Im(p)unitatea deputatului Ţuţu, prima piatră de încercare a noii Coaliţii
În următoarele săptămâni, procurorii vor veni în Parlament cu un demers prin care se va cere retragerea imunităţii deputatului PDM Constantin Ţuţu, inculpat într-un dosar penal, în care este învinuit de huliganism şi în care riscă 3 ani de puşcărie. Dosarul, după alegerea lui Ţuţu în calitate de deputat, a fost suspendat. De imunitatea luptătorului „beneficiază” acum şi ceilalţi inculpaţi din dosar, inclusiv persoana învinuită de omor. Aceştia, la fel, nu pot fi pedepsiţi, din moment ce dosarul nu se examinează. Această stare s-ar putea prelungi pe un termen nedefinit, dacă majoritatea deputaţilor nu vor fi de acord cu solicitarea procurorilor.
În seara de 28 aprilie 2012, proaspătul deputat Constantin Ţuţu a fost implicat într-un schimb de focuri, în urma cărora a decedat un bărbat, Alexei Veretca, de 42 de ani, şi rănit Iurie Matcovschi, fost poliţist, prieten cu victima. Crima a avut loc lângă restaurantul Doi Haiduci, din Codrii Orheiului. Atunci Ţuţu, care a fost alături de un grup format din peste 12 persoane, a fugit de la faţa locului împreună cu amicii săi, Ion Corcodel, Vasile Cojocaru, Oleg Pruteanu, Radu Andriţco, Dumitru Colomeiciuc şi Alexandru Onişciuc, oamenii legii obţinând pe numele fiecăruia dintre ei mandate de arest. Dacă ultimii trei nu au fost găsiţi nici până astăzi, sportivul Constantin Ţuţu a fost de negăsit doar atâta timp cât pe numele său era eliberat un mandat de arest. În mai 2012, pe când era dat în căutare, magistraţii Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura de arest, Ţuţu fiind trimis iniţial în arest la domiciliu, iar ulterior lăsat în libertate, sub control judiciar. Atunci, acesta a apărut. Iniţial, procurorii i-au învinuit pe toţi cei implicaţi în acel schimb de focuri de participare la omor. În scurt timp însă, Denis Rotaru, procurorul secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), decidea ca Oleg Pruteanu, Vasile Cojocaru şi Constantin Ţuţu să fie acuzaţi doar de huliganism. Toate astea după ce Ion Corcodel a admis că el ar fi fost cel care a tras în Alexei Veretca.
„Acum se pregătesc documentele”
Dosarul este examinat la Judecătoria Orhei, iar prima şedinţă de judecată a avut loc acum aproape doi ani, în luna martie 2013. Tărăgănat şi până acum, în decembrie 2014, instanţa de judecată a stabilit că procesul nu poate continua decât după retragerea imunităţii lui Constantin Ţuţu, care a devenit deputat pe listele PDM după alegerile din 30 noiembrie 2014. Acum, conform legii, procurorii urmează să vină cu un demers la adresa Parlamentului R. Moldova, prin care să solicite retragerea imunităţii lui Ţuţu. În caz contrar, dosarul va rămâne suspendat până când acesta nu va mai beneficia de imunitate parlamentară.
„S-a suspendat examinarea dosarului până când procuratura nu va cere ridicarea imunităţii lui Ţuţu de la Parlament. Până când nu-i va fi ridicată imunitatea, dosarul nu va putea fi examinat”, explică Roman Zadoinov, avocatul familiei Veretca. „Se pregătesc documentele pentru a fi transmise Parlamentului. Până acum a fost o problemă – nu era ales preşedintele, cui ar fi trebuit adresată solicitarea. Eu nu pot să mă pronunţ în privinţa unor situaţii care încă nu sunt. Până în martie, când e programată următoarea şedinţă, pot spune sigur că documentele vor fi trimise Parlamentului”, ne-a declarat Denis Rotaru, procurorul care reprezintă acuzarea de stat pe acest dosar.
Conform Regulamentului Parlamentului, cererea de ridicare a imunităţii deputatului este adresată Preşedintelui Parlamentului. Acesta aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea în plenul Parlamentului la şedinţa următoare de la data prezentării acesteia şi o trimite imediat spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Aceasta va examina cererea Procurorului General în cel mult 15 zile şi va constata existenţa sau inexistenţa unor motive temeinice pentru acceptarea sau respingerea cererii.
