(VIDEO) Sanatoriile „fantomă” ale Sindicatelor

Oficial, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din R. Moldova deţine 50% din şase sanatorii şi tabere pentru copii care funcţionează pe malul Mării Negre, la Sergheevca, Ucraina. În realitate, Sindicatele nu se implică în gestionarea acestor proprietăţi şi nu raportează vreun venit oficial de pe urma activităţii lor, deși firmele ucrainene cu care sindicatele au parteneriate participă la licitații și obțin contracte de sute de milioane de hrivne ucrainene. Ba mai mult, în 2010, firma privată care administrează două dintre cele mai importante sanatorii şi-a majorat capitalul social cu 1000 de hrivne, mărindu-şi astfel şi cota de participare în afacere. Documentele obținute de ZdG arată că, tot în 2010, Sindicatele au ieşit, subit, din lista proprietarilor unei întreprinderi care deţine două tabere pentru copii. „Totul e 50 la 50. Pun mâna în foc”, ne asigură Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei, precizând că modificările sunt temporare, fiind o consecinţă a unor tentative eşuate ale Sindicatelor de a-şi vinde cota-parte din aceste baze de odihnă.

Mihail Hâncu, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), susţine că, după căderea URSS, Sindicatele au încercat să-şi recupereze bazele de odihnă de pe teritoriul Ucrainei, construite în anii ’80 din fondurile întreprinderilor moldoveneşti, după ce, iniţial, Parlamentul de la Kiev a dispus naţionalizarea tuturor obiectelor amplasate în Ucraina. În 2008, afirmă Hâncu, după mai multe procese de judecată, s-a ajuns la un compromis. „Am acceptat nişte cedări şi, împreună cu structurile din Ucraina, am creat asociaţii moldo-ucrainene, unde noi avem 50% şi ei 50%. Dreptul ăsta l-am obţinut prin judecată, foarte greu. Noi, în principiu, am intrat în fondul statutar cu clădirile, care reprezintă investiţii moldoveneşti. Ei au avut pretenţii şi noi, până la urmă, am cedat, astfel încât ei au intrat cu investiţiile de până în 2008: reparaţii, modernizare. Acum, în Sergheevca, dar şi în Ucraina, activează patru SRL-uri care gestionează şi proprietăţile sindicatelor: sanatoriile „Orizont” şi „Patria” sunt administrate împreună, „Zolotaya Niva”, „Serghei Lazo” şi o a patra structură care gestionează taberele pentru copii „Soneacinîi Bereg” şi „Plai””, ne-a spus Mihail Hâncu.

Cele şase proprietăţi din Sergheevca ale Sindicatelor

August 2017. La ora 23.30, cu cinci minute înainte de orarul stabilit, un autobuz de tip sovietic, cu doar câteva locuri libere, pleacă din Gara de Nord în direcţia orăşelului ucrainean Kurortnoe, de pe malul Mării Negre, aflat la aproape 200 km de Chişinău. Până la destinaţie, în jurul orei 04.30, autobuzul face o oprire la Sergheevca, altădată, o staţiune aproape în exclusivitate a R. Moldova. Doar câteva persoane, din autobuzul plin, au coborât aici. O femeie împreună cu copilul roagă şoferul să oprească la sanatoriul „Serghei Lazo”. După câteva clipe de confuzie, şoferul găseşte locaţia, iar femeia şi copilul pleacă spre sanatoriul în care urmează să-şi petreacă următoarele 18 zile. Fiind angajată a unei agenţii de stat, aceasta ne spune că a obţinut „biletul” pentru tratament „cu reducere”, urmând să achite 20% din preţul total de aproximativ 7 mii de lei.

