Au făcut sute și mii de kilometri pentru a ajunge la cele mai apropiate secții de votare, au așteptat ore în șir în frig sau ploaie pentru a-și alege președintele, dar nu le-au ajuns buletine de vot. Asta, pentru că în 2010 a fost schimbat Codul Electoral și impus un număr maxim de 3 mii de buletine pentru fiecare secție. Cel care a propus această limită este Valeriu Nemerenco, pretorul sectorului Buiucani și fost deputat pe listele Partidului Liberal. Deși, la scrutinele anterioare au existat situații similare, când sute de cetățeni nu au putut vota, timp de șase ani legiuitorii n-au operat nicio schimbare. Mai mult, dacă la alegerile parlamentare din 2010, CEC-ul a permis exercitarea votului pe foi A4 pentru aproape o mie de persoane, la scrutinul curent nu a fost nici discutată această oportunitate.
Până la acest moment cel puțin 2 mii de moldoveni aflați peste hotare au depus contestații cu privire la faptul că le-a fost lezat dreptul constituțional la vot, iar circa 38 de mii de cetățeni au semnat o petiție online prin care cer anularea alegerilor prezidențiale. În ziua alegerilor, deja la ora 17.00, cele două secții de vot deschise în M. Britanie (cu o secție mai puțin decât la scrutinul din 2014) a epuizat toate cele 6 000 de buletine de vot, în timp ce mii de cetățeni mai așteptau să voteze.
Limita de 3 000 de buletine de vot pentru fiecare secție de votare, atât din țară, cât și de peste hotare, a fost impusă prin legislație la 17 septembrie 2010 de către Parlament, prezidat atunci de liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Deputații au votat pentru schimbarea mai multor articole din Codul Electoral, inclusiv pentru modificarea alin. (3) al art. 49, prin care s-a impus numărul maxim de 3 mii de buletine care pot fi transmise secților de votare constituite în afara R. Moldova.
Totodată, autori ai proiectului de lege respectiv s-au dovedit a fi Mihai Ghimpu și doi colegi din PL, Valeriu Munteanu, actualul ministru al Mediului și Valeriu Nemerenco, astăzi, pretor al sectorului Buiucani.
Aspectul ce ține de limitarea la 3 mii a numărului de buletine care pot fi transmise peste hotare apare doar la etapa amendamentelor pentru adoptarea în lectura a II-a a proiectului de lege respectiv. Iar cel care a propus norma este Valeriu Nemerenco, pretor al sectorului Buiucani al capitalei, funcție pe care o ocupă încă din 1992 și pe care o exercita și în timp ce făcea legi în fotoliul de deputat, între 2009-2012.
Dacă până în septembrie 2010, Codul Electoral stipula că „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara R. Moldova, CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, reieşind din numărul de alegători înscrişi în listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la sută”, atunci Nemerenco a propus actuala prevedere: „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare”.
Modificarea a fost acceptată de Comisia Juridică, numiri și imunități, iar semnătura pe Raportul comisiei a fost pusă de președintele acesteia, Ion Pleșca, actualul președinte al Curții de Apel Chișinău, pe atunci deputat pe listele Alianței „Moldova Noastră”.
Întrebat de ZdG în ce context și din ce motive a fost necesară impunerea limitei de buletine, Valeriu Nemerenco ne-a spus că, atunci, în 2010, s-a decis stabilirea plafonului maxim de 3000 pentru toate secțiile de votare, indiferent că se află în R. Moldova sau peste hotare, iar scopul a fost eficentizarea activității secțiilor. Nemerenco afirmă însă că pentru a asigura votul din diasporă, Parlamentul a hotărât că vor fi deschise, nu numai câte o secție de vot pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova (normă care a existat din 1997 până în 2010), dar că se vor organiza „una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor”.
