cealaltă parte, în faţa presei au ieșit șeful SIS și procurorul general interimar, declarând că echipa consulară de la Istanbul „favorizează unele elemente cu tentă teroristă”, că este vorba despre un „caz de rezonanţă privind securitatea naţională”, deoarece documentele se eliberau fără respectarea unor norme „elementare de securitate” și a „regulilor internaţionale”. De altfel, la acest moment, niciun alt angajat nu are statut de bănuit, echipa consulară activând în regim obișnuit, iar informaţii privind numărul persoanelor care ar fi beneficiat de acte contra remunerării nu au fost comunicate de Procuratura Generală (PG).
Veaceslav Filip, reţinut la 17 noiembrie curent pe Aeroportul Internaţional Chișinău, fiind învinuit de corupţie pasivă, va sta 30 de zile în izolatorul CNA, după ce judecătorul Victor Răţoi a luat această hotărâre. Tot atunci, PG a anunţat că Filip este bănuit de „încălcărea flagrantă a legislaţiei la eliberarea actelor de intrare şi şedere pe teritoriul R. Moldova pentru cetăţeni de origine arabă, dar şi de încălcarea regulilor ce ţin de politica privind lupta cu terorismul internaţional”. O zi mai târziu, procurorul-șef interimar, Eduard Harunjen, și șeful SIS, Mihai Balan, declarau că au descoperit o realitate care i-a șocat.
„Fără reguli elementare de securitate, de precauţie, fără respectarea regulilor internaţionale, care reflectă cadrul legal cum se perfectează un act al instituţiei, care sunt cerinţele de securitate, erau eliberate aceste documente în schimbul unor remunerări. A avut loc și transmiterea banilor sub control. Sunt sute de dolari”, a afirmat Harunjen, fără a oferi detalii despre numărul persoanelor care au beneficiat de astfel de acte și au intrat pe teritoriul R. Moldova, despre faptele propriu-zise care sunt incriminate consulului și despre alte nume vizate în dosar.
„Bănuielile” PG și „acţiunile, practic probate” ale SIS
Acţiunile ilicite ale diplomatului au fost documentate în toamna curentă de către PA, Procuratura Chişinău, cu suportul SIS. Potrivit probelor acumulate, consulul ar fi primit bani şi bunuri pe teritoriul Consulatului din Istanbul, în schimbul urgentării şi simplificării unor servicii consulare.
Eduard Harunjen susţine că reţinerea consulului Filip este rezultatul unei ample investigaţii demarate încă în 2015, care viza o schemă de escrocherie, comisă de cetăţeni străini, de origine arabă, stabiliţi la Chișinău, care estorcau bani de la conaţionalii lor pentru a le facilita perfectarea actelor ce le-ar fi permis să intre și să se afle în R. Moldova. Fără a preciza sursele, Harunjen a declarat că, în procesul de anchetă, s-au obţinut informaţii potrivit cărora „Consultatul R. Moldova din Istanbul participă activ și există niște bănuieli de complicitate cu acest grup de cetăţeni”. Ulterior, ambele cazuri au fost comasate într-o singură investigaţie, iar angajaţii sub acoperire ai SIS au fost autorizaţi să zboare la Istanbul, unde au organizat acţiuni de transmitere sub control a banilor și bunurilor. Harunjen susţine că, la Chișinău, mai au loc acţiuni de urmărire penală, inclusiv percheziţii, dar a evitat să vorbească despre numărul persoanelor vizate în anchetă, invocând secretul investigaţiilor.
În timp ce nici procurorul general interimar, nici conducerea Ministerului de Externe nu au vorbit despre suspendarea din funcţie a echipei consulare de la Istanbul, care continuă să activeze în regim obișnuit, șeful SIS, Mihail Balan, a declarat că angajaţii Consulatului respectiv „au pierdut vigilenţa și au uitat că au fost numiţi acolo pentru a proteja interesele naţionale ale R. Moldova”, dar și că nu o dată a atenţionat că acţiunile, „care, practic, sunt probate”, întreprinse în Consulatul general din Istanbul, „favorizează unele elemente cu tentă teroristă”.
Totodată, Eduard Harunjen a argumentat că ieșirea sa în faţa presei, alături de șeful SIS, a fost pentru a transmite un „semnal clar despre ceea ce înseamnă prestaţia diplomatică și consulară a R. Moldova peste hotare, deoarece o astfel de practică, intuim, nu este doar în această instituţie”.
O ordonanţă cu doi „investigatori sub acoperire”
De cealaltă parte, Gheorghe Malic, avocatul lui Veaceslav Filip, a făcut publică învinuirea adusă de procurori, iar din textul Ordonanţei, lui Filip nu i se încriminează nimic altceva decât faptul că a acceptat de la doi investigatori sub acoperire, trimiși de SIS, bani și cadouri în schimbul urgentării unor acte.
La 31 octombrie curent, ora 11.27, Filip ar fi „acceptat și primit personal de la investigatorul sub acoperire M.S. (numele sunt protejate) 200 USD și o sticlă de cognac de 40 USD, în schimbul cărora a acceptat să grăbească și să simplifice eliberarea, contrar ordinii și procedurii legale, a unei vize de intrare pe teritoriul R. Moldova cetăţeanului originar din Irak, A. M.”
Cel de-al doilea episod s-a consumat la 2 noiembrie, când, potrivit procurorilor, Veaceslav Filip, având „intenţie directă, a acceptat şi primit personal de la investigatorul sub acoperire, F. C., valută străină, care nu i se cuvenea, în sumă de 100 USD şi un set de veselă în valoare de 60 USD, în schimbul cărora a acceptat să grăbească şi să simplifice eliberarea, contrar ordinii şi procedurii legale, a unui titlu de călătorie pe numele cetăţeanului D. A.”, se arată în Ordonanţă.