Sanatoriul „Serghei Lazo” este una dintre puţinele proprietăţi de pe malul Mării Negre din Ucraina care mai are legătură, cel puţin în acte, cu R. Moldova, deşi, în perioada sovietică, staţiunile ucrainene abundau în proprietăţi moldoveneşti. Cele din Sergheevca au şi fost construite, aproape în totalitate, de cetăţeni ai R. Moldova. Astăzi, în Sergheevca, oficial, au mai rămas doar opt entităţi funcţionale care păstrează legături, cel puţin parţial, cu R. Moldova. Şase dintre ele, sanatoriile „Orizont”, „Patria”, „Zolotaya Niva” şi „Serghei Lazo”, dar şi taberele pentru copii „Plai” şi „Soniacinîi bereg”, au conexiuni cu sindicatele, CNSM fiind implicată în fondarea lor prin intermediul holdingului „Moldsindbalneotur”, care aparține Sindicatelor. Alte două proprietăţi, Centrul de Reabilitare a Invalizilor şi Pensionarilor „Victoria” şi Centrul de Reabilitare pentru copii „Sergheevca”, sunt gestionate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Citiți și: (VIDEO) De la sanatoriu, în cârje, spre CtEDO

(VIDEO) Milioane de la Chişinău pentru tratament de lux la Sergheevca

Muzică sovietică şi maşini fără numere de înmatriculare

Deşi războiul ruso-ucrainean nu a ajuns până în Sergheevca, zona arată ca după război. Clădiri devastate şi părăsite, localuri închise, iar pe stâlpi – multe anunţuri de vânzare a apartamentelor cu doar câteva mii de USD. Maşinile vechi, iar altele mai noi, multe fără numere de înmatriculare, iar în puţinele localuri deschise, muzica veche rusească, te trimit în perioada sovietică. Ulterior, urma să aflăm că majoritatea proprietarilor automobilelor fără numere de înmatriculare sunt străini, în special moldoveni, care şi le scot de teama ca acestea să nu fie furate şi întoarse doar după ce achiţi aproximativ 100 de dolari.

Şi transparenţa este punctul vulnerabil al acestei zone. De la primarul localităţii până la administratorii bazelor de odihnă la care holdingul moldovenesc „Moldsindbalneotur” a figurat sau încă mai figurează printre fondatori, toţi fug de camerele de filmat şi de abordarea subiectului proprietăţilor moldoveneşti din regiune. Cu unii am stabilit întâlniri pe care tot ei le-au anulat. Alţii ne-au minţit, spunându-ne că nu ar fi în Sergheevca, deşi subalternii lor i-au contrazis. O parte dintre ei au acceptat să discute, dar departe de camerele de filmat.

Primarul: „Aveţi acreditare să filmaţi pe teritoriul Ucrainei?”

Ora 07.55. Sanatoriul „Orizont”. Zeci de oameni dau buzna pe coridoare. Mai întâi, o parte dintre ei, cu câte un pahar în mână, iau apă de la un aparat, iar la 08.00, toţi pleacă spre cantină, de unde se revarsă un miros aproape insuportabil de mâncare. Alte câteva persoane aşteaptă la registratură să fie cazate. Printre ele şi noi. Am întrebat dacă ne putem caza pentru o noapte. Iniţial, ni s-a transmis că nu sunt locuri, dar, peste câteva secunde, femeia ne-a anunţat că o noapte de cazare, pentru două persoane, ar costa aproximativ 560 de hrivne, preţ peste cel indicat pe site-ul unităţii, acolo unde o zi de cazare, pentru o singură persoană, costă 200 de hrivne, fără mâncare sau tratament.

– „Ne daţi şi bon fiscal?”
– „Nu, mai bine căutaţi în altă parte”, ne-a îndemnat interlocutoarea.

După ce găsim cazare, încercăm să-l căutăm pe primarul Igor Vovcenco, pentru a discuta despre proprietăţile R. Moldova din Sergheevca. Din start, acesta a refuzat să fie filmat sau fotografiat, dar şi să discute oficial despre proprietăţile moldoveneşti din orăşelul pe care-l administrează.

– „Aveţi acreditare să filmaţi pe teritoriul Ucrainei?”, ne-a întrebat primarul.

