Justiţie de familie
Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci cel puţin unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar uneori, şi dosare penale.
Dorin Melinteanu este avocat din anul 2006. El este fiul lui Iurie Melinteanu, judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. În 2013, în timp ce-şi exercita meseria de avocat, acordând asistenţă juridică lui Vasile Secrieru, învinuit în cadrul unui dosar penal aflat în examinare la CA Chişinău, susţinând că are influenţă asupra magistraţilor din această instanţă şi că-i poate convinge să adopte o soluţie favorabilă, a pretins şi a primit de la Angela Secrieru, mama inculpatului, 800 de euro. La 8 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.00, conform informaţiilor din dosarul penal deschis pe marginea acestui caz, Dorin Melinteanu, în timp ce se afla în biroul de serviciu din str. Bucureşti 86, a primit de la Angela Secrieru suma de bani pretinsă, fiind însă reţinut în flagrant de către colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Banii au fost depistaţi în sertarul mesei biroului său de serviciu.
Fiu de judecător, vindea influenţă în instanţa tatălui
Dorin Melinteanu a fost învinuit conform art. 326 din Codul Penal, traficul de influenţă. „Noi am investigat şi aspectul că tatăl lui este judecător la CA. Am dobândit multe informaţii. El şi-a recunoscut vina că a solicitat banii şi că are influenţă asupra instanţelor de judecată, dar şi că poate să lămurească întrebări cu judecătorii. Ne-a mai spus că dacă clientul lui avea să câştige de la sine în instanţă, era să-i întoarcă banii înapoi. Chiar au avut de gând să semneze un asemenea contract. Şi noi l-am reţinut chiar atunci când perfecta documentul”, declara, cu referire la acest caz, în 2013, Eduard Harunjen, pe atunci şeful Procuraturii Anticorupţie (PA), care gestiona dosarul.
Până la final, Melinteanu a ajuns pe banca acuzaţilor. Procurorii, în cadrul urmăririi penale, nu au putut însă demonstra că influenţa pe care Melinteanu susţinea că o are la CA Chişinău este una reală, chiar dacă, tatăl său, judecătorul Melinteanu activează şi astăzi în cadrul acestei instanţe. Victor Muntean, procuror în cadrul PA, cel care a gestionat acest dosar la etapa iniţială, susţine că o atare influenţă este foarte greu de demonstrat. „Cum vă închipuiţi să interceptezi un judecător în afara unui dosar penal? În cadrul urmării penale s-a constatat că există o relaţie de rudenie, tată-fiu, dar nu s-a putut demonstra influenţa avocatului asupra judecătorului”, zice procurorul.
Colegii tatălui l-au liberat de răspunderea penală
În aceste condiţii, Dorin Melinteanu a ajuns de unul singur pe banca acuzaţilor, iar tatăl său, sau alţi judecători de la CA Chişinău au rămas neatinşi. Iar prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 15 mai 2014, în privinţa sa a fost încetat procesul penal. Conform art. 55 din Codul Penal, care prevede „liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională” pentru persoanele care au săvârşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, lui Melinteanu i-a fost aplicată o amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale, echivalentul a 3000 mii de lei. Procurorul Victor Muntean a atacat sentinţa primei instanţe, iar dosarul a ajuns să fie examinat de CA Bălţi.
Prin decizia Colegiului penal al CA Bălţi din 24 septembrie 2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, fiind menţinută sentinţa primei instanţe. Judecătorii de la Bălţi au ajuns la concluzia că prima instanţă a examinat dosarul obiectiv, eliberându-l corect pe Dorin Melinteanu de răspundererea penală „ţinînd cont de personalitatea inculpatului, de faptul că nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă şi la locul de trai, are la întreţinere doi copii minori, anterior nu a avut careva sancţiuni disciplinare, nefiind în vizorul poliţiei, cu excepţia cazului de accident rutier pe marginea căruia a fost achitat prin decizia CSJ din 16 aprilie 2013, acordând deplină eficienţă aspectelor nemijlocite ale cauzei penale şi anume, recunoaşterea vinovăţiei şi acceptarea judecării cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale”.
Fiul judecătorului: „Clar că nu am avut influenţă”
Andrei Formusatîi, procuror în cadrul Procuraturii de nivelul CA Bălţi, nu a fost de acord cu decizia judecătorilor, şi a atacat-o la CSJ. Pe 17 februarie 2015, Colegiul Penal lărgit al CSJ, condus de judecătorul Petru Ursache a admis recursul procurorului şi a trimis dosarul la rejudecare, în aceeaşi instanţă, la un alt complet de magistraţi. Colegiul CSJ a ajuns la concluzia că, „instanţa de apel greşit a menţinut sentinţa fără modificări în privinţa inculpatului şi nu a pătruns în esenţa problemei de fapt şi de drept, susţinând o poziţie eronată în ce priveşte aplicarea art. 55 Cod Penal. Discordanţa între cele reţinute de instanţă şi conţinutul real al circumstanţelor cauzei, precum şi ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecinţă pronunţarea unei concluzii premature şi greşit motivate… Instanţele urmau să ţină seamă că, în cazurile săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, se cauzează daune intereselor publice, se afectează imaginea instituţiilor statale şi a întregii societăţi, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate”, explicau judecătorii CSJ.
