NEREGULI LA BNM: Salarii fabuloase, credite preferenţiale şi achiziţii făcute cu abateri
Salarii de zeci de mii de lei lunar, credite la dobânzi infime oferite angajaţilor, prime de sărbători, deplasări de serviciu la clasa business, abonamente la săli de sport şi achiziţii de milioane făcute cu abateri de la legislaţia în vigoare. Acestea sunt câteva dintre neregulile semnalate în raportul auditului efectuat de Curtea de Conturi asupra legalităţii şi regularităţii executării devizului de cheltuieli la Banca Naţională a Moldovei pe anii 2013—2014.
Ion Sturzu, viceguvernator BNM, apără instituţia pe care o reprezintă. El susţine că auditul Curţii de Conturi s-a desfăşurat cu abateri de la standardele de audit şi că auditorii nu au ţinut cont de obiecţiile şi explicaţiile reprezentanţilor BNM. Pe de altă parte, potrivit autorilor raportului, auditul s-a desfăşurat conform tuturor practicilor în domeniu, iar comunicarea cu entitatea auditată a fost una cât se poate de eficientă.
Salarii şi prime de milioane
Conform raportului, în perioada anilor 2013—2014, cheltuielile pentru remunerarea muncii angajaţilor Băncii Naţionale au constituit 63,9 mln lei şi, respectiv, 72,3 mln lei, înregistrându-se o tendinţă de creştere faţă de anii precedenţi. Salariul lunar al membrilor Consiliului de Administraţie în anul 2014 a constituit de la 63,1 mii lei până la 73,8 mii lei, fiind admisă o situaţie de inechitate privind mărimea salariului comparativ cu alte persoane din alte instituţii care deţin funcţii cu acelaşi statut. Salariul mediu al directorilor şi directorilor adjuncţi de departamente variază de la 28,2 mii lei până la 36,4 mii lei, ale şefilor de direcţii de la 14,4 mii lei până la 29,4 mii lei, iar ale şefilor de secţii – de la 9,2 mii lei până la 21,3 mii lei.
În 8 subdiviziuni din 11, planificarea neadecvată a statelor de personal a generat un număr exagerat al conducătorilor de subdiviziuni comparativ cu numărul specialiştilor. Potrivit datelor din raport, în unele cazuri ponderea conducătorilor atinge chiar şi 50% din totalul personalului subdiviziunilor respective.
Auditul menţionează şi discrepanţe între salariile medii ale specialiştilor faţă de salariile medii ale managerilor din Departamentul Administrare, care, în perioada de referinţă, au constituit de la 3,9 mii lei până la 6,4 mii lei şi, respectiv, de la 7,7 mii lei până la 10,1 mii lei.
Analiza remunerării muncii pe tipuri de plăţi denotă că cheltuielile de stimulare şi de sărbători au constituit 29,9 mln lei în anul 2013 şi 33,7 mln lei în 2014, ceea ce depăşeşte de 2,5 ori salariul lunar, fără a lua în calcul plăţile privind ajutorul material, vechimea în muncă şi indemnizaţia pentru concediu. Întrebat de jurnalişti cât de corect consideră că este acest lucru, viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, a declarat că: „Sistemul de salarizare de la BNM este complex şi diferit de a celorlalţi funcţionari publici. Se ţine cont de evaluările angajaţilor, de indicii de performanţă. Chiar dacă în ţară este sărăcie, fiecare angajat trebuie să fie remunerat în măsura cuvenită. Primele pot să fie şi de trei, şi de patru ori mai mari decât salariile”.
Însă, pe lângă salariile grase de care se bucură, angajaţii băncii centrale au mai beneficiat şi de alţi peste 657,7 mii lei pentru organizarea sărbătorilor, a excursiilor turistice, vizionarea spectacolelor teatrale, pentru frecventarea sălilor de fitness şi minifotbal sau pentru asigurări facultative de sănătate.
Pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor, în anul 2014, Banca Naţională a cheltuit 4,6 mln lei, cu 0,4 mln lei mai mult faţă de anul precedent. 359,4 mii lei au fost cheltuiţi pentru instruirea unor angajaţi care ulterior au demisionat.
Credite preferenţiale pentru angajaţi
În luna februarie „Ziarul de Gardă” scria despre averile şi proprietăţile de lux ale conducătorilor Băncii Naţionale, dar şi despre creditele preferenţiale pe care aceştia le-au obţinut de la banca pe care o conduc. Informaţiile relevate atunci de publicaţia noastră sunt confirmate acum şi de raportul Curţii de Conturi, în care se arată că 169 de angajaţi ai Băncii Naţionale au beneficiat de credite în sumă totală de 31,5 mln lei cu o dobândă de doar 0,5% anual. Asta în timp ce la băncile comerciale rata dobânzii este de 12-15%.