– „Sigur că nu au!”, i-a replicat viceprimarul Turasov. „Asemenea hârtii putem şi noi să facem câte vreţi”, a continuat acesta, când am încercat să le arătăm legitimaţiile de jurnalişti. Cu ambii ne-am întâlnit în biroul primarului Igor Vovcenko de la Primăria Sergheevca, acolo unde îţi sare în ochi, imediat ce intri, un portret al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko. „Noi nu avem vreo legătură cu sanatoriile şi proprietăţile moldoveneşti. Da, noi dăm pământurile în arendă. Atât. Întrebaţi-i pe cei de la Sindicatele din Moldova cum au furat sanatoriile Moldovei împreună cu fostul primar şi ce schemă au folosit la împărţirea lor 50 la 50 între investitorii ucraineni şi sindicate. Nu pot spune mai multe, dar rădăcinile sunt la Chişinău. Căutaţi acolo”, ne-a zis primarul, înregistrat cu o cameră ascunsă. Pentru a obţine informaţii oficiale, acesta a cerut să-i trimitem întrebările în scris, doar prin intermediul Poştei.

„Dacă vi s-a spus că el nu-i, înseamnă că nu-i, dar eu vă spun că el este”

De la Primărie, am revenit la sanatoriul „Orizont”, pentru o discuţie cu cei din administraţie. Pentru a intra pe teritoriul complexului este însă nevoie să treci de pază, care controlează orice mişcare. Dmitri Iurescul, administratorul de la „Orizont”, nu era, aşa că am discutat cu adjuncta sa, Tatiana. La fel ca şi primarul, ea a refuzat să vorbească la cameră, dar şi-a telefonat şeful, stabilindu-ne o întâlnire cu el în dimineaţa următoare, la 09.00. În cadrul discuţiei, aceasta nu a ezitat să laude firma privată care gestionează sanatoriile „Orizont” şi „Patria”: „Sunt oameni buni. Firma privată a investit mulţi bani în aceste clădiri. Le-a luat acum 16 ani în stare deplorabilă. Venituri? Noi vrem măcar să supravieţuim”.

A doua zi, însă, reprezentanţii sanatoriului nu au mai dorit să se întâlnească cu noi, deşi programasem întâlnirea în ajun. Paza nu ne-a permis să intrăm pe teritoriu. „Dl Iurescul nu este pe loc şi nu va fi astăzi”, ne-a transmis paznicul, după discuţia telefonică cu directorul. Şi reprezentanţii sanatoriului „Patria”, gestionat de aceeaşi firmă, nu au dorit să vorbească despre activitatea bazei de odihnă. „Acesta-i sanatoriu ucrainesc, unde se odihnesc doar copii ucraineni. Nu avem copii din Moldova”, ne-a zis Liudmila Reizvih, administratoarea sanatoriului „Patria”. La scurt timp, aceasta ne-a condus la Natalia Ivanovna, vicedirectoarea complexului. „Toate întrebările le rezolvaţi cu directorul, care este la „Orizont”. Da, dl Iurescul. El e acolo. Chiar acum jumătate de oră am venit de la el. Vi s-a spus că el nu-i? Hm. Înseamnă că eu l-am „dat de gol”. Nu cunosc detalii. Ştiu doar că, din 2003-2004, suntem sanatoriu pentru copii. Aici avem doar copii din Ucraina… Toate întrebările la director. Dar, dacă vi s-a spus că el nu-i, înseamnă că nu-i, dar eu vă spun că el este. Acum jumătate de oră am venit de la el”, a precizat interlocutoarea, conducându-ne spre ieşire.

„Zolotaya Niva” şi „Serghei Lazo”, cu şefi „plecaţi” la Chişinău

Şi Vasili Strat, directorul de la „Zolotaya Niva”, un alt sanatoriu la care CNSM deţine 50%, nu a putut fi găsit la muncă. Aici ni s-a spus că Strat e plecat într-o deplasare şi că nu putem vorbi cu nimeni altcineva, fiind îndemnaţi să revenim a doua zi, când secretara, după ce a vorbit cu cineva la telefon, ne-a anunţat că Vasili Strat lipseşte şi nu va fi pe parcursul zilei pentru că s-ar afla într-o deplasare la Chişinău, cu directorul adjunct, Alexandr Strat, fost director al sanatoriului, tot el, tatăl său. Între timp, am vorbit cu preşedintele CNSM, Oleg Budza, care a confirmat că Strat a fost cu o zi mai devreme la Chişinău, anunţându-ne că el ar fi plecat seara fără a-i spune unde se duce.