De la începutul acestui an, dosarul se află la CA Bălţi, care nu a luat încă o decizie. Miercuri, 30 septembrie 2015, la ora 16.00, părţile au avut o nouă şedinţă. Andrei Formusatîi, procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Bălţi care a participat pe dosar la CSJ şi atunci când dosarul a ajuns pentru prima dată la CA Bălţi susţine că în proces, niciodată nu s-a discutat despre posibila influenţă pe care o avea fiul, avocat-inculpat, asupra tatălui judecător. Valeriu Dubăsari, procurorul care merge acum în instanţă pe acest dosar a refuzat să discute cu noi. Acesta a închis în mod ciudat telefonul atunci când l-am întrebat despre dosarul pe care participă. „Puneţi aşa nişte întrebări… Clar că nu am avut influenţă. Noi ştim afinităţile de la noi… Dar, dacă eşti fiu de judecător, nu înseamnă neapărat că ai influenţă asupra judecătorului. Despre dosar, concluziile le va da instanţa de judecată”, ne-a zis, în context, avocatul Dorin Melinteanu, care, în lipsa unei decizii definitive, continuă să presteze servicii juridice.
Casa judecătorului Melinteanu
Interesant este faptul că, în decembrie 2013, Codul Penal a fost modificat. Astfel, din luna februarie 2014, art. 55 din Codul Penal, aplicat iniţial în cazul lui Dorin Melinteanu, nu mai poate fi aplicat dacă persoana este judecată conform art. 326 din Codul Penal (traficul de influenţă).
Menţionăm că Dorin Melinteanu nu este singurul exponent al familiei Melinteanu, care activează în justiţie. Călin Melinteanu, despre care am aflat că ar fi un nepot de-al judecătorului, este avocat cu acte în regulă, obţinând licenţa în decembrie 2010. Acesta este căsătorit cu Elvira Melinteanu, care deţine şi ea, tot din decembrie 2010, licenţa de avocat. În 2012, aceasta şi-a suspendat licenţa, cel mai probabil pe perioada concediului de maternitate. Călin Melinteanu, solicitat de noi, a negat însă că ar fi rudă cu magistratul CA Chişinău.
Iurie Melinteanu este judecător din 1987. A început cariera la Donduşeni, iar din 1996 a ajuns la CA Chişinău. În context, precizăm că în 2013, ZdG a scris că magistratul deţine o casă de lux, cu două niveluri, mansardă şi terasă, situată pe str. Avicenna din Chişinău. Potrivit datelor publice, Iurie Melinteanu şi-a construit casa încă la începutul anilor 2000.
Procuror: „I-a spus acestuia că este soţul judecătoarei Moraru”
Un caz aproape similar cu cel al familiei Melinteanu s-a produs în luna martie 2015. Atunci, CNA şi procurorii anticorupţie l-au reţinut în flagrant pe avocatul Ion Moraru, soţul judecătoarei Maria Moraru de la CA Chişinău. Potrivit denunţătorului, apărătorul ar fi extorcat 10000 euro, susţinând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari din cadrul instituţiilor de drept şi că-i poate determina să ia o decizie favorabilă într-un dosar penal. Moraru a fost prins în flagrant în momentul în care a primit suma cerută, fiind iniţial reţinut pentru 72 de ore. Ulterior, a fost trimis în arest la domiciliu. Acum, Ion Moraru este cercetat în stare de libertate. Eugen Balan, procurorul care gestionează acest dosar precizează că Moraru susţinea că are influenţă asupra colaboratorilor Procuraturii şi Judecătoriei Cimişlia. „Din discuţiile pe care le-a avut cu declarantul, pentru a-l convinge că influenţa sa este reală, el i-a spus acestuia că este soţul judecătoarei Moraru de la CA Chişinău şi că dacă nu va rezolva el problema, atunci o va rezolva prin intermediul ei…”, punctează procurorul Balan.
Afirmaţiile omului legii sunt confirmate şi de o încheiere a CSJ din 1 iulie 2015, atunci când Colegiul penal al instanţei supreme a examinat cererea înaintată de procurorul general, Corneliu Gurin, privind strămutarea cauzei penale de învinuire a lui Ion Moraru de la Judecătoria sect. Centru, Chişinău, acolo unde dosarul urma, conform competenţei teritoriale, să fie examinat, la o altă instanţă egală în grad, dar care să nu fie în raza de activitate a CA Chişinău, instanţă unde activează soţia avocatului, Maria Moraru. În cerere, Gurin menţiona că avocatul Moraru, fiind soţul judecătoarei din cadrul CA Chişinău, „în procesul săvîrşirii infracţiunii, a folosit aceste circumstanţe drept o formă de convingere a declarantului”. Gurin îşi motiva solicitarea şi prin faptul că dacă dosarul va fi examinat la Chişinău, „vor apărea circumstanţe ce ar putea pune la îndoială imparţialitatea judecătorilor din raza de activitate a CA Chişinău, în care activează soţia inculpatului… Întru eliminarea dubiilor participanţilor la proces în asigurarea criteriilor obiective de imparţialitate a judecătorilor la judecarea acestei cauze penale, există premise rezonabile de a considera că în cazul examinării cauzei penale de învinuire a lui Ion Moraru de către Judecătoria Centru, mun. Chişinău, buna desfăşurare a procesului penal, precum şi obiectivitatea şi imparţialitatea primei instanţe din cadrul Judecătoriei Centru mun. Chişinău vor fi afectate”.