Avocatul Gheorghe Malic susţine că s-au făcut „jocuri”, iar cei doi agenţi sub acoperire au intrat pe teritoriul Turciei, „a unui stat suveran”, fiind însoţiţi de „tehnică specială”, fără a o declara.
Avocatul spune că, deocamdată, nu a fost informat despre existenţa unor înregistrări sau a unor probe privind învinuirea adusă, dar și că la sediul unei misiuni diplomatice este firesc să se găseasă o sticlă de coniac, care putea fi lăsată de cineva. Malic spune însă că dacă acestu lucru se întâmplă, bunul urma a fi indicat de Filip în declaraţia pentru anul respectiv, drept conflict de interese.
Provocare sau infracţiune?
Gheorghe Malic susţine că infracţiunea incriminată consulului R. Moldova la Istanbul „ar fi putut fi calificată, cel mult, ca un test de integritate, sau o măsură specială de investigaţii, realizate contrar legii”. Acesta invocă prevederile Codului de procedură penală, care stipulează că transmiterea sub control a banilor sau a altor valori materiale „poate fi efectuată doar de către organele de urmărire penală ale MAI şi de CNA”, nu și de angajaţii SIS. De asemenea, „controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale estorcate, deşi formal cade sub incidenţa infracţiunii, separat nu constituie infracţiune şi se realizează doar în scopul identificării intenţiilor şi verificării comunicării cu privire la infracţiunea de corupere sau şantaj, care a început până sau în afara implicării organelor respective”.
„Puteau fi implicaţi în astfel de test de integritate, care, în virtutea legii, nu constituie o infracţiune, doar ofiţerii de investigaţii ai subdiviziunilor specializate ale MAI şi ai CNA, NU ai SIS, și doar pe teritoriul R. Moldova”, susţine avocatul, subliniind că agenţii sub acoperire ar fi plecat în Turcia special în scop de provocare, de aceea PG ar trebui să investigheze aceste „depășiri ale atribuţiilor de serviciu, realizate sub controlul și în favoarea „lustruirii” imaginii Procuraturii și a SIS”.
Securitatea naţională sau declaraţii răsunătoare?
Riscul de atac la securitatea naţională a fost invocat atât de conducerea PG, cât și de șefia SIS. „Această schemă, pe lângă faptul că permite îmbogăţirea ilicită a funcţionarilor, aduce pericole iminente securităţii naţionale, deoarece acele filtre care au fost puse de stat (consulatele – n.r.) pentru a verifica cine și cu ce scop vine în R. Moldova, nu au activat în schimbul acestei remunerări”, declară Harunjen.
„Cum să eliberezi act de călătorie fără să vezi persoana, fără să verifici alte documente? E un pericol extrem de mare. Cu acest document poţi intra nu doar în R. Moldova, dar și în ţările UE. Perfectarea invitaţiilor, perfectarea vizelor trebuie efectuate cu respectarea legislaţiei. Se verifică prin intermediul Biroului Migraţie și Azil, prin intermediul Direcţiei Generale Consulare a MAEIE, prin intermediul SIS, astfel încât mâine-poimâine să nu ne trezim cu persoane care pot destabiliza situaţia din R. Moldova”, s-a revoltat Mihai Balan.
După aceste afirmaţii, ministrul de Externe, Andrei Galbur, le-a sugerat, indirect, celor doi, să evite „declaraţiile publice răsunătoare”, dacă se vehiculează doar riscuri potenţiale, și nu există legătura confirmată între cetăţenii străini și grupările teroriste. Acesta a infirmat comentariile șefului SIS precum că în baza actelor obţinute la Consulat cetăţenii arabi ar fi putut accede în UE.
„Toate vizele care se oferă cetăţenilor străini sunt eliberate în cadrul sistemului informaţional de gestionare a vizelor și acest sistem este gestionat de Ministerul de Externe. Sistemul este interconectat cu MAI și cu SIS și în cadrul lui orice consul coordonează dosarele de vize cu aceste instituţii în baza procedurilor stabilite, iar până la emiterea unei vize, aceste instituţii au posibilitatea de a vizualiza în regim online informaţia cu privire la aplicanţii sau solicitanţii de vize. Vizele pentru cetăţenii ţărilor de risc se perfectează în baza invitaţiilor perfectate de Biroul Migraţie și Azil al MAI. Urmează să stabilim dacă la acest capitol a fost sau nu adusă o încălcare de către Consulatul de la Istanbul. Mai mult, deţinerea unei vize nu înseamnă și permisiunea liberă de a traversa frontiera unui stat”, a explicat ministrul de Externe. Galbur și-a rugat colegii să se abţină, în lipsa unor probe, de la declaraţii precum că și în alte consulate au loc acţiuni similare.
Hotărârea despre eliberarea mandatului de arest a fost pronunţată după 15 minute de deliberări. Potrivit avocatului, Veaceslav Filip, aflat de trei zile în izolatorul CNA, se simte foarte rău și este disperat, deoarece toată activitatea sa și-a dedicat-o statului. Dacă situaţia nu se va schimba, avocatul promite să iasă în presă și să ceară ajutor Ambasadei Turciei.
Procurorul pe caz, Mihail Ivanov, a explicat că măsura preventivă este necesară deoarece „nu s-au reușit toate acţiunile de urmărire penală, luând în considerare că activitatea infracţională a fost desfășurată pe teritoriul Consulatului de la Istanbul”. Ivanov a refuzat să ofere alte detalii.