La sanatoriul „Serghei Lazo”, după ce, la intrare, ni s-a explicat cum să ajungem la administraţie, am fost informaţi că directorul, Serghei Movilă, lipseşte şi că l-am putea găsi „mai spre seară sau luni”, pentru că s-ar afla în deplasare. După ce am anunţat interlocutoarea că suntem jurnalişti de la Chişinău, aceasta ne-a spus că, în mod sigur, Movilă nu va fi în acea zi, deoarece e plecat la… Chişinău. La scurt timp după discuţie, fiind în holul sanatoriului, paznicul ne-a „rugat” politicos să părăsim clădirea, însoţindu-ne până la poartă.

Director: „Nu ştiu, nu am idee… Soţia m-a pus director”

La tabăra de copii „Plai” administratoarea ne-a spus că nu cunoaşte detalii despre actualii proprietari sau despre vreun parteneriat moldo-ucrainean. Am cerut să vorbim cu directorul, Vladimir Noviţchi. Acesta a venit să discute cu noi, însă la toate întrebările răspundea evaziv, iar uneori, ironic. Nu a dorit să ne spună nici măcar de când este în funcţia de director, zicând că nu-şi aminteşte. De asemenea, el ne-a spus, sarcastic, că a fost numit director de către soţia sa, dar că nu cunoaşte pe nimeni de la Sindicatele din R. Moldova. Şi administratorul taberei de odihnă pentru copii „Soneacinîi Bereg”, situată în apropiere şi gestionată de aceeaşi firmă ca şi „Plai”, a evitat o întâlnire cu noi. Am discutat telefonic cu Alexandr Bandaliuc dimineaţa, iar acesta ne-a spus că va ajunge la serviciu pe la 12.00. Am revenit la ora stabilită şi, după o oră de aşteptare, unul dintre angajaţi l-a sunat pe Bandaliuc. Acesta ne-a spus, la telefon, că va veni mai târziu, dar că nu doreşte să vorbească cu noi, solicitând să vorbim cu directorul de la „Plai”, care este director şi la „Soneacinîi Bereg”. Am mers din nou la „Plai”, acolo unde, cu o zi mai devreme, am discutat cu Vladimir Noviţchi. Deşi maşina acestuia, un Infinity FX 37, era pe loc, administratoarea ne-a anunţat că directorul nu-i şi nu ştie când apare. Ne-a amintit însă că acesta, cu o zi înainte, ne-a anunţat că nu vrea să discute cu noi.

Modificări neclare în capitalurile sociale

Oficial, sanatoriile „Orizont” şi „Patria” activează într-o singură structură, fiind proprietatea companiei moldo-ucrainene „Orizont-Patria” SRL, fondată în februarie 2008 de holdingul „Moldsindbalneotur”, al CNSM, şi de întreprinderea ucraineană „Pivdeni-Kurort-Servis” („Пивдень-курорт-сервис”), ambele cu câte 50% şi un capital social egal – 2,740,825 milioane de hrivne. Doar că, peste doar doi ani, în octombrie 2010, firma ucraineană a intervenit în capitalul său social cu încă 1000 de hrivne, obţinând astfel o cotă de 50,01% şi, respecitv, 2,741,825 milioane de hrivne, în timp ce partea holdingului „Moldsindbalneotur” s-a redus la 49,99%. Compania „Orizont-Patria” SRL este administrată, în acte, de Oleg Şevcenko. La rândul ei, „Pivdeni-Kurort-Servis”, partenera Sindicatelor din Moldova în această afacere şi cea care gestionează, de facto, sanatoriile „Orizont” şi „Patria”, e fondată de compania germano-ucraineană „Pivdeni” („Пивдень”), administrată de Dmitri Iurescul, tot el directorul sanatoriilor „Orizont” şi „Patria”. La „Pivdeni”, administrată de acelaşi Oleg Şevcenko, proprietari sunt Ivan Iurescul (35%), Oleg Şevcenko (35%) şi Olexandr Ciornîi (30%).