„La 15 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat o hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru perfecționarea cadrului legislativ electoral care urma să elaboreze și să propună modificări la Codul Electoral și, după caz, la actele legislative conexe pentru asisgurarea desfășurării în R. Moldova a unor alegeri democratice, libere și corecte. Inițial, în activitatea Comisiei au intrat deputați din toate fracțiunile parlamentare, ulterior membrii fracțiunii PCRM au refuzat să participe la lucrări(…) Nu țin minte dacă a fost propunerea mea, dar ca atare se iau în toate secțiile de votare, chiar și în țară, până la 3 mii de alegători, fiindcă e practic imposibil pe urmă de lucrat și complicat. Ideea care a fost atunci e că s-au propus mai multe secții, nu una singură, la necesitate. Ne-am bazat pe aceea că mai mult de trei mii nu trebuiau nicăieri”, ne-a explicat Nemerenco.
Solicitat să se expună asupra faptului că la scrutinul din 13 noiembrie mii de cetățeni ai R Moldova nu au putut să voteze în străinătate, Valeriu Nemerenco ne-a spus: „Eu cred că trebuie să fie dusă evidența la toate momentele acestea și să fie modificată legislația. Totul depinde de analiza care trebuia să existe: câți cetățeni sunt, câți au votat în primul tur. Totul trebuia verificat”.
Valeriu Nemerenco ocupă fotoliul de pretor al sect. Buiucani de 24 de ani, iar timp de trei ani a fost legiuitor în Parlament, asta, deși cele două funcții sunt incompatibile, conform legii: „Mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate”. În 2012 acesta a plecat din Legislativ pentru postul de pretor.
Încă în 2010, ZdG scria că Valeriu Nimerenco, cel care a propus ca în diasporă să fie trimise maxim 3 mii de buletine de vot, deține un imobil de lux, cu două etaje și mansardă, situat pe str. George Enescu al capitalei, estimat la circa 4 mil. de lei.
Iurie Ciocan, membru CEC din 2003 și șef al instituției între 2011-2016, susține că, modificările din 2010 au adus, de fapt, mai multe lucruri pozitive și că, dacă art. 49 nu era modificat atunci, urma ca, în total, peste hotare să fie transmise doar circa 4 mii de buletine de vot (!), deoarece pe listele prealabile s-au înregistrat doar 3559 de alegători stabiliți peste hotarele țării.
„Dacă aplicam formula precedentă, noi trebuia să dăm 3559 de buletine pentru toate o sută de birouri, plus cinci la sută. 3559 de cetățeni s-au înscris prealabil pentru a solicita să voteze. Noi (CEC-ul – n.r.) șase luni de zile am trâmbițat pe pagina web a CEC-ului, în conferințe de presă, în vizite de studiu în diasporă. Membrii CEC au fost, practic, în toate țările-membre ale UE pentru vizite de studiu la diasporă. Noi peste tot le-am spus, oameni buni, înregistrațivă! Din păcate, nu au făcut acest lucru. Dar, în momentul în care noi am deschis o sută de birouri, am adoptat o decizie să se ducă la toate acestea câte 3 mii de buletine. Avem excepții. Spre exemplu, la Tokyo, Beijing nu are sens să trimiți atât de multe, deci, am dat 500 de buletine. Decizia de a deschide o sută de secții peste hotare a fost luată, conform Codului Electoral, în baza rezultatelor întregistrării prealabile și a numărului de alegători care au votat la scrutinul anterior”, a comentat pentru ZdG, Iurie Ciocan.
Referitor la votul în diasporă, în spațiul public au apărut mai multe semne de întrebare. Spre exemplu, norma legală spune că nu pot fi transmise decât 3 mii de buletine peste hotare, însă, dacă din diferite motive, cum ar fi completarea greșită sau deteriorarea, buletinele vor fi anulate, vor putea să-și exercite dreptul la vot și mai puțini alegători.
O opinie în acest sens exprimă și Nicolae Răileanu, expert economic și fost director pe probleme juridice la ANRE.