Avocatul „cu nouă vieţi”
Completul CSJ, în frunte cu Petru Ursache, a respins însă cererea procurorului general, „deoarece… la înfăptuirea justiţiei în cauzele penale, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă în condiţii care exclud orice presiune asupra lor. Justiţia penală se înfăptuieşte fără careva imixtiune. Judecătorul este obligat să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiune asupra judecătorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influenţa emiterea hotărârii judecătoreşti atrage răspundere conform legii”, scriu judecătorii de la CSJ. Astfel, dosarul a ajuns la Svetlana Tizu, judecătoare la Judecătoria sect. Centru, mun. Chişinău. Cercetarea probelor urmează să fie iniţiată la următoarea şedinţă de judecată, care va avea loc 19 octombrie 2015.
De precizat că, avocatul Ion Moraru nu este la prima ispravă de acest gen. Anterior, acesta a mai fost reţinut de oamenii legii, în flagrant, cu mită, însă de fiecare dată a scăpat nepedepsit. Totodată, de cel puţin două ori, acestuia i-a fost retrasă licenţa de avocat, pe care apărătorul şi-a recuperat-o prin intermediul instanţelor de judecată. Pe 24 noiembrie 2014, Comisia pentru Etică şi Disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor a decis, încă o dată, să-i retragă acestuia licenţa. Moraru a atacat însă hotărârea la Judecătoria sect. Râşcani care a decis, pe perioada examinării cazului în fond, să suspende decizia de retragere a licenţei emisă pe numele avocatului. Astfel, acesta poate presta, în continuare, servicii juridice, chiar dacă este figurant într-un dosar penal, iar UA i-a retras licenţa de avocat. „Cerea sume exagerate, nu elibea bonuri, avea comportament, să spunem, murdar şi nu-şi îndeplinea corespunzător obligaţiunile contractuale”, precizează Mihail Gafton, avocatul care reprezintă interesele Uniunii în procesul cu Ion Moraru.
„Ne iartă nouă greşalele noastre”
Ca şi în cazul Melinteanu, chiar dacă avocatul a susţinut că poate influenţa actul de justiţie prin intermediul soţiei judecătoare, procurorii susţin că nu au putut să demonstreze că afirmaţiile apărătorului ar fi adevărate, iar relaţiile de familie ar fi putut influenţa actul de justiţie. „Chiar în ordonanţa de punere sub învinuire am indicat faptul că el este soţul judecătoarei, pentru că ăsta a fost un mod de a convinge omul să dea banii. Dar, mai departe ce puteam face? Soţia nu a fost audiată. Ce puteam s-o întreb? Faptul că sunt soţ şi soţie nu trebuie de demonstrat. Totodată, Codul de Procedură Penală prevede că soţia poate să refuze să dea depoziţii împotriva soţului. Nu am vrut să fac show din tot acest caz. Totodată, putem admite că judecătoarea nu a fost implicată în acest caz, iar atunci, nu am fi avut niciun drept să intervenim ”, zice procurorul Eugen Balan.
Ion Moraru nu a dorit să discute cu ZdG, la acest subiect. „Nu am posibilitate să vorbesc. Să fiţi dstră sănătos. La revedere”, ne-a transmis acesta, după care a închis telefonul. De precizat că şi unul din fiii soţilor Moraru este implicat în justiţie. Eduard Moraru este din 2012, avocat cu licenţă, specializat în domeniul civil şi penal. L-am contactat pe acesta pentru a-l întreba cum reuşeşte să evite eventualele conflicte de interese care se ivesc, ţinând cont de faptul că mama sa este judecătoare. După ce i-am spus subiectul discuţiei, avocatul Moraru ne-a zis că nu doreşte să discute pe această temă. „Nu. Fără întrebări, vă rog”, ne-a replicat acesta, după care a închis. În context, menţionăm ca familia Moraru deţine o casă de lux pe str. pe str. Bulboaca din Chişinău, despre care ZdG a scris în februarie 2013. Imobilul impunător, care seamănă cu un castel, este înregistrat pe numele Mariei şi a lui Eduard Moraru. La câţiva metri de casă, trecătorii pot observa o cruce, care îi are ctitori pe Ion, Maria, Eduard şi Viorel Moraru, un alt fiu al familiei. Printre altele, pe acea cruce este scris: „Ne iartă nouă greşalele noastre”.
Continuare în numărul următor
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