Deşi Mihail Hâncu, vicepreşedintele CNSM, susţinea că sindicatele au şi 50% din taberele pentru copii „Plai” şi „Soneacinîi Bereg”, cel puţin datele din registrele ucrainene îl contrazic. La 13 februarie 2008, la fel ca şi în cazul sanatoriilor „Orizont” şi „Patria”, a fost creată o structură comună care urma să gestioneze cele două tabere: Pensiunea „Soneacinîi Bereg”, la care „Moldsindbalneotur” avea un capital social de 1,661 milioane de hrivne, la fel ca şi compania ucraineană „Ciornomoria” („Чорномор’я”). La 6 septembrie 2010, datele din registrele ucraineşti arată că tot capitalul social al firmei „Soneacinîi Bereg” trece în proprietatea companiei private din Ucraina, iar „Moldsindbalneotur” rămâne cu un capital social de … 0 hrivne. În mai 2016, holdingul Sindicatelor din Moldova este exclus din lista fondatorilor firmei, deci şi din lista proprietarilor celor două tabere, aflate peste drum una de alta. Compania ucraineană „Ciornomoria” este în proprietatea lui Micola Bogdanov, fiind administrată de Vladimir Noviţchi. Într-o altă companie cu denumire similară, Noviţchi şi Bogdanov sunt parteneri cu membri ai familiei primarului de până în 2015 al or. Sergheevca, Alexandr Şelestenko.

Şefii sanatoriilor, partenerii Sindicatelor prin firme private

Sanatoriul „Serghei Lazo” este gestionat de o întreprindere cu denumire similară, iar holdingul „Moldsindbalneotur” împarte capitalul social de 3,645 milioane de hrivne cu firma privată ucraineană „Primoria” („Primor’я”). Sanatoriul este administrat de Serghei Movilă, cel care deţine şi 60% din firma „Primoria”, partenera Sindicatelor în afacere. Soţia sa, Irina Movilă, are 10%, iar celelalte 30% aparţin lui Mihailo Kurilov. Până în 2016, în acest business a fost implicat şi Olexandr Ciornîi, cel care deţine şi 30% din firma care gestionează sanatoriile „Orizont” şi „Patria”.

Sanatoriul „Zolotaya Niva”, administrat şi el de o companie cu denumire similară, este împărţit de „Moldsindbalneotur” cu firma „Zolota Niva”, ambele având 50% din capitalul social de 4,34 de milioane de hrivne. Sanatoriul este gestionat acum de Vasile Strat, fiul fostului director al sanatoriului, Alexandr Strat, care este acum adjunctul său. Compania privată „Zolota Niva” („Золота нива”) aparţine, în proporţie de 51%, tot lui Vasile Strat. Nionila Tiutiurai (23%) şi Andrei Iaţelenko (26%), nume similar cu al unui funcţionar din Odesa, sunt ceilalţi proprietari ai firmei partenere a Sindicatelor în sanatoriul „Zolotaya Niva”.

Astăzi, la Sergheevca, CNSM deţine şi o cotă-parte de 50% din cea mai impunătoare clădire din orăşel, fostul hotel „Iujnîi”, amplasat pe drumul central, la câteva sute de metri de „Orizont”. Astăzi, însă, imobilul cu 16 etaje este abandonat, deşi încă mai are ferestre şi uşi. Oficial, acesta ar aparţine companiei „Fiestatur”, la care „Moldsindbalneotur” are o cotă de 50,5%, iar ucraineanul Valentin Belik, membru al Consiliului local „Бі́лгород-Дністро́вський” (Cetatea Albă) – 49,5%. Conform informaţiilor din baza de date a Cadastrului ucrainean, clădirea se află astăzi sub sechestru. Sindicatele dețin și o cotă parte din fostul sanatoriu „Speranța”, care, la fel ca și Iujnîi, a fost lăsat în voia sorții, fiind astăzi nefuncțional.