Nicoae Răileanu
„Pe de altă parte, conform prevederilor art. 54(6) Cod electoral, alegătorul care a completat greșit buletinul de vot poate solicita încă un buletin, care îl primește în mod obligatoriu, iar cel buletinul care a fost completat greșit se anulează. Al treilea buletin nu mai poate fi solicitat. Astfel, fiecare din cei 3000 de alegători care pot fi incluși în lista electorală la o secție de votare, pot solicita încă câte un buletin de vot… Din aceste considerente, concluzionăm că secția de votare cu o listă din 3000 de alegători ar trebui să aibă un supliment dublu, adică 6000 de buletine de vot.
Consider că această lacună în Codul electoral trebuie reparată și voi insista la această modificare în Codul electoral.”
Chiar și în condițiile actuale ale legii, Misiunea de Observare a Alegerilor Prezidențiale „Promo-LEX”, în cel de-al treilea raport, din 5 octombrie 2016, deci, cu o lună înainte de alegeri, semnala că cele o sută de secții de votare sunt insuficiente, având în vedere prezența la vot la alegerile parlamentare din 2014, dar și numărul semnificativ de cetățeni moldoveni plecați în străinătate. Astfel, experții recomandau secții suplimentare în F. Rusă, Belgia, Irlanda, Franța, Italia, România și Marea Britanie. Anume în aceste țări au fost epuizate buletinele la scrutinul din 13 noiembrie.
Promo-LEX a identificat atunci cel puțin 11 secții de votare unde nu au ajuns buletine, dar și 7 unde numrul buletinelor a fost la limită. CEC-ul nu a ținut însă cont de aceste recomandări.
Într-o intervenție în direct la emisiunea În profunzime din 14 noiembrie, președinta CEC, Alina Rusu a declarat că „CEC-ul organizează alegerile în secțiile votare la propunerea Guvernului. Obligația este a Guvernului de a decide unde anume să fie deschise aceste secții de votare, anume Ministerul Afacerilor Externe”.
Alina Russu a recunoscut că CEC-ul nu s-a adresat Guvernului pentru a cere deschiderea mai multor secții de votare n diasporă, chiar dacă Promo-Lex-ul a venit cu această recomandare.
Totodată, șefa CEC replicat că concurenții electorali care au solicitat deschiderea secțiilor suplimentare trebuiau să conteste decizia Guvernului privind aprobarea numărului secțiilor de votare în diasporă la Curtea Constituțională sau cea a Comisiei Electorale.
Întrebată cine sau ce instituție se face, totuși, vinovată de faptul că mii de oameni nu au putut vota, Alina Russu a declarat că nu trebuie căutați vinovații, dar găsite soluții pentru evitarea pe viitor a acestor probleme.
Atunci CEC-ul declara că aceste cifre reprezintă „un precedent în istoria desfăşurării alegerilor, astfel că pentru prima dată de la organizarea alegerilor în afara ţării, s-a înregistrat o rată de participare de aproximativ 3 ori mai mare în raport cu scrutinele precedente”.
Atunci însă secțiile de votare respective au acţionat în condiţii „de extremă necesitate” și au permis la 956 de alegători exercităreea dreptului de vot pe foi A4: Paris (316), Roma (322), Padova (327), Moscova (355).
După acest precedent, CEC declara că va solicita Curţii Constituţionale emiterea unei Adrese către Parlamentul Republicii Moldova pentru ajustarea legislaţiei în vederea creării cadrului legal de neadmitere a unor asemenea situaţii pe viitor.
Iurie Ciocan, membru CEC, a declarat că, deși instituția electorală a contabilizat voturile pe foi A4, deoarece acestea „n-au fost de natură să influienţa rezultatele finale ale votării şi distribuirea de mandate în viitorul Parlament”, ulterior, Curtea Constituțională le-a declarat nevalabile.
La șase ani de la acest precedent, nici o instituție nu a operat modificările necesare pentru ca la alegerile prezidențiale din 13 noiembrie fiecare cetățean aflat peste hotare să-și poată exercita dreptul la vot.
Mai mult, nici după ultimele alegeri, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secții de votare din Rusia, România și Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secții de votare, la Moscova și București, doar câte două secții de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condițiile în care ultimele date al Ministerului de Externe arată că peste 800 000 de moldoveni sunt plecați peste hotare.