După ascultarea cererii Procurorului General şi a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor ei, exprimat secret, adoptă o hotărâre. În urma examinării cererii Procurorului General, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi întocmeşte un raport, care se prezintă Biroului permanent. Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se înscrie cu prioritate în ordinea de zi. Raportul se supune examinării şi aprobării de către Parlament în cel mult 7 zile de la prezentarea acestuia Biroului permanent.
Prezenţa la şedinţa plenară a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii este obligatorie. Procurorul General va motiva cererea de ridicare a imunităţii deputatului şi va răspunde la întrebările deputaţilor, după care va fi ascultat deputatul în privinţa căruia a fost înaintată cererea de ridicare a imunităţii, şi el va răspunde la întrebări. Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, exprimat secret.
Rezultatele votării secrete se perfectează prin hotărâre a Parlamentului, care va încuviinţa ridicarea imunităţii deputatului sau va respinge cererea Procurorului General.
Ţuţu susţine retragerea imunităţii?
„Dosarul e în aşteptare. Se aşteaptă retragerea imunităţii dlui Ţuţu. Dacă i se va retrage sau nu, va decide Parlamentul. D-lui este pentru retragerea imunităţii. El şi-ar dori să-şi rezolve problemele în instanţa de judecată. Nu ştiu cât va dura procedura. Vedeţi că Parlamentul nu se convoacă. Cred însă că repede se va rezolva întrebarea. Urma ca Procuratura Generală să se adreseze cu un demers oficial. Cred că până la şedinţa viitoare, se vor clarifica lucrurile”, a declarat Vasile Pruteanu, avocatul lui Constantin Ţuţu, precizând că clientul său pledează în continuare nevinovat.
ZdG a încercat să discute şi cu Constantin Ţuţu. După ce l-am contactat pe secretarul său, Marcel Şaban, acesta a promis că deputatul va reveni cu un apel, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. „Dacă Parlamentul nu-i va retrage imunitatea, atunci procurorul va trebui să decidă dezmembrarea dosarului; în privinţa lui Ţuţu să fie un dosar aparte, iar în privinţa celorlalţi, dosarul să continue. Depinde de procuror ce va face. El însă nu poate decide ca dosarul să rămână tot timpul suspendat, pentru că ar fi încălcat astfel dreptul la un proces rezonabil. Dar, în R. Moldova totul e posibil. La noi, legile sunt doar pentru unii. Referitor la ce va face Parlamentul, eu nu ştiu. Este o procedură destul de lungă. Nu mă miră că Procuratura încă nu a venit cu demersul către Parlament. Da, motive pot fi găsite câte vrei. Doar suntem în R. Moldova, unde la capitolul corupţie suntem mai ceva ca Africa”, zice avocatul Zadoinov.
Deputaţii AME nu ştiu ce vor face
Sergiu Sârbu, deputat PDM, ne-a spus că nu a auzit până acum în partid să se discute despre retragerea sau menţinerea imunităţii lui Constantin Ţuţu. „Dacă Procuratura are ceva, o să trimită şi noi o să examinăm. În general, cred că toţi deputaţii care se fac vinovaţi de ceva şi care trebuie să răspundă în faţa legii, după informarea Parlamentului de către Procuratură, se decide asta. Noi am avut cazuri când s-a votat asta. Au fost cazuri în Parlamentul din 2005. E posibilă retragerea imunităţii unui deputat, de ce nu”, ne-a spus Dumitru Diacov, un alt deputat democrat. „Dacă acest subiect va apărea pe agenda parlamentară, îl vom discuta. Deocamdată nu putem anticipa nimic”, ne-a spus, la rându-i, Valeriu Streleţ, deputat PLDM, formaţiune care a format, recent, Alianţa pentru Moldova Europeană cu PDM, partid pe care-l reprezintă inculpatul Constantin Ţuţu.
Retragerea imunităţii pentru toţi aleşii poporului a fost una dintre promisiunile electorale ale mai multor formaţiuni politice în campaniile electorale din 2009 şi 2010. În Parlamentul trecut, propunerea a fost supusă votului în Parlament. Atunci însă, doar 55 de deputaţi au votat pentru ca un deputat să nu beneficieze de imunitate, iar ca proiectul de lege să treacă, era nevoie de 67 de voturi.