Budza: „Totul este 50 la 50. Eu pun mâna în foc”

La revenirea din Sergheevca, am stabilit o nouă întâlnire cu reprezentanţii CNSM. La ea a participat Oleg Budza, preşedintele CNSM, Ion Pârgaru, directorul holdingului „Moldsindbalneotur”, şi Mihai Lvovschi, avocatul CNSM. Budza ne-a asigurat că, deşi informaţiile din registrele ucrainene arată că Sindicatele au ieşit din acţionariatul firmei care deţine taberele pentru copii „Plai” şi „Soneacinîi Bereg”, în realitate, acest fapt nu s-a produs.

„A fost o încercare de a înstrăina cota-parte a noastră. Ei nu au respectat regulile şi condiţiile puse de noi, de a fi achitată în tranşe suma care trebuia transferată. Aici, din punct de vedere al Ucrainei, au fost unele impedimente că n-au putut să transfere banii şi noi am spus că dacă nu pot, stopăm tranzacţia. Asta a fost hotărârea Comitetului Confederal şi noi am reziliat toate problemele şi acum a rămas ultima problemă – la notar să fie semnat că s-a întors la varianta zero, să fie 50 la 50. Totul este 50 la 50. Eu pun mâna în foc”, zice Budza.

„Contractu-i semnat la notar, poate nu a fost înregistrat, dar demult a fost făcut”, l-a completat Pârgaru, directorul „Moldsindbalneotur”, care ne-a promis să ne ofere acte ce ar confirma aceste informaţii. Ulterior, Pârgaru ne-a trimis prin fax un document, prin care se demonstra încercarea eșuată a Sindicatelor de a-și vinde proprietate. Documentul nu demonstra însă faptul că Sindicatele au revenit cu o cotă parte în afacere.

La finalul discuţiei, Oleg Budza l-a sunat pe Alexandr Şelestenko, fost primar de Sergheevca, solicitându-i să-i fie trimise documente care ar confirma că Sindicatele au revenit în lista proprietarilor taberelor „Soneacinîi Bereg” şi „Plai”. Deşi Şelestenko nu figurează, direct, în cadrul companiei care gestionează cele două tabere de odihnă, reprezentanţii CNSM au recunoscut implicarea lui în afacere.

Şi despre faptul că „Pivdeni-Kurort-Servis”, care gestionează sanatoriile „Patria” şi „Orizont”, şi-a majorat capitalul social cu 1000 de hrivne în 2010, oficialii CNSM ne-au anunţat că situaţia va reveni la normalitate în curând. „La „Orizont-Patria” s-a încercat tot înstrăinarea cotei părţi către celălalt asociat, s-a perfectat contractul şi conform contractului preţul urma să fie achitat în rate în 2 sau 3 ani”, explică avocatul Mihai Lvovschi.

„Am vrut un preţ mare şi banii să vină în Moldova. S-a prăbuşit hrivna în Ucraina şi ei, când au văzut că hrivna s-a prăbuşit de 3-4 ori, au spus categoric „nu vrem, nu putem”. Aşa s-a stopat. Acolo era suma de un milion şi ceva de dolari. Era sumă mare”, susţine Budza. „În urma vânzării, ei au retras valoarea imobilului din evidenţa contabilă, atât valoarea imobilului cât şi aportul lor, şi au introdus 1000 de hrivne ca să fie respectat capitalul statutar minim prevăzut de legislaţia Ucrainei. În urma rezilierii contractului şi a restabilirii situaţiei anterioare, practic a fost introdusă iarăşi valoarea contribuţiei holdingului, adică valoarea clădirii, valoarea contribuţiei lor băneşti, şi a ieşit 1000 de hrivne în plus. Acum e convenit între părţi. Urmează majorarea capitalului statutar cu încă 1000 de hrivne din partea holdingului, ca să fie egal”, susţine avocatul CNSM. Budza şi Pârgaru spun că procedura a fost deja efectuată, urmând să fie înregistrată creşterea de capital din partea „Moldsindbalneotur”.