În raport se mai menţionează că 22 de persoane cu funcţii de conducere în cadrul Băncii Naţionale au obţinut împrumuturi care au variat de la 400 mii lei până la 2 mln lei, suma totală constituind 17,2 mln lei sau 57% din suma creditelor acordate angajaţilor. Unele persoane au beneficiat de noi credite fără a le rambursa pe cele vechi.
Achiziţii tărăgănate, bilete la clasa business şi investiţii în obiective neprofitabile
Auditorii Curţii de Conturi au scos la iveală că unele contracte de achiziţii publice de la Banca Naţională nu au fost planificate prin cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri şi servicii, iar la calcularea valorii estimative a contractelor nu s-a ţinut cont de perioada de executare şi complexitate. Acest fapt a dus, spun reprezentanţii curţii, la divizarea achiziţiilor, modificarea de mai multe ori a parametrilor tehnici din caietele de sarcini, anularea unor licitaţii şi tergiversarea achiziţiilor. Astfel, pentru procurarea sistemelor informatice de gestiune a resurselor şi de operaţiuni bancare, pe anul 2013 au fost aprobate 40,7 mln lei, alocaţiile nefiind valorificate. Ulterior, în anul 2014, au fost aprobate deja 72,2 mln lei, adică cu 31,5 mln lei mai mult decât alocaţiile iniţiale.
Pentru achiziţia serviciilor de modernizare a paginii web oficiale a băncii au fost organizate 2 licitaţii. În cadrul licitaţiei publice repetate a fost desemnată drept câştigătoare oferta aceluiaşi operator economic, cu modificarea unor cerinţe, dar mai costisitoare cu 205,3 mii lei faţă de oferta respinsă la prima licitaţie publică, fiind prelungit şi termenul de executare a contractului cu 80 de zile.
Cheltuieli suplimentare din cauza tergiversărilor şi a neincluderii iniţiale în caietul de sarcini a unor volume de lucrări s-au înregistrat şi pentru renovarea faţadelor sediului Băncii Naţionale. Întârzierea cu 2 ani a lucrărilor a dus la creşterea preţurilor la manoperă şi la elaborarea a două devize cu majorarea cheltuielilor din devizul iniţial al proiectului de la 49,4 mln lei până la 73,4 mln lei.
Auditul a stabilit şi alte nereguli referitoare la procedurile de achiziţii sau de gestionare a bunurilor BNM. Astfel, pentru deplasările angajaţilor au fost cheltuite sute de mii de lei pe bilete de avion la clasa business. Viceguvernatorul Ion Sturzu spune că BNM a fost nevoită să încalce hotărârea de guvern conform căreia biletele trebuie să fie cumpărate la clasa econom, deoarece reprezentanţii instituţiei bancare au avut mai multe deplasări neplanificate.
Alte 2,8 mln lei au fost repartizate pentru întreţinerea a două obiective social-culturale: casa de odihnă „La Nistru” şi vila nr. 9 din Pensiunea Holercani. Acest lucru, se spune în raport, ar fi generat o pagubă de 2 mln de lei deoarece, din cauza stabilirii preţurilor reduse la biletele de odihnă, cheltuielile de întreţinere a casei de odihnă „La Nistru” nu sunt acoperite cu venituri din prestarea serviciilor.
Auditul mai denotă că 3 terenuri cu suprafaţa de 3,43 hectare nu sunt reflectate în evidenţa contabilă şi în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, deşi entitatea deţine unele titluri de proprietate, iar alte bunuri imobile, în valoare de 2,2 mln lei, nu au fost înregistrate la organul cadastral teritorial.
Aprobarea raportului, din nou amânată
Auditul privind devizul de cheltuieli la Banca Naţională a Moldovei trebuia examinat de plenul Curţii de Conturi încă la 30 aprilie 2015. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat, întrucât guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, nu s-a prezentat la acea şedinţă, ci a delegat din partea instituţiei un viceguvernator. Nici la recenta şedinţă din 26 iunie 2015 guvernatorul nu a fost prezent, Banca Naţională fiind reprezentată de către viceguvernatorul Ion Sturzu. Cu toate acestea, raportul de audit a fost prezentat în plenul Curţii de Conturi, dar o decizie finală privind aprobarea lui nu a fost luată. Deşi la începutul şedinţei de examinare a raportului preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, declara ferm că nu va face niciun târg şi niciun pas înapoi, mai târziu acesta şi-a schimbat poziţia şi a cerut echipei de audit să revizuiască raportul, care, în opinia sa, a admis mai multe informaţii irelevante, fără a preciza însă care sunt acestea: „Noi am mai dat un termen echipei de audit şi entităţii, ca ei împreună să lucreze asupra acestui raport ca el să corespundă integral standardelor internaţionale. Mai sunt nişte lucruri care trebuie revăzute, recalculate, reexaminate. Accentele trebuie puse nu pe problemele secundare”.
Într-un final s-a luat decizia ca echipa de audit a Curţii de Conturi să mai conlucreze cu Banca Naţională în privinţa definitivării unui raport, care va fi examinat în cadrul unei şedinţe ulterioare.