Cea mai înaltă clădire din Sergheevca, „o durere de cap” pentru Sindicate

Despre hotelul abandonat, „Iujnîi”, Budza afirmă că „este durerea noastră de cap de vreo 15 ani pentru că este o clădire de 15 etaje, distrusă acum 15 ani. Noi am câştigat în toate instanţele, s-a angajat firma „Fiestatur” să demonstreze că „Iujnîi” aparţine holdingului „Moldsindbalneotur”. A demonstrat. Era în urmă cu 7 ani. Acum am încercat să găsim o posibilitate: sau introducem bani să restabilim „Iujnîi”, dar acolo trebuie vreo 7 milioane de euro, sau găsim un potenţial cumpărător să vindem clădirea, din care a rămas doar cărămida, fără ferestre, fără nimic. Cu părere de rău, acum se pun impozite pe 15 mii de m.p. pentru clădirea aceasta şi pe terenul aferent şi noi trebuie să plătim împreună cu „Fiestatur” cam 700 de mii de hrivne pe an. În ultimii ani, taxele pentru arenda terenurilor şi impozitele pentru imobile s-au majoritat de vreo opt ori. E foarte greu. Noi ştim că hotelul „Iujnîi” nu este sub sechestru. Toate sechestrele au fost puse de puterea locală în 2007, dar acum ştim că sechestrul e scos”, zice Budza. El susţine că o parte din imobil a ajuns la „Fiestatur” în contul cheltuielilor suportate de aceasta pentru reprezentarea Sindicatelor în instanţele ucrainene.

Şeful CNSM afirmă că Sindicatele nu au niciun venit din activitatea sanatoriilor din Sergheevca. „Toate veniturile pe care le obţinem de acolo sunt investite în dezvoltarea întreprinderii”. Întrebat cum monitorizează CNSM veniturile şi profitul sanatoriilor dacă nu are oameni în conducerea firmelor pe care le gestionează, Budza ne-a zis că Sindicatele mizează pe organele de control din Ucraina. „Ei au FISC, au controale. Noi le-am spus foarte dur: dragii noştri, voi sunteţi responsabili şi ferească Dumnezeu dacă vine FISC-ul sau ne informează cineva pe noi că voi lucraţi în umbră sau aveţi probleme. Eu vă răspund cu mâna pe inimă, noi suntem sindicat şi nu dorim să avem probleme pe teritoriul Ucrainei”, zice Oleg Budza, care exclude posibilitatea ca Sindicatele să investească în aceste sanatorii din cauza situaţiei incerte din Ucraina. Cât despre acuzaţiile aduse la adresa Sindicatelor de către actualul primar de Sergheevca, Budza spune că „atunci când pleacă un primar şi vine altul, începe a pune vina pe acela. Şelestenko (n.r.: fostul primar) a fost iniţiatorul şi noi suntem mulţumiţi că am găsit numitorul comun privind formarea întreprinderilor mixte. Asta atunci era singura şansă în 15 ani când măcar o parte din patrimoniu a fost înregistrat după sindicatele Moldovei. Altă ieşire nu era”, conchide şeful CNSM. 

Încercările ZdG de a discuta cu Alexandr Șelestenko, fostul primar de Sergheevka, despre împărțirea sanatoriilor în 2008, au eșuat. Acesta nu a răspuns la apelurile telefonice repetate, nici de pe teritoriul R. Moldova, nici din Ucraina. Șelestenko nu ne-a răspuns nici la sms-ul prin care l-am anunțat că dorim să discutăm cu el.

Planurile de viitor ale Sindicatelor cu proprietățile din Ucraina

Oleg Budza, președintele CNSM, susține că Sindicatele nu investesc și nu pot investi în aceste sanatorii pentru că nu au nicio garanție, ținând cont de războiul ruso-ucrainean, dar și de istoricul relațiilor moldo-ucrainene la acest subiect. Budza menționează că, pe viitor, Sindicatele și-ar dori să înstrăineze cota parte pe care o au în unele sanatorii pentru a putea prelua un singur sanatoriu, care să fie 100% al CNSM-ului, fără a fi împărțit cu agenți economici privați. „Acum, noi suntem mulțumiți că aceste clădiri se păstrează și nu sunt lăsate de izbeliște. Pe viitor, cred că, nouă, în principiu, un singur sanatoriu, dar care să fie doar al nostru, al Sindicatelor, ne-ar fi de-ajuns”, zice Budza, despre planurile de viitor ale Sindicatelor cu sanatoriile din Sergheevca.

Ion Pârgaru, directorul „Moldsindbalneotur” precizează că agenții economici ucraineni care gestionează sanatoriile din Sergheevca la care Sindicatele au cotă parte, participă în R. Moldova la tenderele organizate de Casa Națională de Asigurări Sociale. „Ei participă ca orice agent economic. Cine dă un preț mai bun, acela câștigă. Cetățenii R. Moldova se duc în aceste sanatorii prin agenții turistice, singuri, sau prin intermediul asigurărilor sociale. Iar la Sindicate, bilete în aceste sanatorii se cumpără din banii Sindicatelor. Cei mai mulți pacienți ai acestor sanatorii sunt însă ucrainenii. La fel ca în R. Moldova, firma care gestionează sindicatele are încheiate contracte cu autoritățile ucrainene. La ei s-au păstrat fondurile Cernobîl, fondurile pentru refugiați, fondurile pentru copiii cu dizabilități… Pe viitor am dori să avem un sanatoriu al nostru pentru a putea face reduceri de preț pentru oameni, pentru că acum nu poți să faci asta”, susține Pârgaru.

Milioane de euro de la ucraineni pentru sanatoriile moldo-ucrainene

Deși reprezentanții firmelor care gestionează sanatoriile sindicatelor din Sergheevca afirmă că veniturile sunt minime, fiind reinvestite, iar șefii CNSM afirmă că organizația nu are niciun venit de pe urma activității sanatoriilor, datele din registrele ucrainești arată că, în ultimii ani, aceste sanatorii au beneficiat de sute de milioane de hrivne ucrainești pentru tratarea cetățenilor ucraineni, după ce au câștigat mai multe licitații. La aceste licitații însă nu participă companiile moldo-ucrainene, ci firmele ucrainene, care sunt partenerele Sindicatelor în această afacere. Astfel, banii ajung pe conturile companiei private. Firma „Pidveni-Kurort-Servis”, care gestionează sanatoriile „Orizont” și „Patria”, a câștigat, începând cu anul 2012, licitații în valoare de 208,1 milioane de hrivne ucrainești (UAH), echivalentul a aproximativ 143 de milioane de lei (MDL) sau 6,7 milioane de euro. Banii au venit de la Ministerul Politicilor Sociale din Ucraina, dar și de la diferite departamente și fonduri sociale, care activează pe lângă cele mai importante orașe din țara vecină.

La rândul său, Compania „Primoria”, care gestionează sanatoriul Serghei Lazo, a beneficiat și ea de 49,2 milioane de UAH din banii publici ai Ucrainei, echivalentul a 33,8 milioane de MDL (1,6 milioane de euro) după ce a câștigat în perioada 2012-2017 nu mai puțin de 130 de licitații publice organizate de instituțiile de stat ucrainene. „Zolota Niva”, firmă care administrează sanatoriul cu nume similar, „Zolotaya Niva” a avut și ea acces la fondurile publice din Ucraina, obținând, în ultimii cinci ani, 24 de contracte cu o valoare totală de 23,4 milioane UAH, ehivalentul a aproximativ 16 milioane de MDL (770 mii de euro).